Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Centenar FC Ceahlăul. Au rămas doar amintirile

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ s-au împlinit 100 de ani de la înfiinţarea Ceahlăului ca grupare sportivă ■ din păcate, clubul nu mai există de 3 ani ■

Ceahlăul Piatra Neamţ, club de fotbal care oficial nu mai există de trei ani, a împlinit ieri, 20 octombrie, un secol de existenţă. Au rămas doar amintiri, mai vechi sau mai recente, despre o grupare de tradiţie în ţară, cu suişuri şi coborîşuri, cu istorii mai mult sau mai puţin ştiute. Au fost ani cînd fotbalul la gruparea nemţeană era practicat cu entuziasm şi doar din pasiune, în special de cei care au pus bazele mişcării sportive în ţinutul străjuit de Ceahlău şi au urmat ani cu ceva rezultate pe plan regional. Peste alţi şi alţi ani a urmat promovarea pe prima scenă fotbalistică a ţării, în 1993, cu evoluţii încîntătoare uneori în campionat şi cupele europene, perioade de declin şi în cele din urmă colapsul total, în 2016. Prezentăm în continuare cîteva repere din istoria celor 100 de ani a clubului pietrean, a cărui tradiţie este dusă mai departe de CSM Ceahlăul, care evoluează acum în Liga 3.

De vorbă cu unul dintre fondatori

În 2006, pe 23 septembrie, Monitorul publica articolul „De 100 de ani în Piatra Neamţ“, care-l avea în prim plan pe judecătorul Constantin Grigoriu, care împlinea un secol de existenţă. Dincolo de reperele din viaţa magistratului, în material atingem şi subiectul echipei de fotbal Ceahlăul, pentru că interlocutorul era unul dintre fondatori. În octombrie 1919, pe cînd se afla în clasa a II-a de liceu, la Petru Rareş, împreună cu directorul şi un comitet de elevi, a fost promotorul iniţiativei de înfiinţare a Asociaţiei Sportive Ceahlăul. Iată ce declara Constantin Grigoriu: „În octombrie 1919, eram în clasa a II-a de liceu, la Rareş. Împreună cu directorul şi un comitet de elevi, am luat iniţiativa să înfiinţăm o asociaţie sportivă, pe care atunci am denumit-o Asociaţia Sportivă Ceahlăul, unde au fost cooptaţi şi şi ne-au şi antrenat ofiţeri de la unitatea din Piatra Neamţ. Din clasa a IV-a şi pînă într-a VIII-a, am jucat fotbal în echipa liceului. Apoi, din 1926, cînd eram în a VIII-a, Ceahlăul a intrat în Campionatul Ligii de Est, care s-a desfăşurat la Iaşi. Am jucat cu echipe din Bacău, Roman, Iaşi şi Buhuşi, iar noi, cei de la Ceahlăul, am cîştigat Campionatul Moldovei“. Acesta mai spunea că, în perioada în care era judecător, a fost preşedintele Clubului de Fotbal Ceahlăul, pînă la război: „După război, în perioada cînd eram judecător, cu sprijinul preşedintelui Tribunalului de atunci, Emil Bădărău, am stăruit pe lîngă primarul de Piatra Neamţ, domnul Gheorghiu, să aprobe concesionarea terenului viran de la Borzoghean, pentru sport. Clubul a reuşit atunci să obţină titlu de proprietate pe terenul unde acum este stadionul, iar, după război, echipa de fotbal a fost preluată de Prefectură. Tot cu sprijinul judecătorului Bădărău, s-a reuşit şi construcţia stadionului“, afirma judecătorul.

Echipă formată din elevi şi militari

Aşadar, Ceahlăul a luat fiinţă în octombrie 1919 cînd în amfiteatrul Liceului Rareş a avut loc şedinţa de constituire a primului club sportiv din Piatra Neamţ. Comitetul de conducere îi cuprindea pe Mihai Stamatin, directorul liceului, preşedinte de onoare, Gheorghe Gheorgiu, preşedinte şi Marcel Sati – elev, vicepreşedinte. Echipa se întăreşte apoi cu militarii Regimentului 15 Infanterie întorşi de pe front, între ei căpitanul Ion Ţicleanu şi locotenent Tane Săvulescu. Pînă în 1927, Ceahlăul are activitate pe plan regional şi în campionatul Moldovei, pe care îl cîştigă în 1926. După o perioadă de declin datorată războiului, în 1949 Ceahlăul îşi schimbă numele în Progresul, apoi în Avîntul (1951) pentru ca în 1954 din asociaţiile Avîntul, Hîrtia şi Celuloza să se constituie o formaţie care intră în turul Diviziei C cu denumirea Avîntul şi în retur cu cea de Recolta. Din 1961 se revine la titulatura Ceahlăul. În campionatul 1964-1965 echipa intră în Divizia B unde rămîne timp de 30 de ani cu o singură sincopă, cea din campionatul 1978-1979 cu revenirea din C în anul următor. Un an de cotitură în activitatea clubului nemţean îl va constitui 1993 atunci cînd gruparea promova în prima divizie. Echipa de conducere era formată din Gheorghe Ştefanşi Iulian Ţocu – copreşedinţi, Gheoghe Chivorchian – director executiv, Constantin Acatincăi – director administrativ iar lotul care a obţinut această performanţă era: Lefter, Coşerariu, Dinu-Ivanov, Ghioane, Marc, Buliga, Săvinoiu, Axinia II, Axinia I, Anghelinei, Pantazi, Ionescu, Ion Gigi, Vrînceanu, Ursica, Enache, Şoimaru, Nichifor şi Cozma. Antrenor Nelu Nunweiller ajutat de secunzii Radu Mihai şi Teodor Şteţ. Echipa a avut clasări ce au oscilat între locul XV (1993-1994), XIV (1995-1996) şi performanţe (1994-1995), locul VI (1996-1997). Remarcabile au fost prezenţele în Cpa Intertoto. În 1995 Ceahlăul a cîştigat grupa, trecînd de Etar Veliko Tîrnovo, Boby Bruno, Beveren şi Groningen, pentru a fi eliminaţi de puternica formaţie Metz, cea care a şi cîştigat în acel an campionatul Franţei. Performanţele s-au repetat în 1999 cînd sub bagheta profesorului Viorel Hizo Ceahlăul a obţinut patru victorii internaţionale (1-0, 1-0) cu Ekranas Panevezys (Lituania) respectiv (2-1,3-1) cu Jedinstvo Bihac (Bosnia) ajungînd să dea piept cu marele Juventus. A fost atunci 1-1 la Piatra Neamţ şi 0-0, la Cessena. La Piatra, Ceahlăul a deschis scorul în prima repriză după un corner, prin Scînteie, care a marcat cu capul în poarta unuia dintre cei mai mari portari din lume la momentul respectiv, olandezul Edwin van der Sar. Italienii au egalat în minutul 58 prin Alessio Tacchinardi. În retur, la Cesena, italienii au dominat dar nu au reuşit să înscrie. În minutul 89, pietrenii au ratat şansa calificării trimiţînd mingea în transversală. A fost un eveniment naţional, deoarece în doi ani consecutivi, Ceahlăul a fost singura grupare din România care a ţinut capul de afiş al ştirilor din sport, în dauna echipelor Steaua, Dinamo sau Rapid care nu au reuşit în acei ani nici măcar trecerea tururilor preliminarii pentru accederea în cupele europene. Antrenorul Viorel Hizo şi secundul Mihai Radu aveau la dispoziţie pentru acel meci următorul lot: Costel Cîmpeanu, Radu Lefter, I. Munteanu (portari) – Ovidiu Marc (cpt.), Mihai Ionescu, Leo Grozavu, Dan Perja, Gică Pantazi, Tudor, Şoimaru, Angelo Alistar, Cristinel Atomulesei, Corduţ Domşa, Dumitru Botez, Costel Enache, Costel Ilie, Adrian Solomon, Tiberiu Şerban, Adrian Baldovin, Daniel Scînteie, Mihai Munteanu şi Iordache Purică. În 2000, Ceahlăul ocupa locul IV în campionatul naţional, cea mai bună performanţă obţinută vreodată, în condiţiile în care regulamentul stabilit la începutul competiţiei i-ar fi permis ocuparea locului III. Liga a modificat însă regulamentul cu patru etape înainte de final. Anul 2003 aducea ultima participare a Ceahlăului în Cupa UEFA Intertoto, de unde a ieşit învinsă încă din primul tur. Pe 3 iunie 2004, Ceahlăul a retrogradat în Divizia B. A revenit în prima ligă în sezonul 2005-2006, dar a rămas acolo doar două sezoane, retrogradînd înapoi în 2008. A continuat evoluţia sinuoasă, promovînd în 2009 în Liga I, unde a staţionat un singur an. În 2011, a promovat în Liga I, retrogradînd în 2015.

„Gata cu Ceahlăul! Deces la 97 de ani“

Acesta era titlul unui articol publicat în Monitorul pe 14 mai 2016, în care prezentam cum punea echipa capăt existenţei sale. Iată ce scriam atunci. Ceahlăul Piatra Neamţ pune punct astăzi unei istorii de 97 de ani în fotbalul românesc, perioadă al cărei vîrf a fost atins în perioada 1993-2004, cînd echipa a evoluat neîntrerupt pe prima scenă. Lăsată de izbelişte de patronul italian (Angelo Massone), părăsită de suporteri şi aflată în proces de insolvenţă, gruparea nu a găsit resurse să facă deplasarea pentru meciul programat astăzi, de la ora 11.00 la Baloteşti, unde urma să întîlnească gazdele în etapa a 6-a a play-out-ului Ligii 2. Antrenorului Valentin Avădanei i se transmisese ieri că nu s-au găsit bani pentru deplasare, după o discuţie cu acţionarul majoritar aflat în Italia, aşa că tehnicianul i-a anunţat pe tinerii fotbalişti de la grupa Under 19 a clubului că se vor revedea la antrenamentul de luni. „Asta este, parcă am fost un muribund care mai era ţinut în viaţă artificial, iar acum am fost deconectaţi şi de la aparate“, a declarat antrenorul. (…) Miercuri, 11 mai, echipa nu fusese programată de federaţie pentru etapa a 5-a din play-out, din cauză că nu a achitat baremul pentru precedentul joc de pe teren propriu cu Bucovina Pojorîta. Apoi, pe 18 mai, FRF a decis „retrogradarea clubului FC Ceahlăul în ultima categorie competiţională organizată de asociaţia judeţeană pe teritoriul căreia îşi are sediul clubul“. Adică Liga V Neamţ.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Firmele de utilităţi, pierderi de la… distanţarea socială

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ de cînd cu măsurile contra coronavirusului şi obligativitatea de a sta în casă, oamenii nu-şi mai plătesc utilităţile ■ la ApaServ încasările au scăzut cu 30-40% ■ societăţile unde lumea plătea facturile şi-au închis porţile ■

Criza sanitară legată de epidemia de coronavirus, cu măsurile restrictive impuse de Guvern ce prevăd „distanţarea socială“ şi indicaţia de izolare creează mari probleme economice şi furnizorilor de utilităţi ale căror încasări au scăzut dramatic.

Compania ApaServ are şi ea probleme financiare, fiind obligată să ia o serie de măsuri, ce se impun la vreme de criză.

„În general, companiile de utilităţi au fost neglijate în ceea ce priveşte sprijinul financiar, deşi sînt obligate, ca în această perioadă, să furnizeze utilităţile, în cazul nostru apa.

În acest sens la întîlnirea video pe care am avut-o cu toţi colegii noştri din ţară ne-am pus de acord şi am făcut drja cîteva sesizări către Parlamentul Romăniei şi către Guvern, în care am atras atenţia că este o problemă cu aceste scăderi ale încasărilor pentru serviciile pe care le furnizăm către populaţie şi de aceea dorim să se găsească o soluţie prin care să ne putem descurca, în continuare, cu atît mai mult cu cît am fost nevoiţi şi noi să trimitem oameni în şomaj tehnic.

S-au redus o parte din activităţile noastre, cum ar fi: suspendarea deplasărilor în teren, închiderea compartimentului de relaţii cu publicul şi altele. Marea problemă e că, deja, încasările companiei pe luna trecută au scăzut cu 30-40%, ceea ce este un mare semnal de alarmă.

O parte din punctele în care oamenii plăteau facturile s-au închis. Deocamdată, am reuşit să amînăm ratele pe investiţiile POIM şi sperăm să se întîmple acelaşi lucru şi pe ISPA. Este dificil, însă, că nu ne-au scutit de plata dobînzilor.

Am cerut Guvernului să facă acest lucru, pînă la reluarea activităţilor în regim normal“, a declarat Ioan Păcală, directorul interimar al companiei ApaServ, care a spus că deciziile viitoare ţin de evoluţia evenimentelor. Şi acesta este doar începutul crizei economice, care va fi şi mai cumplită decît păcătoasa de epidemie, îngenuchind financiar întreaga economie şi aducînd în sapă de lemn populaţia din ce în ce mai săracă.

Citește știrea

Actualitate

Fără public la Bibliotecă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Biblioteca Judeţeană prelungeşte suspendarea activităţii cu publicul ■ legătura cu utlizatorii se face telefonic ■ termenul de restituire a documentelor se prelungeşte şi din oficiu ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ prelungeşte termenul de suspendare a activităţii cu publicul pînă la ridicarea stării de urgenţă şi a recomandărilor Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României şi aplicarea măsurilor de prevenire a răspîndirii noului coronavirus, COVID-19.

Decizia are scopul de a evita contaminarea persoanelor şi asigurarea unui cadru funcţional ce garantează sănătatea cetăţenilor, precum şi securitatea şi sănătatea în muncă a angajaţilor bibliotecii judeţene.

Toate activităţile culturale ale bibliotecii judeţene stabilite pentru luna martie şi perioada următoare vor fi reprogramate de comun cu partenerii. Au fost luate măsuri organizatorice şi funcţionale pentru păstrarea legăturii cu utilizatorii bibliotecii, încurajîndu-se prelungirea telefonică a termenelor de restituire a documentelor de bibliotecă, acceptîndu- se în această perioadă şi prelungirea din oficiu a termenului de restituire a documentelor cu încă trei săptămîni, durată ce se poate prelungi în funcţie de evoluţia evenimentelor şi măsurilor ce se vor impune în perioada următoare.

Reamintim că utilizatorii serviciilor de bibliotecă pot să consulte, de acasă, pe site-ul bibliotecii http://www.bibgtkneamt.ro/, rubrica Biblioteca digitală, unde pot fi găsite documente digitizate referitoare la Unirea Principatelor Române, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Nicolae Dăscălescu, ziarele Timpul, Acţiunea, Apostolul, Avîntul, Ceahlăul, Flacăra, Steagul Roşu, Timpul, precum şi rubrica Centenar, ce cuprinde documente digitizare referitoare la evenimentele anului 1918: Basarabia, Bucovina, Transilvania, periodicele Neamul Românesc, Sfatul Ţării, Piatra Neamţ – Centenarul Marii Uniri: cărţi poştale cu oraşul Piatra Neamţ din perioada 1900 – 1918, Proiectul Maluri de Prut – Basarabia necunoscută. Pentru a fi alături de utilizatorii Secţiei de carte pentru copii & Ludotecă „Ion Creangă“, bibliotecarii au pregătit cîte o surpriză pentru fiecare zi, o poezie şi o poveste de sear, pe paginile Facebook „Secţia de carte pentru copii & Ludotecă «Ion Creang㻓 sau „Centrul de Informare Comunitară – Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ“.

Utilizatorii pot urmări şi celelalte paginile de Facebook ale bibliotecii şi ale secţiilor bibliotecii, unde bibliotecarii vor posta diferite link-uri pentru vizionarea unor documentare, recenzii de cărţi, cărţi de citit on-line, lecţii de lucru manual, oportunităţi de proiecte şi burse, lecţii on-line, sugestii de activităţi zilnice pentru copii, alte informaţii utile.

Pentru cei care doresc să păşească pe cărţri mai puţin umblate, fapt recomandat – de altfel – în această perioadă, Fondul documentar „G.T. Kirileanu“ oferă, în porţii homeopatice, bucurii pentru suflet din fabuloasa colecţie a ilustrului cărturar nemţean, pe pagina de Facebook Fondul G. T. Kirileanu.

„Aşadar, izolarea poate fi un prilej de descoperire a unor noi dimensiuni ale realităţilor de azi, prin filtrul celor de odinioară, care altfel ar fi rămas, în continuare, dincolo de cortina preocupărilor obişnuite mai deunăzi, pe care – iată -, hazardul a ridicat-o dintr-un capriciu, a cărui posibilă descifrare – cine ştie? – stă pe undeva, în tainicele unghere ale scrierilor de demult“, se arată într-un comunicat al Bibliotecii Judeţene Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Donaţii importante pentru Spitalul Municipal de Urgenţă Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ între oamenii de afaceri din Roman s-a stîrnit o concurenţă benefică în a face donaţii către spital ■ au fost primite module de triaj, un tunel de dezinfecţie, covoare dezinfectante ■ două videolaringoscoape moderne s-au alăturat donaţiei ■ Spitalul a mai primit şi un ecograf performant şi 300 recoltoare mediu lichid ■

Conducerea Spitalului Municipal de Urgenţă Roman îşi manifestă recunoştinţa şi bucuria de a simţi, mai mult ca oricînd, solidaritatea romaşcanilor în aceste vremuri de criză.

Aceasta în condiţiile în care mulţi oameni de afaceri fac donaţii pentru spital. În acelaşi timp conducerea spitalului solicită romaşcanilor să fie conştienţi şi să respecte regulile impuse. “În ultima perioadă la Spitalul Municipal de Urgenţă s-au primit o serie de donaţii importante. Astfel, pentru triajul epidemiologic, la Secţia Pediatrie s-a montat un modul tip birou, donat de omul de afaceri George Biciuşcă.

Spaţiul a fost dezinfectat şi este folosit pentru trierea micilor pacienţi care se prezintă la spital cu mijloace proprii. Părinţii sînt rugaţi să devină responsabili şi să se supună regulilor stabilite, în interesul lor, dar mai ales să fie corecţi în declaraţii.

În acelaşi timp apelăm la toate persoanele care intră sau ies din sediul spitalului, din strada Tineretului, să treacă prin tunelul de dezinfecţie, donat de omul de afaceri Mihai Tărîţă, în numele Asociaţiie “Culiţă Tărîţă”, care a mai dăruit şi două module necesare triajului epidemiologic al pacienţilor care vin în spital cu mijloace proprii.

Acestea se adaugă donaţiei anterioare constînd în aparatul de testare pentru Covid 19, Real Time PCR, primit din Coreea săptîmîna trecutută,în valoare de 40.000 de euro. De la aceeaşi oameni minunaţi s-au mai primit şi două module pentru triajul pacinţilor care vin la CPU, cinci covoare dezinfectante, cît şi un videolaringoscop folosit la CPU.

O donaţie importantă a ajuns la spital şi din partea omului de afaceri Eugen Borş, căruia i s-au alăturat şi alţi oameni de afaceri şi au achiziţionat şi ei un videolaringoscop performant pentru secţia ATI şi 300 recoltoare mediu lichid, echipamente de dezinfecţie şi dezinfectanţi.

O altă donaţie importantă a ajuns la spital şi din partea familiei deputatului Alexandru Rotaru şi a familiei Amurăriţei care au donat laboratorului de imagistică medicală, un ecograf modern, în valoare de 25.000 de euro, ce procesează imaginile într-un timp foarte scurt şi cu o rezoluţie excelentă”, a precizat Andreea Trifan, purtător de cuvînt al Spitallui Municipal de Urgenţă Roman.

Şi Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului a făcut o donaţie de 300 de măşti, atît de necesare unităţii sanitare în această perioadă, însoţite de icoane şi cărţi de rugăciune.

Citește știrea

Trending