Contactează-ne

Politica

Neamţ: Competiţie „acerbă“ la şefia femeilor pemepiste

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pentru preşedinţia organizaţiei judeţene de femei este o singură candidatură ■ a preşedintei interimare ■ or fi emoţii mari? ■

Organizaţia judeţeană de femei a PMP Neamţ îşi alege conducerea, motiv pentru organizarea, vineri, 14 septembrie, a unei conferinţe de presă susţinută de preşedintele PMP Neamţ, Bogdan Gavrilescu şi preşedintele, interimar, al organizaţiei de femei la nivel naţional, deputatul de Prahova Cătălina Bozianu. Pe lîngă subiectul alegerilor, am mai putut afla o mulţime de informaţii despre teme… naţionale, cum ar fi alegerea primarilor din două tururi de scrutin, moţiunea de cenzură, modificarea legislaţiei pentru a veni în sprijinul femeilor însărcinate etc. Revenind la alegeri, probabil că sînt mari „emoţii“ în condiţiile în care pentru preşedinţia organizaţiei judeţene de femei a PMP este o singură candidatură: cea a actualului preşedinte interimar. Sigur, pot să mai apară candidaturi pe ultima sută de metri, chiar în conferinţa de alegeri. Sîntem aproape siguri că aşa va fi, în condiţiile în care organizaţia judeţeană de femei numără „aproximativ“ 600 de persoane. Aproximarea aparţine preşedintelui Bogdan Gavrilescu. Revenind la conferinţa de presă, am mai reţinut cîteva vorbe „de duh“: cum că organizaţiile de femei ar fi cea mai bună „curea de transmisie“ între partid şi electorat, aparţinînd deputatei Bozianu şi că organizaţiile de femei ar trebui să fie „gîtul“ politicii naţionale, aparţinînd preşedintelui Gavrilescu. Cum nu ne pricepem la politică, nu putem observa decît că termenii „curea“ şi „gît“ ar putea fi întîlniţi în acelaşi univers de discurs, în sensul că unii, la disperare, politică, îşi pun cureaua de gît. Revenind la discursul deputatului Cătălina Bozianu, am mai reţinut un atac la baionetă la PSD în general, la Dragnea şi premierul Dăncilă în particular. Cum că modelul de femeie politică ilustrat de Dăncilă nu e pe placul femeilor pemepiste, că e caracterizat în principal prin „obedienţă“. Am fost curioşi să aflăm care e opinia legată de un alt model de femeie politician: Elena Udrea. După ce ne-a mai comunicat că Elena Udrea nu mai e în PMP – şi noi naivi credeam că s-a înfiinţat o filială PMP şi în Costa Rica – la insistenţele noastre „neruşinate”“ de a afla de care dintre cele două modele se simte mai apropiată, Cătălina Bozianu ne-a răspuns că: „mă simt foarte apropiată de mine“. Ceea ce e absolut firesc, ştiut fiind că în politică prietenul cel mai bun eşti tu însuţi. Asta dacă nu suferi de vreo dedublare gen Victor Ponta, care se certa cu el însuşi în problema cu Roşia Montană, premierul Ponta fiind în dezacord total cu parlamentarul Ponta. Revenind la răspunsul Cătălinei Bozianu, pentru corectă şi completă informare, el a fost completat: „Mă simt apropiată de mine şi de colegele mele de partid“. Ceea ce credem noi că e de bine. Într-o altă ordine de idei, am mai aflat că va avea loc la Piatra Neamţ comitetul executiv naţional al PMP şi va veni şi Traian Băsescu. Ceea ce e şi mai de bine. Ne-am bucura teribil dacă ar veni pe Bistriţa cu măcar o parte din „defuncta“ flotă a României. Rămîne să aflăm la sfîrşitul lui octombrie.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Candidații la alegerile parlamentare din județul Neamț au fost validați de conducerea Partidului Național Liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Biroul Permanent Național al PNL a votat în seara zilei de duminică, 18 octombrie, lista candidaților susținuți de liberalii din Neamț pentru alegerile parlamentare.

Pe liste se află parlamentari cu o vastă experiență, care au la activ unul sau mai multe mandate. În plus, listele pentru Camera Deputaților și pentru Senat sunt completate de persoane care au experiență și au doveditcă ne pot reprezenta onorabil județul.

Cei care vor dezvolta județul Neamț prin munca lor în viitorul Parlament sunt următorii:

CAMERA DEPUTAȚILOR

  1. Mugur COZMANCIUC
  2. Laurențiu LEOREANU
  3. Mara CALISTA
  4. Bogdan BUHUȘANU
  5. Daniel VASILIU
  6. Adrian ALUIGHEORGHE
  7. Grigoruță ONICIUC
  8. Ciprian MERIUȚĂ
  9. Adrian JUCAN
  10. Vlad DIACONU

SENAT:

  1. Eugen ȚAPU-NAZARE
  2. Constantin TEODORESCU
  3. Elena PREDA
  4. Vasile PANAITE
  5. Neculai IVANOV

Vom dezvolta județul Neamț și din Parlamentul României. Nu ne-am uitat promisiunile și proiectele de dezvoltare pentru județul nostru în particular și pentru zona Moldovei, în general. Îmi doresc ca cetățenii să înțeleagă că o majoritate parlamentară de dreapta este necesară, mai ales pentru viitorul județului Neamț. Doar un parlament în care PNL va deține majoritatea va avea capacitatea de a pune în practica planurile guvernului liberal pentru dezvoltarea economiei și agenda reformistă a președintelui Klaus Iohannis. Alături de colegii mei candidați din Neamț ne dorim să trecem cu bine de această criză sanitară, pentru a putea pune România pe drumul dezvoltării. Mai credcă ar trebui să gândim dintr-o perspectivă nouă: să ne aducem aminte că suntem parte a unei mari familii europene, unde zidurile au fost de mult dărâmate. Pentru a trece de această criză grea trebuie să fim solidari. Candidații PNL Neamț sunt niște persoane bine pregătite, devotate binelui public, care își doresc să contribuie la viitorul acestui județ. Neamțul și România de așa ceva au nevoie! De energie, profesionalism, dedicare, experiență și spirit tânăr!”, a declarat Mugur Cozmanciuc președintele PNL Neamț.

 

Echipa de comunicare PNL Neamț

Citește știrea

Actualitate

Alegerile parlamentare, sub semnul fanariotismului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fanariotismul este noua religie a clasei politice, fără deosebire de ideologie. S-a instalat ca urmare a generalizării baronizării. Astăzi avem, deopotrivă, baroni roşii, galbeni, portocalii, albaştri şi de toate nuanţele.

Fiecare structură dintr-un partid, din guvern sau din conducerea statului îşi are fanariotul său, subordonat unei „Înalte porţi”, care îşi pune amprenta asupra tuturor domeniilor adiacente şi implicit asupra voinţei cetăţenilor.

Rezultatele ulterioare ale unor scrutine electorale, care îi şochează pe fanarioţi prin diferenţe notabile faţă de ce şi-au dorit să obţină, sunt dovada peremptorie a existenţei unei falii între ei şi masa electoratului.

Fanariotul, odată ajuns la putere, în partid, guvern sau o instituţie a statului, caută să se înconjoare cu oameni aleşi numai din rândul convertiţilor, fie ei şi oportunişti, habarnişti, cu diplome false sau doar rude, la care factorul comun este mediocritatea, pentru că nu trebuie umbrită steaua din vârf. Fanariotul mizează astfel să-şi menţină puterea sau să-şi impună proiectele personale, ori ale unor grupuri de interese care l-au propulsat, mimând preocuparea respectării principiilor democratice, în faţa electoratului.

Fanarioţii, corupţi până în măduva oaselor, se acuză unii pe alţii de furtişaguri de tot felul, de corupţie, începând cu băgatul mâinii în visteria statului şi terminând cu băgatul mâinii în urna de vot. Când naţiunea trece prin momente de restrişte, fanarioţii neamului nu găsesc nicio clipă de răgaz, pe care s-o dedice sfatului comun pentru găsirea unei soluţii de ieşire din impas. În vremuri de cumpănă, poporul trebuie să se jertfească continuu, asigurând unui fanariot sau altul, iluzia că se jertfeşte şi el la rândul lui, stând la cârmuire. Prin tradiţie, ca şi în perioada fanariotă din secolele XVI – XVIII, poporul nu are nici o reacţie împotriva tagmei fanariote pe ansamblu, limitându-se doar la proteste publice, cu care fac jocul unora din interiorul tagmei.

Sortarea candidaţilor, în eligibili şi neeligibili, confiscând dreptul de a alege

Asistăm de ani buni la o mascaradă a democraţiei interne de partid, rezultat al sondajelor de opinie, pentru care liderii acestora cheltuie o căruţă de bani de provenienţă îndoielnică.

Spre deosebire de alegerile locale la care, în mod raţional, electoratul a ales direct oameni, după performanţa lor şi nu a partidelor, la alegerile parlamentare care urmează vor fi doar validate de către electorat liste de candidaţi gata votaţi de către liderii judeţeni ai acestor partide şi supervizate de liderii centrali.

Aparent autonome faţă de centru, organizaţiile judeţene au autoritatea să întocmească listele de candidaţi aflaţi în „zona eligibilă” şi în „zona neeligibilă”. În ce priveşte zona eligibilă a listei, nu sunt incluşi în ea decât candidaţii rezultaţi în urma unor negocieri premergătoare dintre liderul central şi liderii judeţeni, după ce s-au consumat negocierile dintre aceştia şi persoane sau grupuri de interese, aflate în postura de sponsori de campanie.

Masa de partid este neglijată sau în cel mai fericit caz doar manipulată, în ce priveşte componenţa listelor. Ca să se dovedească că există „o democraţie internă de partid”, se practică în partide o formă imbecilă de vot universal, destinată lansării candidaţilor. Această formă de vot are loc până la nivelul organizaţiilor locale, unde liderul local manipulează, fără niciun control, rezultatul final, preconvenit, pe care îl trimite mai departe la judeţ, ca expresie a voinţei exprimate democratic a membrilor de partid.

Rezultatul final transmis trebuie să fie în acord direct cu dorinţa liderului judeţean, aflat sub ghilotina pierderii funcţiei, dacă nu se încadrează în performanţa impusă de centru sau angajată ferm de acesta.

Pe circuitul transmiterii listei judeţene către Centru, se interpune voinţa liderului judeţean, care trebuie să se pună în acord cu dorinţa liderului naţional. Altfel riscă mazilirea. Este momentul în care, odată la patru ani, se plătesc poliţe, se plătesc datorii şi se deschide contul pentru profitul care urmează.

În PSD (PDSR), ultimul an, când, la Neamţ, listele de candidaţi pentru Parlament au fost susţinute şi aprobate democratic în faţa Biroului Executiv Central, condus de Adrian Năstase, a fost anul 2000. Listele au rămas aşa cum le-a propus organizaţia de la Neamţ în forul ei colectiv de conducere.

Începând cu scrutinul următor, din anul 2004, şi la Neamţ s-a primit câte un bileţel de la Centru, cu numele unui Agamiţă Dandanache de pe alte meleaguri, ca semn că trocul s-a instalat definitiv şi în politica partidelor.

La alte partide, acest fel de bileţele se practicau încă din anii anteriori. Rezultatul acestui mod de „selectare”a candidaţilor a marcat calitatea pe ansamblu a Parlamentului.

După anul 2000, calitatea profesională a Parlamentului s-a înscris pe un trend continuu descrescător. Recentul Parlament se poate aprecia că este cel mai slab din toate, abundând în mediocritate şi amatorism juvenil. Prin introducerea votului uninominal la parlamentare, în decembrie 2012, s-a dorit a întrerupe căderea credibilităţii Parlamentului, dar consecinţele au fost contrare. În primul rând, s-a mărit ponderea parlamentarilor potenţi economic, în comparaţie cu ponderea parlamentarilor potenţi profesional. Parlamentul s-a deprofesionalizat, iar corupţia a intrat pe uşa principală.

În al doilea rând, parlamentarii fiind aleşi nominal au manifestat un grad mult mai mare de autonomie în raport cu partidele care i-au lansat, apărând o nouă falie între aceştia şi liderii partidelor respective. Liderii nu-şi mai puteau impune punctele de vedere decât negociind. Negocierile însemnau acordări de facilităţi, acces la contracte, la banul public, funcţii pentru clientela uninominalilor.

În consecinţă, pentru a redisciplina parlamentarii, partidele parlamentare au abrogat legea alegerilor uninominale în 2016, reintroducând votul pe liste, la care zona eligibilă este ocupată de clientela supusă a liderului central, precum şi a liderului judeţean. Disciplinarea parlamentarilor a fost îndoielnică, dovadă fiind căderea Guvernului Dăncilă în octombrie 2019.

Alegerea parlamentarilor trebuie să fie atributul exclusiv al electoratului, nu al liderilor

În perioada anilor 1990 – 2000 listele parlamentarilor erau întocmite mult mai democratic la nivelul judeţelor, criteriul dominant fiind competenţa profesională recunoscută în teritoriu. Nu întâmplător, parlamentele alese în acea perioadă au fost cele mai bune. Astăzi, liderii partidelor politice, ascunzându-şi cu greu comportamentul fanariot, s-au explicat public că listele de candidaţi parlamentari vor pleca întocmite în mod democratic de către organizaţiile judeţene.

Ipocrizia acestor lideri, moştenită de la liderii de după anul 2000, este fără margini, deoarece propunerile din teritoriu, dacă există, sunt incluse în liste, care vor fi supervizate de către ei şi de către liderul central, numai dacă conţin în zona eligibilă candidaţii negociaţi în prealabil. Aceşti candidaţi nu reprezintă decât în mică măsură interesul majorităţii electoratului propriu. Reprezintă mai mult interesele liderilor şi a camarilei lor.

Ludovic Orban, liderul PNL, întrebat de ziarişti care a fost scopul periplului său naţional prin toate judeţele a răspuns cu candoare că a vrut să se convingă că liderii judeţeni întocmesc principial listele de candidaţi pentru noul parlament. A vrut să se convingă că în teritoriu se apelează numai la profesionişti de marcă, precum cei din guvern şi nu este strecurat prin zona eligibilă a listelor vreun pesedist. S-a dovedit că principala sa grijă în periplu a fost să-şi introducă, în zona eligibilă a listelor, toţi membrii guvernului, membri care s-au remarcat deja prin mediocritate. Periplul lui Orban prin judeţe s-a finalizat cu o serie de scandaluri interne, provocate de liberalii lăsaţi pe dinafara listei sau translataţi în zona neeligibilă. Dan Barna, liderul USR, a lăsat valuri de scandal în urma trecerii lui prin organizaţiile din teritoriu, plantând printre candidaţi şi candidaţi ciudaţi din lista proprie.

Într-un interviu la postul de televiziune Antena 3, Marcel Ciolacu, liderul PSD, nu a reuşit să explice care este organizaţia care a lansat candidatura doctorului Alexandru Rafila, pus primul pe lista de la Camera Deputaţilor. Nu intra în discuţie calitatea profesională a doctorului, ci doar principiul.

S-a ajuns, precum la Neamţ, ca partidele să nu-şi mai cultive proprii candidaţi, pe care să-i promoveze în Parlament, ca reprezentanţi ai nemţenilor, apelându-se la mercenari politici, cu vize de flotant. Sintagma „parlamentul este reprezentantul teritoriului” s-a golit de conţinut. S-a ajuns la situaţia aberantă, ca o listă de vot să conţină două categorii de candidaţi, candidaţi eligibili şi candidaţi neeligibili.

Persoane cu reale calităţi profesionale, cu state vechi în organizaţii, sunt plasate în partea de jos a listei denumită „partea neeligibilă”. În schimb, clientela liderilor sau a unor cercuri de interese este plasată în partea de sus a listei, denumită „partea eligibilă”. Este efectul, de sorginte românească, a sponsorizării partidelor, descoperindu-se că o investiţie este mult mai rentabilă, dacă se face în domeniul politic, decât în domeniul economic.

Astfel, liderii partidelor deţin controlul total asupra listelor de vot. Nici votul pe listă, nici votul uninominal nu sunt perfecte. Mai puţin imperfect ar fi „votul uninominal pe listă”. În acest caz, rolul liderilor ar fi doar să întocmească listele cu propuneri de candidaţi, iar decizia alegerii lor să fie exclusiv a alegătorului. Alegătorul să aplice ştampila pe candidatul pe care şi-l doreşte, de pe listă. Acest model de vot l-am văzut în Danemarca şi funcţionează mult mai bine, diminuându-se clientelismul.

Aplicarea unui astfel de model de vot ar introduce, atât un control mai eficient al electoratului asupra partidelor, acesta fiind şi scopul scrutinului electoral, cât şi un impuls al creşterii credibilităţii Parlamentului.

Citește știrea

Actualitate

PNL şi-a stabilit candidaţii la alegerile parlamentare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Senat, primul pe listă este Eugen Ţapu, urmat de Constantin Teodorescu ■ la Camera Deputaţilor, Cozmanciuc şi Leoreanu, urmaţi de Mara Calista ■

Membrii Comitetului Director Judeţean s-au reunit în şedinţă pentru a decide lista candidaţilor susţinuţi de echipa PNL Neamţ la alegerile parlamentare din luna decembrie. În urma votului,exprimat în unanimitate, candidaţii sunt: la Senat – Eugen Ţapu Nazare şi Constantin Teodorescu, la Camera Deputaţilor – Mugur Cozmanciuc; Laurenţiu Leoreanu şi Mara Calista.

”Le mulţumesc colegilor din echipa PNL Neamţ pentru votul de încredere pe care mi l-au acordat, din nou, pentru a deschide lista la Camera Deputaţilor. Este o onoare, dar, aşa cum bine ştim, şi o mare responsabilitate să reprezinţi interesele cetăţenilor în una dintre cele mai importante instituţii ale statului român. Îi am alături pe colegii mei, care au dovedit că sunt dedicaţi interesului public şi au avut o activitate intensă în Parlamentul României. Vreau să îi asigur pe nemţeni că vom continua să ne punem în slujba oamenilor şi a comunităţilor toată cunoaşterea, munca şi energia pentru a continua dezvoltarea judeţului nostru. Vom susţine măsurile Guvernului PNL din Parlamentul României şi am încredere că vom avea susţinerea necesară pentru a avea o majoritate parlamentară, care să înţeleagă importanţa programului liberal de guvernare, care va aduce bunăstare şi dezvoltare în judeţul Neamţ şi în regiunea Moldovei”, a declarat preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc.

De asemenea, conducerea PNL Neamţ a decis, cu vot exprimat în unanimitate, că Andrei Carabelea este preşedintele interimar al organizaţiei PNL Piatra Neamţ, iar Eugen Ţapu Nazare este preşedintele interimar al organizaţiei PNL Târgu Neamţ. Lista candidaţilor PNL Neamţ urmează să fie validată de forul de conducere al Partidului Naţional Liberal.

Citește știrea

Trending