Contactează-ne

Prima pagină

Neamţ: Clostidrium difficile, neajunsuri în spitale

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ au crescut îngrijorător numărul infecţiilor nosocomiale în spitalele nemţene ■ anul acesta, au fost înregistrate 242 de infecţii asociate actului medical ■ la Spitalul Roman au fost 110, la Spitalul Judeţean 86, 31 la unitatea din Tîrgu Neamţ, 9 la Bisericani şi 6 la Spitalul de Psihiatrie Sfîntul Nicolae Roman ■

Săptămîna trecută, la conferinţa de presă organizată de Direcţia de Sănătate Publică, unul din subiectele discutate, care stîrneşte o reală îngrijorare, a fost cel legat de înmulţirea numărului de infecţii asociate actului medical în unităţile spitaliceşti din Neamţ. Astfel, au fost raporate un număr de 242 infecţii nosocomiale, cu o incidenţă de 0,44%, de unde se vede că zicerea că „intri în spital cu o boală şi ieşi cu mai multe“ este din ce în ce mai adevărată. „De la începutul anului, 86 de cazuri s-au înregistrat la Spitalul Judeţean (0,35%), repartizate pe secţii după cum urmează: 5 la Neonatologie, 4 la Pediatrie, 8 la Chirurgie, 2 la Neuro-Chirurgie, 6 la ATI, 11 la Urologie, iar 50 în secţiile Interne şi Contagioase. La Spitalul Municipal de Urgenţă Roman s-au înregistrat 110 cazuri (0,62%), din care două în Secţia de Nou-Născuţi, 6 la ATI, 23 la Chirurgie, 6 la Urologie, 2 la ORL, 2 la Obstetrică-Ginecologie, 9 Ortopedie şi alte 60 la secţiile de Interne şi Boli Contagioase. La Spitalul Orăşenesc din Tîrgu Neamţ au fost raportate la DSP 31 de cazuri (0,53%), dintre acestea unul fiind la Neonatologie, 1 la Obstetrică-Ginecologie, iar celelate în restul secţiilor. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani a înregistrat 9 cazuri, iar la Spitalul de Psihiatrie Sfîntul NiIcolae din Roman 6. Considerăm că numărul mai mare de infecţii asociate actului medical, apărut în întreaga ţară este cauzat în cea mai mare parte de bacilul Clostridium difficile (care se manifestă clinic de la o formă uşoară de boală diareică acută pînă la colită pseudomembranoasă şi megacolon toxic, fiind adesea precedate de consum de antibiotice -n.r.). Şi la nivel naţional, dar şi la Neamţ numărul acestui tip de infecţii a crescut. Ca şi cauză este etiologia digestivă, aşa cum vă spuneam, cu Clostidrium difficile, infecţii care sînt în număr de 116, adică 48% din totalul infecţiilor nosocomiale înregistrate în judeţ pe primele opt luni, din cele 242 de cazuri. Dintre acestea, 81 cazuri sînt pacienţi din mediul urban şi 161 din mediul rural“, a precizat medicul Mirela Grădinaru. Reprezentanţii DSP au făcut pentru toate unităţile sanitare din judeţ recomandări de ordin general; precum intensificarea curăţeniei, o mai atentă sterilizare a instrumentarului, o mai mare atenţie la circuitul personalului medical, pacienţilor, aparţinătorilor şi nu în ultimul rînd a atras atenţia asupra modului de colectare a deşeurilor, în general, şi a celor medicale, în special, care au un regim strict fiind colecate în judeţ de o firmă specializsată din Suceava. Clostridium difficile este prezent în mod obişnuit în flora bacteriană a colonului la mai mult de 50% dintre copiii sub un an, procentul scăzînd la aproximativ 3-5% la persoanele adulte. Acest bacil se găseşte şi în mediul ambiant (sol, apă, fîn) şi în intestinal animalelor domestice: bovine, cabaline, măgari, cîini, pisici, dar şi la răzătoare. Sporii acestui bacil sînt foarte rezistenţi în mediul extern şi pot trăi în mediul înconjurător de la cîteva luni, pînă la cîţiva ani. Conform Wikipedia, infecţia nosocomială, sau infecţia intraspitalicească, este acea infecţie care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de incubaţie în momentul în care pacientul s-a internat în spital şi se supraadaugă bolii pentru care s-a internat. Infecţiile nosocomiale pot să fie în legătură cu deficienţe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale. Acest tip de infecţie se produce într-un spital, fie între pacienţi de boli diferite care ajung în contact unii cu alţii, fie de la bolnavi sau purtători proveniţi din rîndul personalului de îngrijire. De obicei această infecţie este post-operatorie.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Economie

Neamţ: Din ce în ce mai greu cu ratele la bănci

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ numai în ultima lună, restanţele la credite au crescut cu vreo 4 milioane de lei şi au ajuns la circa 113 milioane ■ este vorba atît de creditele în moneda naţională cît şi de ceve în valută ■ la nivel de judeţ sînt credite ce însumează 2.300 milioane de lei ■

După perioada verii şi toamnei, cînd cheltuielile multora sînt mai mari, au început să crească restanţele la bănci ale nemţenilor, indiferent dacă vorbim de creditele contractate de persoanele fizice sau de împrumuturile luate de persoanele juridice.

În ultimele luni, suma pe care debitorii nu au mai putut să o achite a tot crescut şi dacă la 1 septembrie vorbeam de restanţe la împrumuturi care se cifrau la circa 109 milioane de lei, la 1 octombrie datoria a ajuns la aproximativ 113 milioane de lei la nivelul judeţului Neamţ.

Şi anterior, din luna iulie, pînă la final de august 2019,  restanţele nemţenilor la creditele bancare au crescut cu vreo 10 milioane de lei noi, ajungînd atunci la 109 milioane de lei. Spre deosebire de alte timpuri, acum stăm mai bine la restanţele la împrumuturile în lei, sume mai mari rămase neacoperite fiind la creditele care au fost contractate în valută.

Cei care au ales să se împrumute în moneda naţională se pare că sînt mai cîştigaţi, şi-şi plătesc mai uşor ratele bancare. De altfel, analiştii financiari au recomandat întotdeauna să ne împrumutăm în moneda în care luăm salariul, iar acest lucru s-a dovedit înţelept în majoritatea situaţiilor.

Conform unei statistici lunare a Băncii Naţionale a României, la 1 octombrie 2019 restanţele la împrumuturile în moda naţională erau de 48 de milioane de lei, în timp ce restanţele la împrumuturile în valută ajunsese la 64,9 milioane de lei, împreună totalizînd 112,9 milioane lei.

Datele oficiale relevă faptul că la 1 septembrie datoriile în bănci ale nemţenilor persoane fizice şi juridice erau de 2.301,3 milioane de lei, aici fiind însumate creditele în moneda naţională, dar şi cele în valută.

Plăţile la împrumuturi sînt în grafic pentru 2.188,4 milioane de lei.

La nivelul judeţului Neamţ, creditele în moneda naţională erau la începutul lunii trecute de 1.669,5 milioane de lei, iar cele în valută se cifrau la la 631,8 milioane de lei. Unii au reuşit să achite ratele, alţii au vrut dar nu au putut. Aşa se face că sînt credite curente în moneda naţională care se cifrează la 1.621,5 milioane de lei, iar la împrumuturile în valută plăţile curente, pentru care bancherii nu-şi fac griji, se cifrează la 566,9 milioane de lei.

Cea mai mare parte a împrumuturilor în lei fusese contractată de persoanele fizice, dar şi la contractele în valută, populaţia are cea mai mare parte din împrumuturi. Cei care nu au fost grevaţi de datorii au reuşit să facă ceva economii şi au strîns în conturile în moneda naţională peste 1.100 milioane lei (aici intrînd atît societăţile nefinanciare, gospodăriile populaţiei, cît şi alte sectoare instituţionale), iar în cele în valută sînt economii ce totalizează mult mai puţin, echivalentul a 620 milioane lei.

 

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Cataloage fictive. 13 profesori condamnaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Curtea de Apel Bacău a redus parte din pedepsele iniţiale ■ doi inculpaţi au scăpat cu avertisment, iar restul au pedepse fără executare de 1 an pînă la 1 an şi 3 luni ■ sancţiunile sînt în scandalul cataloagelor fictive de la Liceul „Ion Ionescu de la Brad“ Horia ■ au fost înscrişi elevi nereali pentru ca profesorii să nu-şi piardă normele ■

Magistraţii din cadrul Curţii de Apel Bacău s-au pronunţat definitiv în dosarul fraudei de la Liceul „Ion Ionescu de la Brad“ din Horia, unde profesorii au fost implicaţi în scandalul calatoagelor fictive pentru păstrarea normelor didactice.

Magistraţii din judeţul vecin au fost mai blînzi decît cei de la instanţa de fond, Judecătoria Roman, care a aplicat pedepse de cîte 1 an şi 3 luni de închisoare, pentru care s-a amînat aplicarea pe un termen de supraveghere de pînă la 3 ani şi 3 luni. Curtea de Apel a aplicat pentru doi inculpaţi, Viorel Rusu şi Delioara Drăguşanu Sandu cîte un avertisment.

Pentru o parte dintre inculpaţi pedepsele au fost reduse la un an de închisoare pentru care s-a dispus amînarea aplicării pedepsei pe un termen de 2 ani, între aceştia fiind şi fostul director al liceului, Doru Lozincă. Pentru alţi cinci inculpaţi apelurile au fost respinse şi au rămas cu sancţiunile dispuse de instanţa de fond. Iniţial, în cauză au fost 14 inculpaţi, cu toţii acuzaţi de fals intelectual în formă continuată, însă între timp unul a decedat.

Acuzele au fost provocate de faptul că, pentru a-şi păstra normele didactice, au înscris fictiv elevi în cataloage. Fiecare dintre inculpaţi a fost dat în grija Serviciului de Probaţiune avînd de îndeplinit mai multe condiţii. Iniţial, pentru unii dintre inculpaţi judecătorii dispuseseră şi o pedeapsă accesorie, constînd în interzicerea exerciţiului dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicînd exerciţiul autorităţii de stat.

În cauză au fost inculpaţi Teodor Timofte, Ana Diaconescu, Cristina Paiu, Viorel Rusu, Nuţa Pavel, Ana Chica, Gabriela Samson, Lăcrămioara Luca, Ionica Antohi, Liliana Samson, Ioan Ioniţă, fostul director Doru Lozincă şi Delioara Drăguşanu. Au rămas în vigoare dispoziţiile care impun desfiinţarea mai multor cataloage, numai pentru notele puse elevilor fictivi.

Alt proces pentru director

Fostul director al liceului, Doru Lozincă, este judecat într-un alt dosar penal, aflat pe rolul Tribunalului Neamţ, cu acuze de fraudă cu fonduri europene.

Cel în cauză a fost acuzat de săvîrşirea infracţiunilor de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene şi tentativă la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexact sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În aceeaşi cauză a fost inculpat şi Liviu Iulian Ciubotaru, fost responsabil de proiect, pentru complicitate la infracţiunea de schimbare a desţinatiei fondurilor europene şi complicitate la tentativa de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false. Ancheta a stabilit că la data de 22 octombrie 2010, între Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Grupul Şcolar Agricol reprezentat de directorul Lozincă, a fost încheiat un contract de finanţare – Dezvoltarea şi diversificarea competenţelor profesionale a tinerilor în dezvoltarea economiei în zona rurală.

Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 194.408 euro, din care avansul era de 80%, respectiv 155.526,40 de euro şi urma să se desfăşoare între 27 octombrie 2010 -18 noiembrie 2011. La final, beneficiarul urma să prezinte un Raport, considerat cererea de plată a soldului, în termen de 60 de zile calendaristice.

Procurorii anticoruptie spun că directorul Lozincă, beneficiind şi de ajutorul celuilalt inculpat, în loc să folosească avansul de peste 155.000 de euro pentru asigurarea cheltuielilor necesare formării şidezvoltării profesionale a unui grup ţintă constituit din elevi ai liceului (ce ar fi fi trebuit selectaţi în baza unor criterii expres prevăzute – specializare, competenţe lingvistice), ar fi utilizat banii contrar acestei destinaţii, în condiţiile în care nu a avut loc o selecţie propriu-zisă  şi nu s-a efectuat pregătirea lingvistică, pedagogică şi culturală conform contractului.

„O parte din cheltuielile prezentate de beneficiar (cu referire la pregătirea profesională din România şi Franţa şi cheltuielile de masă) nu sînt reale, sumele avansate în acest scop fiind însuşite de managerul de proiect sau de formatorii desemnaţi pentru pregătirea participanţilor“, conform DNA. În aceste condiţii, în vederea obţinerii restului de bani, adică 33.104,41 de euro, directorul Lozincă ar fi întocmit două Rapoarte finale, din care unul la solicitarea expresă a agenţiei şi Grupul Şcolar, ambele avînd la bază înscrisuri cu date false sau inexacte. Această sumă nu a mai fost alocată. Agenţia pentru Programe Comunitare este parte civilă în proces cu 147.402 de euro.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Pianistul Luca Pulbere, concert de muzică rusă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evenimentul va avea loc astăzi, la ora 17:00 la Sala Sergiu Celibidache a Facultăţii de Muzică din Piatra Neamţ

Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, împreună cu Academia Naţională de Muzică Gheorghe Dima Cluj Napoca, Extensia Piatra Neamţ, vă invită la o nouă întîlnire muzicală din cadrul Stagiunii artistice 2019-2020. Este vorba despre Concert de muzică rusă, cu pianistul Luca Pulbere în calitate de solist. Vor fi interpretate compoziţii aparţinînd muzicienilor Scriabin, Rahmaninov şi Prokofiev. Evenimentul va avea loc miercuri, 20 noiembrie, ora 17:00 la Sala Sergiu Celibidache a Facultăţii de Muzică din Piatra Neamţ din strada Ştefan cel Mare, nr. 67. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Luca Pulbere s-a născut în anul 1992, în Cluj, într-o familie de artişti şi a urmat cursurile Liceului de Muzică Sigismund Toduţă. Şi-a continuat studiul pianului la Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj, unde a absolvit ciclurile de licenţă şi masterat. În prezent este doctorand la aceiaşi instituţie. În anul universitar 2014-2015 a studiat în Germania, în cadrul programului Erasmus, la Hochschule für Musik Freiburg. A concertat alături de Filarmonica Transilvania din Cluj Napoca, de orchestra Academiei Gheorghe Dima, precum şi de orchestra Teatrului din Freiburg. A participat la numeroase concursuri şi festivaluri, unde a obţinut distincţii din care amintim: premiul pentru cel mai bun acompaniator la Concursul Mozart pentru duo lied (2017), premiul special al juriului la Concursul Mozart pentru duo- pian (2015), premiul II la Concursul Mozart pentru trio cu pian din Cluj Napoca (2011), premii la olimpiada naţională de interpretare muzicală (2009, 2010, 2011), precum şi alte premii şi distincţii la concursuri naţionale de interpretare. De asemenea, a susţinut recitaluri atît pe scenele din ţară cît şi în străinătate (Germania, Franşa, Italia, Elveţia). Domeniul muzicii de cameră ocupă un loc important în activitatea sa, avînd ocazia să colaboreze şi să concerteze cu muzicieni de renume. De asemenea, a participat la mai multe cursuri de măiestrie, colaborînd cu: Robert Levin, Andrei Gavrilov, Mihaela Ursuleasa, Petras Geniušas, Martin Hughes, Diana Ketler, Frank van der Laar, Anton Kernjak, Alan Weiss, Tobias Schaberger, Benjamin Engeli, Frédéric Aguessy, Christian Ivaldi, Philippe Bianconi.

Citește știrea

Trending