Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Centenar FC Ceahlăul. Au rămas doar amintirile

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ s-au împlinit 100 de ani de la înfiinţarea Ceahlăului ca grupare sportivă ■ din păcate, clubul nu mai există de 3 ani ■

Ceahlăul Piatra Neamţ, club de fotbal care oficial nu mai există de trei ani, a împlinit ieri, 20 octombrie, un secol de existenţă. Au rămas doar amintiri, mai vechi sau mai recente, despre o grupare de tradiţie în ţară, cu suişuri şi coborîşuri, cu istorii mai mult sau mai puţin ştiute. Au fost ani cînd fotbalul la gruparea nemţeană era practicat cu entuziasm şi doar din pasiune, în special de cei care au pus bazele mişcării sportive în ţinutul străjuit de Ceahlău şi au urmat ani cu ceva rezultate pe plan regional. Peste alţi şi alţi ani a urmat promovarea pe prima scenă fotbalistică a ţării, în 1993, cu evoluţii încîntătoare uneori în campionat şi cupele europene, perioade de declin şi în cele din urmă colapsul total, în 2016. Prezentăm în continuare cîteva repere din istoria celor 100 de ani a clubului pietrean, a cărui tradiţie este dusă mai departe de CSM Ceahlăul, care evoluează acum în Liga 3.

De vorbă cu unul dintre fondatori

În 2006, pe 23 septembrie, Monitorul publica articolul „De 100 de ani în Piatra Neamţ“, care-l avea în prim plan pe judecătorul Constantin Grigoriu, care împlinea un secol de existenţă. Dincolo de reperele din viaţa magistratului, în material atingem şi subiectul echipei de fotbal Ceahlăul, pentru că interlocutorul era unul dintre fondatori. În octombrie 1919, pe cînd se afla în clasa a II-a de liceu, la Petru Rareş, împreună cu directorul şi un comitet de elevi, a fost promotorul iniţiativei de înfiinţare a Asociaţiei Sportive Ceahlăul. Iată ce declara Constantin Grigoriu: „În octombrie 1919, eram în clasa a II-a de liceu, la Rareş. Împreună cu directorul şi un comitet de elevi, am luat iniţiativa să înfiinţăm o asociaţie sportivă, pe care atunci am denumit-o Asociaţia Sportivă Ceahlăul, unde au fost cooptaţi şi şi ne-au şi antrenat ofiţeri de la unitatea din Piatra Neamţ. Din clasa a IV-a şi pînă într-a VIII-a, am jucat fotbal în echipa liceului. Apoi, din 1926, cînd eram în a VIII-a, Ceahlăul a intrat în Campionatul Ligii de Est, care s-a desfăşurat la Iaşi. Am jucat cu echipe din Bacău, Roman, Iaşi şi Buhuşi, iar noi, cei de la Ceahlăul, am cîştigat Campionatul Moldovei“. Acesta mai spunea că, în perioada în care era judecător, a fost preşedintele Clubului de Fotbal Ceahlăul, pînă la război: „După război, în perioada cînd eram judecător, cu sprijinul preşedintelui Tribunalului de atunci, Emil Bădărău, am stăruit pe lîngă primarul de Piatra Neamţ, domnul Gheorghiu, să aprobe concesionarea terenului viran de la Borzoghean, pentru sport. Clubul a reuşit atunci să obţină titlu de proprietate pe terenul unde acum este stadionul, iar, după război, echipa de fotbal a fost preluată de Prefectură. Tot cu sprijinul judecătorului Bădărău, s-a reuşit şi construcţia stadionului“, afirma judecătorul.

Echipă formată din elevi şi militari

Aşadar, Ceahlăul a luat fiinţă în octombrie 1919 cînd în amfiteatrul Liceului Rareş a avut loc şedinţa de constituire a primului club sportiv din Piatra Neamţ. Comitetul de conducere îi cuprindea pe Mihai Stamatin, directorul liceului, preşedinte de onoare, Gheorghe Gheorgiu, preşedinte şi Marcel Sati – elev, vicepreşedinte. Echipa se întăreşte apoi cu militarii Regimentului 15 Infanterie întorşi de pe front, între ei căpitanul Ion Ţicleanu şi locotenent Tane Săvulescu. Pînă în 1927, Ceahlăul are activitate pe plan regional şi în campionatul Moldovei, pe care îl cîştigă în 1926. După o perioadă de declin datorată războiului, în 1949 Ceahlăul îşi schimbă numele în Progresul, apoi în Avîntul (1951) pentru ca în 1954 din asociaţiile Avîntul, Hîrtia şi Celuloza să se constituie o formaţie care intră în turul Diviziei C cu denumirea Avîntul şi în retur cu cea de Recolta. Din 1961 se revine la titulatura Ceahlăul. În campionatul 1964-1965 echipa intră în Divizia B unde rămîne timp de 30 de ani cu o singură sincopă, cea din campionatul 1978-1979 cu revenirea din C în anul următor. Un an de cotitură în activitatea clubului nemţean îl va constitui 1993 atunci cînd gruparea promova în prima divizie. Echipa de conducere era formată din Gheorghe Ştefanşi Iulian Ţocu – copreşedinţi, Gheoghe Chivorchian – director executiv, Constantin Acatincăi – director administrativ iar lotul care a obţinut această performanţă era: Lefter, Coşerariu, Dinu-Ivanov, Ghioane, Marc, Buliga, Săvinoiu, Axinia II, Axinia I, Anghelinei, Pantazi, Ionescu, Ion Gigi, Vrînceanu, Ursica, Enache, Şoimaru, Nichifor şi Cozma. Antrenor Nelu Nunweiller ajutat de secunzii Radu Mihai şi Teodor Şteţ. Echipa a avut clasări ce au oscilat între locul XV (1993-1994), XIV (1995-1996) şi performanţe (1994-1995), locul VI (1996-1997). Remarcabile au fost prezenţele în Cpa Intertoto. În 1995 Ceahlăul a cîştigat grupa, trecînd de Etar Veliko Tîrnovo, Boby Bruno, Beveren şi Groningen, pentru a fi eliminaţi de puternica formaţie Metz, cea care a şi cîştigat în acel an campionatul Franţei. Performanţele s-au repetat în 1999 cînd sub bagheta profesorului Viorel Hizo Ceahlăul a obţinut patru victorii internaţionale (1-0, 1-0) cu Ekranas Panevezys (Lituania) respectiv (2-1,3-1) cu Jedinstvo Bihac (Bosnia) ajungînd să dea piept cu marele Juventus. A fost atunci 1-1 la Piatra Neamţ şi 0-0, la Cessena. La Piatra, Ceahlăul a deschis scorul în prima repriză după un corner, prin Scînteie, care a marcat cu capul în poarta unuia dintre cei mai mari portari din lume la momentul respectiv, olandezul Edwin van der Sar. Italienii au egalat în minutul 58 prin Alessio Tacchinardi. În retur, la Cesena, italienii au dominat dar nu au reuşit să înscrie. În minutul 89, pietrenii au ratat şansa calificării trimiţînd mingea în transversală. A fost un eveniment naţional, deoarece în doi ani consecutivi, Ceahlăul a fost singura grupare din România care a ţinut capul de afiş al ştirilor din sport, în dauna echipelor Steaua, Dinamo sau Rapid care nu au reuşit în acei ani nici măcar trecerea tururilor preliminarii pentru accederea în cupele europene. Antrenorul Viorel Hizo şi secundul Mihai Radu aveau la dispoziţie pentru acel meci următorul lot: Costel Cîmpeanu, Radu Lefter, I. Munteanu (portari) – Ovidiu Marc (cpt.), Mihai Ionescu, Leo Grozavu, Dan Perja, Gică Pantazi, Tudor, Şoimaru, Angelo Alistar, Cristinel Atomulesei, Corduţ Domşa, Dumitru Botez, Costel Enache, Costel Ilie, Adrian Solomon, Tiberiu Şerban, Adrian Baldovin, Daniel Scînteie, Mihai Munteanu şi Iordache Purică. În 2000, Ceahlăul ocupa locul IV în campionatul naţional, cea mai bună performanţă obţinută vreodată, în condiţiile în care regulamentul stabilit la începutul competiţiei i-ar fi permis ocuparea locului III. Liga a modificat însă regulamentul cu patru etape înainte de final. Anul 2003 aducea ultima participare a Ceahlăului în Cupa UEFA Intertoto, de unde a ieşit învinsă încă din primul tur. Pe 3 iunie 2004, Ceahlăul a retrogradat în Divizia B. A revenit în prima ligă în sezonul 2005-2006, dar a rămas acolo doar două sezoane, retrogradînd înapoi în 2008. A continuat evoluţia sinuoasă, promovînd în 2009 în Liga I, unde a staţionat un singur an. În 2011, a promovat în Liga I, retrogradînd în 2015.

„Gata cu Ceahlăul! Deces la 97 de ani“

Acesta era titlul unui articol publicat în Monitorul pe 14 mai 2016, în care prezentam cum punea echipa capăt existenţei sale. Iată ce scriam atunci. Ceahlăul Piatra Neamţ pune punct astăzi unei istorii de 97 de ani în fotbalul românesc, perioadă al cărei vîrf a fost atins în perioada 1993-2004, cînd echipa a evoluat neîntrerupt pe prima scenă. Lăsată de izbelişte de patronul italian (Angelo Massone), părăsită de suporteri şi aflată în proces de insolvenţă, gruparea nu a găsit resurse să facă deplasarea pentru meciul programat astăzi, de la ora 11.00 la Baloteşti, unde urma să întîlnească gazdele în etapa a 6-a a play-out-ului Ligii 2. Antrenorului Valentin Avădanei i se transmisese ieri că nu s-au găsit bani pentru deplasare, după o discuţie cu acţionarul majoritar aflat în Italia, aşa că tehnicianul i-a anunţat pe tinerii fotbalişti de la grupa Under 19 a clubului că se vor revedea la antrenamentul de luni. „Asta este, parcă am fost un muribund care mai era ţinut în viaţă artificial, iar acum am fost deconectaţi şi de la aparate“, a declarat antrenorul. (…) Miercuri, 11 mai, echipa nu fusese programată de federaţie pentru etapa a 5-a din play-out, din cauză că nu a achitat baremul pentru precedentul joc de pe teren propriu cu Bucovina Pojorîta. Apoi, pe 18 mai, FRF a decis „retrogradarea clubului FC Ceahlăul în ultima categorie competiţională organizată de asociaţia judeţeană pe teritoriul căreia îşi are sediul clubul“. Adică Liga V Neamţ.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Cei mai ghinionişti şoferi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în perioada 1-9 ianuarie, poliţiştii nemţeni au aplicat 921 sancţiuni cu o valoare a punctului de amendă de 223 lei ■ după 9 ianuarie s-a revenit la cuantumul de 145 lei al punctul de amendă ■ sancţiunile aplicate timp de 9 zile vor trebui anulate de instanţele de judecată ■

Din prima zi a acestui an poliţiştii de la serviciile rutiere din întreaga ţară au fost puşi într-o situaţie extrem de delicată în ceea ce priveşte contravenţiile.

Asta din cauza politicienilor, care se şicanează permanent. La sfîrşit de 2019 a fost elaborată o ordonanţă de urgenţă referitoare la o serie de măsuri fiscal- bugetare, în care era prevăzut şi cuantumul amenzilor la regimul rutier, în raport cu salariul minim brut pe economie, ordonanţă intrată în vigoare cu data de 1 ianuarie.

În baza acestui act normativ poliţiştii au trecut la aplicarea în 2020 a amenzilor în cuantum nou, de 223 lei punctul de amendă. După cîteva zile au fost nevoiţi să revină şi să aplice vechiul cuantum al amenzilor, pentru că actul normativ elaborat de Guvern a fost atacat de PSD la Curtea Constituţională, iar preşedintele nu a putut promulga actul normativ al Guvernului, în absenţa unui punct de vedere al Curţii Constituţionale. Aşa că procesele verbale ale contravenţiilor vor trebui anulate de instanţă, dacă cei în culpă le voe contesta.

Printre cele mai importante prevederi ale Codului Rutier ar fi sancţiunile mai drastice aplicate şoferilor, ţinînd cont că de la 1 ianuarie ar fi trebuit să crească substanţial punctul de amendă de la 145 lei, la 223 lei. Poliţiştii au aplicat, deci, în primele zile ale anului două cuantumuri ale amenzilor.

Reamintim că un punct-amendă reprezintă 10% din salariul minim brut, care a crescut de la 1 ianuarie de la 2.080 lei la 2.230 lei, condiţii în care în lipsa legii care introduce plafonarea punctului-amendă la 145 de lei, acesta a sărit la 223 de lei.

Redactorii Monitorul au solicitat Poliţiei Neamţ să comunice cîte amenzi şi în ce cuantum au fost aplicate în ianuarie. „În perioada 1 ianuarie – 9 ianuarie 2020 s-au aplicat 921 sancţiuni contravenţionale, raportat la valoarea de 223 lei/ punctul de amendă. Ulterior acestui interval de timp au fost aplicate sancţiuni contravenţionale la regimul rutier, raportat la valoarea de 145 lei/punctul de amendă, după publicarea în Monitorul Oficial la data de 9 ianuarie, a OUG nr.1, privind unele măsuri fiscal bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative“, se precizează în răspunsul oferit de Dimitrie Mocanu, purtător de cuvînt al Poliţiei Neamţ.

Amenzile se calculează funcţie de „punct“, cuantumul acestuia fiind de 145 de lei, pînă ce va veni decizia Curţii Constituţionale, iar cea mai mică sancţiune e de două puncte, adică de 290 de lei. În concret, discutăm de următoarele categorii de amenzi: clasa I: 290 sau 435 de lei (două sau trei puncte- amendă); clasa a II-a: 580 sau 725 de lei (patru sau cinci puncte- amendă); clasa a III-a: de la 870 la 1.160 de lei (de la şase la opt puncte-amendă); clasa a IV-a: de la 1.305 la 2.900 de lei (de la nouă la 20 de puncte-amendă) şi clasa a V-a (însă numai pentru firme): de la 3.045 la 14.500 de lei (de la 21 la 100 de puncte- amendă). Asta potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018.

Valoarea de 145 de lei este valabilă de la începutului anului 2017, cînd salariul minim brut pe economie se situa la 1.450 de lei. Valoarea punctului de amendă – 145 de lei era valabilă pînă la data de 31 decembrie 2019, în lipsa altor modificări exprese. Proiectul de lege pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament şi prin care valoarea punctului de amendă era îngheţată şi pentru anul acesta la 145 lei a fost atacat, aşa cum spuneam, la Curtea Constituţională de PSD, iar preşedintele nu îl poate promulga pînă la decizia Curţii.

Astfel, cum un punct-amendă reprezintă 10% din salariul minim brut, care a crescut de la 1 ianuarie de la 2.080 lei la 2.230 lei, în lipsa legii care introduce plafonarea punctului-amendă la 145 de lei, acesta a sărit la 223 de lei, dar nu poate fi încă aplicat.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Vrea reabilitare după ce a împuşcat un adolescent

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un pădurar, care a ucis un minor şi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de detenţie, a cerut instanţei reabilitarea ■ fapta a avut loc acum aproape 13 ani ■

Mihai Segneanu, un pădurar de 52 de ani din Boghicea, care în urmă cu mai bine de un deceniu a împuşcat mortal un adolescent, iar ulterior a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare, vrea să se reabilitaze pentru fapta sa.

A depus pe rolul Tribunalului Neamţ o cerere avînd acest obiect şi aştepată ca judecătorii să se pronunţe asupra solicitării, iar dacă răspunsul va fi afirmativ va scăpa de cazier. Fapta a avut loc acum aproape 13 ani, pe 21 mai 2007 cînd l-a împuşcat pe Costel Cătălin Peleverde.

Inculpatul a susţinut că a alunecat şi arma i s-a descărcat accidental, dar expertizele balistice au infirmat acest lucru. Victima de 17 ani şi fratele, atunci de 16 ani, au mers în pădure, după lemne. Au mizat pe faptul că fiind sărbătoare, pădurarul nu va fi în zonă. Conform rechizitoriului, Segneanu a aflat, a plecat de la canton cu maşina, iar la un moment dat a văzut cum cei doi tăiau lemne.

Procurorii au stabilit că învinuitul s-a întors la canton şi a luat arma. La anchetă Segneanu a susţinut că a tras un foc de avertizare în plan vertical, a alergat după căruţa tinerilor şi cum locul era în pantă s-a dezechilibrat, a căzut, iar arma s-a descărcat accidental. Cadavrul a fost găsit a doua zi, întîmplător.

La anchetă, şeful lui Segneanu a spus că acuzatul l-ar fi informat că a fost agresat de cei doi copii şi că ar fi tras un foc de avertisment şi unul pentru a-i speria, dar nu ştie dacă a rănit pe cineva. Necropsia a stabilit că nu se mai putea face nimic pentru salvarea adoscentului, deoarece alicele i-au lezat organele interne.

Cauza morţii a fost şocul traumatic şi hemoragic datorat multiplelor plăgi toraco-abdominale, cu interesare de organe interne. Alicele au atins ambii rinichi, iar în acest fel s-a produs o masivă pierdere de sînge, care a dus la decesul minorului în aproximativ o oră.

După ce a fost împuşcată, victima a mai mînat caii un timp, iar din cauza efortului depus pierderea de sînge s-a produs mai repede. I s-a făcut frig şi a tras geaca pe el, după care în scurt timp a murit. Acest lucru este demonstrat de faptul că pe tricoul victimei erau urmele de la alice, care însă nu s-au regăsit şi pe geacă.

Prima expertiză balistică, de la Poliţia Neamţ, a stabilit că s-a tras de la circa 15 metri şi că declanşarea armei nu se putea face accidental, ci doar intenţionat. Prin apărător ales, Segneanu a mai cerut o expertiză la Iaşi, susţinînd că nu a tras voit. „Percutarea se poate face numai prin acţiune directă asupra trăgacelor. În momentul premergător împuşcării victima se afla cu spatele spre trăgător“, se arăta în concluziile experţilor ieşeni.

În timpul procesului acuzatul a mai cerut o expertiză, iar Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti a stabilit, în octombrie 2010, că arma cu care s-a tras nu se putea descărca în mod accidental.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Atentie la falşii comisari de la Protecţia Consumatorilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor avertizează operatorii economici în legătură cu existenţa unor persoane care pretind ca sînt comisari ANPC sau CJPC şi care, sub pretextul neregulilor depistate, solicită plata unor amenzi.

Asta după ce instituţia anunţă că au apărut informaţii că falşii comisari ANPC au desfăşurat astfel de activităţi ilegale de control, prin utilizarea unor legitimaţii asemanătoare cu cele oficiale. „ANPC reaminteşte faptul că niciodata comisarii Autoritaţii nu solicită operatorilor economici achitarea cu numerar a eventualelor amenzi după terminarea controlului.

În cazul aplicării de sancţiuni contravenţionale, acestea se achită la Trezorerie şi nu comisarilor aflaţi în control. Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor va primi doar copia chitanţei de vărsămînt“, arată ANPC. Trebuie menţionat faptul că membrii organizaţiilor neguvernamentale din domeniul protecţiei consumatorilor nu au drept de control.

Ei au dreptul de a informa opinia publică asupra deficienţelor de calitate ale produselor şi serviciilor şi asupra consecinţelor vătămătoare ale acestora pentru consumatori sau de a iniţia acţiuni în justiţie pentru apărarea drepturilor şi intereselor consumatorilor.

„Pentru a preveni viitoare încălcări ale legii, atragem atenţia operatorilor economici să solicite ordinul de serviciu în baza căruia se face controlul, să verifice legitimaţiile comisarilor care vin în control şi să anunţe imediat poliţia în cazul în care sînt victimele unei tentative de control din partea unor persoane neautorizate“, mai arată Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Modelul legitimaţiei de control poate fi vizualizat pe pagina web a ANPC, accesînd link-ul https://anpc.ro/articol/581/reprezentantii-asociatiilor-de-consumatori-nu-au-drept-de-control.

Citește știrea

Trending