Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Dezastru la un ocol silvic de la graniţa cu secuimea

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ministrul Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a efectuat o vizită la Tarcău ■ o parte din pădurile de aici sînt administrate de ocolul Silvic Ghimeş-Făget ■ „Aici a fost o ţintă pentru hoţii de lemne şi situaţia s-ar putea repeta. Războiul pe care îl purtăm cu hoţii de lemne este în plină desfăşurare“, a declarat ministrul ■

„Eu, ca ministru, fie cã vorbim de acest ocol, fie că vorbim de orice altă suprafaţă împădurită a României, vreau să îi văd cu cătuşe la mâini pe toţi cei care furã din pădurile private sau publice ale statului. Este de datoria noastră să păzim cât se poate de bine fondul forestier. Toţi cei care se fac vinovaţi pentru furt, pentru abuz în serviciu sau pentru neglijenţă, să plătească în faţa legii. Lupta cu cei care taie ilegal din pădurile României este în plinã desfăşurare“, a declarat ministrul Costel Alexe, care ieri, 11 mai, a efectuat o vizită de lucru în Neamţ.

Acesta a sosit în comuna Tarcău pentru a verifica ilegalităţi raportate că s-au petrecut la Ocolul Silvic Ghimeş Făget RA, care administrează păduri private din judeţele Bacău şi Neamţ.

Neregulile au fost sesizate de Garda Forestieră Suceava, care a demarat un control spre finalul lunii aprilie, constatând că administrare pădurilor s-a făcut defectuos şi tăieri ilegale de lemn. Un aspect grav a fost acela că o cantitate uriaşă de lemn, aproximativ 22.000 de metri cubi, proveniţi din doborâturi provocate de furtuni şi vânt, erau lăsaţi la voia sorţii, adică să se deprecieze în zonele afectate.

Plus că lemnul căzut reprezintă un pericol iminent pentru copacii rămaşi în picioare, din cauza unor gândaci care atacă scoarţa, provocând uscarea arborilor. „Vorbim de un ocol silvic cu peste 22.000 de lemn doborât de vânt şi furtuni. Prioritatea cea mai mare pentru ei ar trebui să fie scoaterea cât mai rapidă a lemnului doborât.

În perioada imediat următoare vorbim de riscuri foarte mari de contaminare cu dăunători, pe fondul creşterilor de temperatură. Riscurile vizează în special pădurea rămasă în picioare.

Un alt risc asociat acestor doborâturi şi a menţinerii îndelungate a lemnului în fond forestier o reprezintă incendiile, mai ales în contextul secetei extreme pe care o traversăm. La fel cum vorbim despre devalorizarea masei lemnoase; cu cât petrece mai mult timp în acest stadiu, lemnul se degradează şi poate deveni chiar inutilizabil“, a mai susţinut ministrul Mediului.

Prejudiciu de 410.773 de lei în urma furturilor

Oficialul a mai afirmat că la instituţia pe care o conduce se lucrează la mai multe modificări legislative, care au rolul de a facilita procedurile pentru scoaterea din păduri a lemnului doborât de intemperii. Verificările Gărzii Forestiere Suceava la Ocolul Silvic Local Ghimeş Făget şi la firmele care desfăşurau activităţi de exploatare pe suprafeţele forestiere din Tarcău, judeţul Neamţ, au scos la iveală că a fost sustras lemn.

Au fost identificat 392 de cioate provenind din tăierea ilegală a lemnului, volumul total a fost estimat la 672,655 metri cubi, iar valoarea prejudiciului la 410.773. În urma acestor constatări au fost deschise trei dosare penale, iar Garda Forestieră a înaintat tot atâtea propuneri pentru retragerea atestatului de exploatare la firmele descoperite în culpă.

Alte măsuri dispuse au constat în confiscarea a 193 metri cubi de material lemnos şi aplicarea unor amenzi ce au totalizat 52.000 lei. Oficialul a afirmat că va lua măsuri urgente şi drastice împotriva celor care au încălcat legea: „Aici a fost o ţintă pentru hoţii de lemne şi situaţia s-ar putea repeta. Războiul pe care îl purtăm cu hoţii de lemne este în plină desfăşurare. Gărzile Forestiere au fost şi sunt în prima linie în perioada stării de urgenţă, alături de Poliţie, Jandarmerie şi Armată. Şi iată că nu doar pe drumurile publice, ci şi în pădure. Măsura retragerii certificatelor de atestare va putea fi luată în urma ordinului de ministru pe care l-am emis recent şi cred că este o măsură justă.

Iar aceste cazuri identificate în teren confirmă necesitatea şi eficienţa demersului nostru. Vom retrage certificatele la următoarea şedinţă a Comisiei de avizare“. În conferinţa de presă susţinută chiar în pădure, ministrul a detaliat ce măsuri urmează a fi introduse pentru a se stopa ilegalităţile forestiere.

Este vorba despre noul SUMAL – sistemul de monitorizare prin hărţi satelitare, modificarea Codului Silvic pentru înăsprirea sancţiunilor, protecţie de minim 75% pentru parcurile naţionale, punerea sub protecţie a circa 40.000 de hectare cu păduri virgine.

Cât priveşte Ocolul Silvic Ghimeş Făget, Gărzii Forestiere Suceava i s-a trasat continuarea verificărilor pentru identificarea tuturor încălcărilor legislaţiei silvice şi aplicarea sancţiunilor prevăzute.

Actualitate

Dragoş Chitic: “Bani europeni pentru modernizarea principalelor artere din municipiu”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Peste 12 milioane de euro vor fi investiţi în modernizarea principalelor artere din Piatra Neamţ. Este vorba despre trei proiecte europene ale căror contracte de finanţare au fost deja semnate:   Modernizarea și reconfigurarea coridorului urban de transport  (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști): B-dul Traian – Piața Mihail Kogălniceanu – B-dul Decebal, în valoare de 5.600.000 euro, Modernizarea și reconfigurarea străzii Mihai Viteazu (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști), în valoare de 3.063.000 euro şi Reabilitarea, modernizarea şi reconfigurarea coridorului secundar de transport est-vest, strada Dimitrie Leonida şi Bulevardul 9 Mai, în valoare de 3.434.000 de euro. Proiectele beneficiază de finanțare nerambursabilă în proporție de 98%, contribuția municipalității pietrene fiind doar de 2%. „Prin implementarea acestor proiecte vom moderniza principalele artere din municipiu și vom crește gradul de siguranță al tuturor participanților la trafic, fie ei conducători auto, pietoni sau bicicliști. Infrastructura rutieră a fost o prioritate a mandatului meu de primar, iar pentru lucrările de anvergură am ales să apelăm la fondurile europene. Astfel, începând de anul viitor, oraşul va deveni un adevărat şantier în cel mai bun sens al cuvântului. Vor fi efectuate lucrări de amploare iar odată cu finalizarea acestora va creşte gradul de satisfacţie al participanţilor la trafic, gradul de siguranţă al acestora, aşa cum am mai spus, dar şi calitatea vieţii tuturor pietrenilor. De asemenea, ne dorim ca pietrenii să aleagă mijloacele de transport cele mai puțin poluante și pentru aceasta vom asigura toate condițiile și îi vom încuraja pe cei care se gândesc la mediul înconjurător şi avem şi în acest sens în implementare proiecte cu bani europeni. După cum pietrenii probabil ştiu, din bugetul local am alocat anual fonduri pentru modernizarea străzilor din municipiu. În cei patru ani în care a administrat oraşul, 73 de străzi pietruite au fost asfaltate, însumând 23,4 kilometri. Aşa se face că în acest moment în Piatra-Neamţ mai sunt doar 6,9 kilometri de străzi neasfaltate, dar, în conformitate cu ritmul lucrărilor de până acum, într-un an se va atinge obiectivul propus: Piatra-Neamţ un oraş cu asfalt pe toate străzile. Sunt lucruri concrete, palpabile, fac parte din proiectul pe care ni l-am propus şi pe care sunt convins că îl vom realiza: împreună cu pietrenii să construim un oraş de 10+”, a declarat Dragoş Chitic.

Citește știrea

Actualitate

Cultura din județul Neamț, o prioritate pentru Partidul Național Liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

La inițiativa scriitorului Adrian Alui Gheorghe, candidat al PNL Neamț pe lista de consilieri atât la Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț cât și la Consiliul Județean Neamț, domnul Mugur Cozmanciuc și domnul Andrei Carabelea, s-au întâlnit cu un grup de oameni de cultură din Neamț, într-un colocviu ad-hoc.

 

Tematică a acoperit teme care țin de cultura instituțională din Neamț și din Piatra Neamț. Au fost discutate chestiuni care țin de finanțarea culturii în județ și despre necesitățile imediate pentru îmbunătățirea condiției artistului în cetate. Calitatea participanților recomandă calitatea implicării în perspectivă, în viața culturală a județului și a municipiului Piatra Neamț.

 

Au participat:

 

Ionuț Cucoară, actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, colaborator al regizorului Francis Ford Coppola, la realizarea filmului ”Tinerețe fără tinerețe”, după nuvela omonimă a lui Mircea Eliade. Ionuț Cucoară a manageriat mai multe proiecte culturale, la nivelul municipiului și județului Neamț, între care ”Festivalul filmului pentru copii și tineret”. După o ședere de ani buni în Marea Britanie, Ionuț Cucoară s-a reîntors, din această vară, definitiv, la Piatra Neamț.

Ștefan Potop, pictor, președinte al Filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România, unul dintre cei mai importanți portretiști din România. Ștefan Potop este inițiator și coordonator de proiecte culturale în domeniul artei plastice din județ, tabere de creație și este un bun manager al filialei plastice nemțene.

Laurențiu Dimișcă, artist plastic, cu o carieră europeană bine conturată. Doctor în arte plastice și decorative al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, președintele Fundației ”Outsider Art” din România și Ambasador Unesco – „Eurointegrare prin Artă“. Participă la numeroase expoziții personale, de grup, bienale, saloane și târguri de artă din lume (Soho, Broadaway – NewYork, Paris, Lyon, Dijon, Vichy, Bruxelles, Rotterdam,Torino,Milano, Verona,Shanghai etc.)

Adrian G. Romila, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, doctor în Litere, prozator, eseist și critic literar. Este autor al mai multor volume, între care: ”Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (2009, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România),  ”De-a dragostea și drumul. Stații de lectură”, ”În drum spre sud. Roman de aventură” ”Radio în zăpadă” (povestiri), ”Pirați și corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării (eseu), ”Mici schimbări în viață” (povestiri), ”Zeppelin” (roman) și ”Apocalippsis” (roman). Este redactor la trimestrialul cultural ”Conta”, editat la Piatra-Neamț.

Mihai Merticaru, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, unul dintre cei mai redutabili sonetiști din literatura română, autor al mai multor volume de versuri, între care: Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”, „Arta euritmiei, 74 de sonete” și „Brâul Afroditei”.

Bică N. Căciuleanu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de proză: „Brambura pe Nicăieri”, „Aşadar, omul pneumatic”, „Sărutul franţuzesc!”, „45 de Ex-Citaţii”, „Al nouălea rai” și ”Mahalaua Precista”.

Nicolae Boghian, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de poezie şi proză: „Ofranda mişcării”, „Miracolul munţilor”, „Sunet în Epidaur”, „Tropotele tăcerii”, „Lupii Siberiei”, „Stare de ecou” și „Limita singurătăţii”.

Virgil Răzeșu, personalitate plurivalentă, scriitor, traducător, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, autor și autor al volumelor ”Vieți paralele”, „Nuntă de aur”, „Prin vămile vieţii”, „Inelul pierdut”, „Glontele cu parfum de crin” etc. A elaborat peste 200 de lucrări științifice care l-au impus în lumea ştiinţifică medicală din România și din Europa.

Maria Huminiuc, vicepreședinte al Fundației ”Lascăr Vorel” din Piatra Neamț, inițiatoare și realizatoare de proiecte culturale cu impact național, tabere de creație și bienale de artă plastică.

Arcadie Răileanu, artist plastic născut în Basarabia, stabilit la Piatra Neamț. Are în palmares expoziții de artă plastică în România, Franța, Finlanda, Germania, Ungaria, Rusia etc. A coordonat cercuri de artă plastică pentru elevi la Piatra Neamț.

Dintre concluziile acestei întâlniri s-au desprins: profesionalizarea managementului instituțional, crearea de noi obiective cultural-turistice la Neamț, sprijin pentru artiștii plastici, scriitori și actori, în ideea recreării un tonus cultural normal în comunitatea nemțeană. De asemenea, recuperarea tradițiilor și a memoriei culturale a județului va fio prioritate. Județul Neamț și municipiile Piatra Neamț și Roman, cât și celelalte comunități nemțene trebuie să se constituie într-un pol cultural care să conteze la nivel național. Nu e vorba despre bani, aceștia există când este vorba despre cultură și despre educație, este vorba despre idei, despre implicare, despre dialog între artiști și instituțiile culturale pe de o parte și administrația publică de cealaltă parte.

Citește știrea

Actualitate

Învăţământ gratuit?! Părinţi, mâna pe portofele că veţi auzi doar: bani, bani şi iar bani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Învăţământul în România e la fel de gratuit pe cât de sincere sunt promisiunile politicienilor în campania electorală. De câteva zile a început anul şcolar şi deja prin mai toate şcolile se organizează şedinţele cu părinţii care, hai să nu ne mai ascundem după deget, înseamnă în principal prilej de “prelucrare” a părinţilor ca să scoată bani din buzunar pentru fondul clasei, pentru văruit, pentru dotat, pentru…

Aşa s-a întâmplat în fiecare an, aşa se întâmplă şi în pandemicul an 2020. Chiar dacă politicienii s-au bătut cu cărămida în piept că dau ei bani de tablete, de dezinfectant, pregătesc ei şcolile, le dotează etc. Şi, dacă e să verifici, banii, în marea lor parte, au plecat din buget, însă… nu prea vedem unde au ajuns. Că tot părinţii trebuie să scoată din buzunar, de unde au sau mai ales nu au, banii pentru toate scrise mai sus şi încă multe altele.

Aşa că să scoatem din vocabularul legislativ această mincinoasă noţiune de “învăţământ gratuit”, că din mintea părinţilor a ieşit demult. În plus, poate onor băieţii ăştia politicieni se gândesc să vină în sprijinul amărâţilor de părinţi cu o măsură de genul: banii daţi pentru învăţământul “gratuit” să fie deduşi din birurile pe care trebuie să le plătim. E clar că statul nu e capabil să asigure condiţii de gratuitate pentru învăţământul OBLIGATORIU şi, dacă tot compensez eu, părinte, să-mi fie reduse dările pe care statul mi le cere cu acele sume cu care acopăr impotenţa lui administrativă.

Poate vom discuta cu altă ocazie şi despre părinţii care exagerează, care se “roagă” ei să fie daţi bani în plus, negândindu-se că învăţământul trebuie să fie accesibil tuturor, nu doar celor cu dare de mână. Dacă tot vor condiţii de cinci stele pentru copiii lor, ceea ce pot să înţeleg, de ce nu-i duc la o instituţie de învăţământ privată unde să înveţe în puf şi cu cele mai noi tehnologii pe masă? Şi poate altădată o să vorbim şi despre faptul că la şcoală au dreptul să meargă şi copiii celor angajaţi “în privat”. Bugetarii, majoritatea dintre ei, foarte bine că a fost aşa, nu le doresc răul, şi-au luat salariile întregi în perioada stării de urgenţă, deşi au stat acasă, dar cei de la privat au trecut prin şomaj tehnic sau poate chiar au ajuns în şomaj sau au suferit tăieri de salarii pentru că şi angajatorii, privaţi, în majoritatea cazurilor, abia mai gâfâie din cauza crizei economice.

Însă ar trebui să fim corecţi şi oneşti în ambele sensuri: dacă un bugetar care a luat leafa întreagă poate plăti tot felul de “fonduri ale clasei”, ca şi în anii trecuţi, un angajat din HORECA, de exemplu, de unde să dea bani ca în alţi ani dacă el nu a avut unde munci până mai ieri? Sau copilul acelui angajat nu mai are dreptul la educaţie?

Şi mai am o întrebare, tot retorică: dacă apuc să cotizez pentru tot ce mai trebuie cumpărat ca al meu copil să beneficieza de învăţământ “gratuit” şi, nu-mi doresc, dar înţeleg că se poate întâmpla, se închide şcoala pe motiv de COVID, mi se returnează banii daţi?

Dreapta măsură sau dacă vreţi calea de mijloc ar trebui să fie căutată, şi chiar găsită, în tot ceea ce facem: aşadar, cu respect, îi rog pe directorii de şcoli şi diriginţi să o lase mai uşor cu fondul clasei şi alte solicitări de bani, că mulţi români abia mai au din ce pune o pâine pe masă, iar pe părinţii “cu lovele”, la fel.

Iar pe ceilalţi care cotizează deşi poate îşi rup de la gură fiindcă nu au mari posibilităţi, le spun, tot cu respect: nu e ruşine să nu ai, nu e adevărată nici măcar zicerea că “dau oricât pentru educaţia copilului meu”, aşa că… N-avem mulţi bani pentru că ne plătim cinstit taxe şi impozite şi muncim pe brânci pe te miri ce salarii. Din taxele şi impozitele plătite de noi îmbuibaţii de politicieni ar trebui să asigure cu adevărat învătământ gratuit, iar directorii de şcoli să ne aştepte cu sălile de clasă “la gata”, nu “la roşu”. Dar avem şi noi o datorie: să nu mai acceptăm să le plătim fără număr, fără număr, ca la manelişti. Să fim o naţiune, nu o turmă.

Citește știrea

Trending