Contactează-ne

Cultural

Neamţ: Călătorie la 1900. Regal de nobleţe şi rafinament

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ timp de două zile, la Castelul Sturdza de la Miclăuşeni au avut loc manifestări din cadrul celei de-a VI-a ediţii ■ „Această ediţie a Călătoriei la 1900 îmi place să o numesc a prieteniei faţă de Castelul Sturdza, dar şi a prieteniei pe care trebuie să o avem unii faţă de ceilalţi“, a declarat maica Parascheva, amfitrioana manifestării ■

De la an la an, ediţiile legate de organizarea deja tradiţionalei manifestări Călătorie la 1900 sînt din ce în ce mai bine organizate şi mai atractive. Timp de două zile: pe 31 august şi pe 1 septembrie, Castelul de la Miclăuşeni a atras sute de vizitatori din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Pe pajiştea din curtea edificiului au poposit negustori de porţelanuri şi obiecte de preţ specifice secolului XIX, dar şi turişti îmbrăcaţi în costume de epocă, bărbaţii cu frac şi joben, iar femeile etalînd rochii şi pălării uriaşe, evident, tot din vreamea începutului de secol. Deschiderea i-a aparţinut maicii Parascheva, „sufletul“ manifestării. „Anul acesta, cea de a VI-a ediţie a fost aşezată sub semnul gesturilor de nobleţe. Desigur, este vorba de o nobleţe a spiritului. Gîndindu-mă acum la o celebră zicere a lui Dostoievschi şi anume că «frumuseţea va mîntui lumea», parafrazînd aş putea spune că şi nobleţea va mîntui lumea. Şi lui Dumnezeu îi place tot ce e nobil. Cum am putea înţelege îndemnul biblic «Iubiţi-vă unii pe alţii!», decît prin îndemnul de a fi buni unii cu alţii. Termenul de mîntuire poate fi, însă, interpretat şi în sens laic. Toate conflictele lumii contemporane, de la incendiile din pădurile Amazonului , la criza migraţiei din Europa ar putea fi rezolvate în spiritul gesturilor de nobleţe. E vorba de o nobleţe care nu mai este conferită de titluri aristocratice sau de genealogii străvechi, ci este vorba de nobleţea sufletului, care se manifestă prin altruism, prin gînduri şi fapte care depăşesc sfera îngustă a interesului personal. Şi din acest spirit de nobleţe se află azi, aici, oameni de diferite profesii: muzeografi, artişti, fotografi, voluntari, psihologi şi turişti, care au venit să susţină pentru zecile de vizitatori această ediţie a Călătoriei la 1900, o ediţie pe care mie îmi place să o numesc şi a prieteniei faţă de Castelul Sturdza, dar şi a prieteniei pe care trebuie să o avem unii faţă de ceilalţi. În spiritul acestei prietenii, în incinta castelului a fost amenajată expoziţia Scrisori cu parfum de odinioară, organizată de muzeele de istorie din Roman şi Puiatra Neamţ, Asociaţia Urbană şi Palatul Sturdza de la Miclăuţeni“, a spus maica Parascheva.

Gesturi de nobleţe

Muzeografa Iulia Butnariu a făcut o scurtă prezentare a conţinutului expoziţiei de scrisori, care cuprinde corespondenţa dintre nobilimea romaşcană, reprezentată de prinţesele Sturdza Cantacuzino, corespondenţa dintre medicii Romanului, trimisă de la Paris sau Viena către prieteni din ţară, corespondenţa unor femei din epocă, dar şi a unor oameni simpli. O interesantă expunere a fost cea a istoricului Georgeta Filitti, de la Bucureşti, care a vorbit audienţei despre boierimea românească din timpul a ceea s-a numit La Belle Epoque. „Citesc în ochii dumneavoastră un sentiment nobil al nostalgiei pentru armonie, frumos, pentru bun gust. Asta a fost La Belle Epoque în România. Este epoca dintre cele două războaie mondiale, o vreme de pace nu numai la noi, ci şi în Europa. Oamenii epocii au vrut să se bucure de lucrul frumos, să construiască, să stabilească relaţii într-o lume armonioasă. La cumpăna dintre secolele XIX şi XX, România a avut o pepinieră de oameni deosebiţi, cu mare ştiinţă de carte. Unul din lucrurile extraordinare pe care le-au făcut aceşti oameni a fost acela de a construi aceste minunate castele şi conace. După Revoluţie au fost inventariate 4.900 de castele şi conace, înregistrate în spaţiul românesc, ca şi castelul de la Miclăuşeni, unde s-au adunat lucruri de preţ, unde oamenii au socializat, au făcut muzică, conversaţie, au trăit într-un mod extrem de elevat“, a spus cunoscutul istoric. Aceasta a mai adăugat faptul că doar 36 astfel de aşezăminte monumente arhitectonice au putut fi restaurate şi că, din păcate, acestea acum sînt folosite pentru nunţi, botezuri şi tot felul de petreceri. Georgeta Filitti a mai pus accent pe spiritul european de la cumpăna dintre cele două milenii şi a mai vorbit de bunăstarea dintre cele două conflagraţii mondiale adusă de exportul de petrol, cereale şi vite. Aceasta a promis că se va întoarcela Palatul Sturdza de la Miclăuşeni în această toamnă, pentru a lansa o carte despre corespondenţe celebre între 1484-1970, intitulată „Societatea românească în corespondenţă“. Maica Parascheva a mulţumit pentru un prim gest de nobleţe al zilei, care s-a materializat printr-o donaţie primită de la urmaşii preotului Tărcuţă, cununat de Ecaterina Sturdza, care au adus pentru muzeu cîteva piese dintr-un serviciu de porţelan primite de acesta la nuntă. Manifestările de la castel au mai cuprins recitalul pianistului Ştefan Buzdugan, dansuri de societate susţinute de Ansamblul Şipot Iaşi, recitaluri ale sopranei Olimpia Urs, un colaj din opera lui Caragiale – „Cocoane, mofturi, moftangii“, interpretat de trupa Şcolii de Teatru Profossart Iaşi. Încîntătoare a fost parada costumelor de epocă, dar şi un spectacol de echitaţie realizat de reprezentanţii Depozitul de armăsari de la Dumbrava Neamţ. Au mai fost recitaluri de muzică veche şi un spectacol de teatru cu un scenariu din istoria familiei Sturdza.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Mircea Romanescu, invitaţie la Atelier 2019, la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ „Mircea Titus Romanescu nu bate pasul pe loc, adică şi această expoziţie aduce noutăţi. În rest, rămîne acelaşi pictor, artist citadin cu un background intelectual - asta se vede peste tot - şi un cuceritor al spaţiului“, a spus criticul de artă Emil Nicolae la vernisaj

Artistul pietrean Mircea Titus Romanescu revine în atenţia iubitorilor de frumos cu o nouă expoziţie. Ea este găzduită de Muzeul de Artă, vernisajul aparţinînd scriitorului şi criticului de artă Emil Nicolae. Expoziţia, care este intitulată „Atelier 2019“, este deschisă publicului timp de o lună, pînă pe 18 octombrie. „Vreau să remarc la un interval de cîteva săptămîni, o trecere, un viraj de la acurarelă la ulei, pentru că Mircea a închis un proiect foarte interesant – o primă ediţie a unui colocviu naţional de acuarelă «Iulia Hălăucescu» la Tarcău. Mircea Titus Romanescu nu bate pasul pe loc, adică şi această expoziţie aduce noutăţi. Nu e o fractură evidentă, tranşantă cu ceea ce a făcut pînă acum, cu ceea ce au remarcat criticii, adică un fel de neocubism, cum zicea Constantin Prut, sau expresionism abstract, ceea ce nu cred că era adevărat. Ceea ce mi se pare mie că se întîmplă acum în lucrările din această expoziţie este o «înmuiere» a desenului, adică linia curbă începe să cîştige teren mai mult decît linia dreaptă, frîntă din compoziţiile anterioare şi un fel de încălzire, de melancolizare a cromaticii, pentru că, pînă la urmă, în arta lui Mircea aceste două elemente sînt importante: desenul, construcţia şi cromatica. În rest, rămîne acelaşi pictor, artist citadin cu un background intelectual – asta se vede peste tot – şi un cuceritor al spaţiului“, a arătat criticul de artă Emil Nicolae. Despre el, ca artist şi noile sale creaţii, Mircea Titus Romanescu a explicat: „S-a observat foarte bine că există o anumită intrare într-o cheie spre figurativ, această «înmuiere» a liniei, cum a spus domnul Nicolae, spre viaţă şi spre contactul cu natura, pentru că în natură sînt atît de puţine lucruri unghiulare, sînt mai mult în linii unduitoare şi în ideea de creştere şi de dezvoltare în sensul vieţii. Revenind la titlul expoziţiei, am vrut să accentuez faptul că această schimbare în tendinţa de revenire la o anumită tehnică de lucru în straturi, începînd de la fondurile întunecate spre lumină, care era practicată în Renaştere. M-a scos din acea idee modernă şi postmodernă de juxtapunere a culorii, de căutare a saturaţiei, a efectelor fauve, şamd. Această reconectare abia a început de vreo doi-trei ani şi am încercat să o concentrez în această expoziţie“.

Tabăra de creaţie de la Tarcău

Revenind la tabăra de creaţie de care vorbea criticul Emil Nicolae, ea a avut loc luna trecută, la Brateş, Tarcău, fiind organizată în cadrul proiectului Simpozion de acuarelă Iulia Hălăucescu, act cultural-artistic pus la cale de Fundaţia Mircea Titus Romanescu, în parteneriat cu administraţia Tarcăului. Au răspuns invitaţiei organizatorilor nume importante în acuarelistică, Grigore Carată (Tulcea), Corneliu Drăgan, (Tîrgovişte), Iosif Haidu (Braşov, Arcadie Răileanu, artist român din Basarabia stabilit la Piatra Neamţ) şi Mircea Romanescu. Alături de ei au fost prezenţi şi nouă talentaţi copii ai şcolii din Tarcău, care au deprins prime noţiuni de pictură. Apoi, ce au „smuls“ învăţăceii naturii din jur au transpus, cu migală şi răbdare, în metafore plastice cu ajutorul culorilor. Creaţiile taberei au fost prezentate în cadrul unei expoziţii de acuarelă la o pensiune din zonă. „Tabăra de creaţie a fost o adevărată minune. Ar fi păcat ca opera unui creator de importanţa Iuliei Hălăucescu să se oprească la nivelul operelor sale expuse în muzeu. Rostul taberei este de a continua opera de tip acuarelă“, declara Arcadie Răileanu. Tot în cadrul proiectului a a vut loc, la Muzeul Iulia Hălăucescu din Tarcău, un simpozion de acuarelă dedicat memoriei artistei plastice, care a văzut lumina zilei în urmă cu aproape un secol pe aceste meleaguri şi pe care criticul valentin Ciucă a numit- o „Doamna acuarelei româneşti“. „Proiectul se doreşte a fi un omagiu adus doamnei Iulia Hălăucescu, pe care am cunoscut-o şi alături de care, eu şi soţia mea, am petrecut multe clipe minunate. Apoi, considerăm că tabăra este un bun prilej de a instrui pe toţi tinerii ce doresc să afle unele taine privind acuarela, ca formă a picturii“, declara pictorul Mircea Romanescu.

CV de artist

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici (UNESCO), Mircea Titus Romanescu s-a născut la 16 august 1950, la Piatra Neamţ. A urmat, între 1969 şi 1974, Institutul Politehnic Bucureşti, iar între 2004 şi 2006 pasiunea pentru artă îl determină să urmeaze cursurile Facultăţii de Arte din Timişoara, obţinînd un master în Management şi impresariat în arte vizuale. Biografia artistică a lui Mircea Titus Romanescu include numeroase participări la expoziţii naţionale şi internaţionale. În anii 2002 – 2003, expoziţia personală „Lumină şi culoare“, organizată de Institutul Cultural Român este itinerată în Austria şi Cehia. Anii următori îl surprind pe artistul pietrean cu expoziţii personale sau colective în ţară, dar şi în Olanda, Austria, Cehia, Italia, Germania, Republica Moldova, Belgia, Franţa sau Polonia. În 2012 este invitat să expună la Daliko Gallery în Krems, Austria. Participă cu expoziţii de grup la Bienala Internaţională de Artă Contemporană, Florenţa, 2009, şi la Salonul Internaţional de artă „Le Monde de la Culture et Arts“, Cannes, 2012. Lucrările sale se află în muzee şi colecţii de artă din România, Cehia, Italia, Franţa, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, etc. Dintre premiile obţinute de Mircea Titus Romanescu menţionăm locul I la Festivalul naţional din 1987, cîştigător al concursului de artă plastică Cooymans Covalenco Gallery, Olanda, 1994 şi medalia de Aur (pictură) a Salonului Grand Prix de Prestige MCA Azur 2012 Cannes, 2012.

Citește știrea

Actualitate

„Muzica este prima şi ultima mea iubire“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acesta este titul întîlnirii cu compozitorul Eugen Doga la Biblioteca Judeţeană ■ acţiunea va avea loc marţi, 24 septembrie, cu începere de la ora 17 ■

Eugen Doga, compozitorul din patrimoniul UNESCO, vine la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ. „Muzica este prima şi ultima mea iubire“ este titlul întîlnirii de suflet care va avea loc la instituţia de cultură marţi, 24 septembrie, ora 17.00, în Sala Cupola. În cadrul acestei acţiuni, admiratorii marelui compozitor vor avea ocazia să cunoască frînturi din biografia maestrului şi istorii din spatele unor creaţii relatate de însuşi compozitorul Eugen Doga. Prezentarea va fi făcută de Eugenia Tofan, de la Academia de Ştiinţe a Moldovei – persoana care ţine agenda evenimentelor compozitorului-academician Eugen Doga şi promovează imaginea celebrului artist de mai mulţi ani – în dialog cu Viorica Moraru. Evenimentul va fi însoţit de un moment muzical susţinut de Sara Stroici (vioară), Adrian Stroici (pian), precum şi de un moment artistic al elevelor de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Alexandru Roşca“ Piatra Neamţ. Maestrul Eugen Doga s-a născut în 1937, în satul Mocra, în partea de est a rîului Nistrului, pe atunci în componenţa Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, din cadrul RSS Ucrainene, în prezent un teritoriu ocupat de un regim separatist, susţinut de Federaţia Rusă. Opera lui Mihai Eminescu a marcat o bună parte a creaţiei maestrului Eugen Doga. Într-un interviu pentru Radio România Chişinău maestrul mărturisea că nu poate trăi nici o zi fără Eminescu, chiar dacă s-a apropiat tîrziu de creaţiile lui. Opera lui Mihai Eminescu şi dragostea zbuciumată dintre poet şi Veronica Micle a marcat creaţia din ultimii ani a compozitorului. În 2017 au fost publicate volumele „Dialogurile dragostei“, arii şi romanţe semnate de compozitorul Eugen Doga şi inspirate din iubirea cutremurătoare a marelui nostru poet Mihai Eminescu şi Veronica Micle. „Tot ce îmi cade în mîini de Eminescu mă aprinde din ce în ce mai profund. Eu cred că aceste două mari personalităţi din istoria culturii româneşti, a literaturii, în special, dar şi a muzicii, erau create una pentru alta. Cred că multe lucrări nu ar fi apărut dacă cei doi nu se cunoşteau. Veronica era o poetesă genială. Are puţine poezii, dar sînt grozave. Ea nu s-a consacrat acestei activităţi, avea altele pe cap, o viaţă anevoioasă, a rămas văduvă de jună, cu doi copii, fără resurse de existenţă, dar totuşi încerca să scrie şi poezii. Nişte poezii extraordinare, atîta dragoste, atîta căldură, atîta ură, devotament, pasiune, atîta spaţiu în aceste sentimente. Nu le găseşti la nimeni în literatură. Era într-adevăr cu dorul nemîngîiat. A fost un jeratec în cenuşă. Păcat că viaţa nu a suflat în acest jeratic ca să se transforme într-o flacără. A dus o viaţă foarte anevoioasă şi plină de ură din partea societăţii“, mărturisea compozitorul Eugen Doga. Recent la Chişinău a avut loc lansarea unui volum dedicat maestrului: „ABCDOGA. Un destin în Do major“ semnat de criticul de artă Larisa Turea.

Eugen Doga, compozitor

Eugen Doga a studiat la Şcoala de muzică din Chişinău, clasa violoncel la profesorul P.I. Baccinin (Pablo Giovanni Baccini, de origine italian). A absolvit Conservatorul din Chişinău, clasa violoncel (în anul 1960) şi clasa de teorie şi compoziţie (în anul 1965), precum şi cursul de dirijare simfonică. A lucrat în Orchestra Radio (1957-1962), a început să compună muzică. În anul 1967 debutează în cinematografie, scriind muzica pentru filmul „Se caută un paznic“ al studioului „Moldova-Film“. A colaborat cu studiourile „Mosfilm“, „Dovjenko“, „Belarus-film“, „Ecran“, precum şi cu studiouri din Bucureşti, Munchen, Belgrad, Taşkent şi altele. Eugen Doga a scris muzică pentru circa 200 de filme, inclusiv pentru „Maria, Mirabela“, coproducţie româno-sovietică. A colaborat fructuos cu regizorul Emil Loteanu – filmele „Lăutarii“, „O şatră urcă la cer“, „Anna Pavlova“, „Gingaşa şi tandra mea fiară“. Este autorul baletelor „Luceafărul“, „Venancia“, „Regina Margot“, circa o sută de lucrări instrumentale şi corale, şase cvartete, muzică pentru 13 piese de teatru, sute de cîntece şi romanţe, circa 70 de valsuri, creaţii pentru diferite instrumente muzicale, muzică pentru copii. Un loc aparte în creaţiie lui Eugen Doga îl ocupă opera clasicului român Mihai Eminescu şi a Veronicăi Micle. Peste 50 de lucrări pe versurile lui Mihai Eminescu şi Veronica se regăsesc în opera „Dialogurile dragostei“. Salonul de muzică „Eugen Doga“ găzduieşte sute de vizitatori, invitaţi în casa maestrului cu diverse ocazii, în special de ziua lui Eminescu. Salonul are menirea de a populariza muzica, de a uni oamenii de creaţie, oamenii de afaceri, politicienii, precum şi iubitorii de muzică, pictură, poezie. Eugen Doga este autorul Imnului Chişinăului, cetăţean de onoare al Chişinăului. Numele lui Eugen Doga îl poartă şcoala de muzică în care viitorul compozitorul a început să studieze muzica, o stradă pietonală din Chişinău, precum şi o mică planetă, cu numărul 10504, situată cu orbita între Saturn şi Marte.

Citește știrea

Actualitate

GAL Ceahlău, bilanţul acţiunilor de promovare prin Programul Leader

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la conferinţa de la Bicaz au luat parte reprezentanţii a 18 Grupuri de Iniţiativă Locală din ţară ■ s-a discutat despre proiectele implementate şi despre cele de viitor ce trebuie puse în practică de GAL-urile din zona montană ■

Grupul de Acţiune Locală Ceahlău, sub tutela Federaţiei Naţionale a GAL, a organizat în zilele de 13, 14 şi 15 septembrie 2019, la Bicaz, Conferinţa Naţională cu tema Dezvoltarea zonei montane prin proiectele LEADER. Au participat reprezentanţii de la 18 GAL- uri din zona montană, liderul FNGAL, secretarul general al FNGAL, vicepreşedintele FNGAL Regiunea N-E şi reprezentanţii Centrului de dezvoltare montană 1 Bicaz – Neamţ şi ai Oficiului Teritorial Judeţean Neamţ, dar şi al Ministerulului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. La conferinţă aveau să participe cu rapoarte de desfăşurare a activităţii GAL Ceahlău, GAL Ţara Gugulanilor, GAL Răsăritul Ţării Făgăraşului şi GAL Ţara Vrancei. După cuvîntul de bun venit adresat oaspeţilor de către Ioan Cernat, preşedintele GAL Ceahlău şi Laura Ionel, manager de proiect al aceleaşi unităţi asociative, s-a intrat în subiect, prin prezentări orale şi Power Point atrăgîndu-se atenţia asistenţei, conducînd la purtarea de dialoguri profesionale legate de viitoarele proiecte ce trebuiesc implimentate de GAL-urile din zona montană. Astfel, au fost abordate subiecte pe tema stadiului de implementare a programului LEADER 2014-2020 şi impactul asupra dezvoltării rurale, pe tema stadiului de elaborare de proceduri şi metodologia de aplicare a programelor şi măsurilor de finanţare specifică zonei de munte şi lista problemelor de interes ar putea continua. După trei ore de discuţii purtate cu responsabilitate, avea să se treacă la prezentarea activităţii GAL Ceahlău, în cadrul unei ample expoziţii de promovare intitulată Ceahlău, tărîm de poveste, aflată la cea de a treia ediţie, În cadrul acesteia, toţi cei prezenţi au putut să deguste varietatea de produse şi reţete gstronomice, să admire produsele meşteşugăreşti şi să vizioneze programele artistice oferite de producătorii locali şi ansamblurile folclorice de pe teritorul microregiunii Ceahlău. Asta, însă, după ce participanţii, invitaţi speciali şi ocazionali aveau să fie martorii unor alocuţiuni adresate de oficialii judeţului, precum Emilia Arcan, senator de Neamţ şi Ioan Asaftei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, dar şi primarul oraşului gazdă, Bicaz, inginerul Nicolae Sălăgean şi al comunei Tarcău, Iulian Găină. Publicului i-a fost oferit un recital de dansuri populare prezentate de Ansamblul Florile Tarcăului, compus din elevii Şcolii Gimnaziale Iulia Hălăucescu. „Ne aflăm într-o zonă încărcată de legendă şi istorie, aici la poale de Ceahlău, dar şi o zonă cu oameni gospodari, care-şi pun în valoare priceperea astfel încît agricultura românească să se alinieze standardelor europene. De aceea, vă rog să-mi permiteţi să felicit pe reprezentanţii GAL Ceahlău pentru modul în care coordonează şi se implică în dezvoltarea zonei şi pe toţi oamenii care răspund pozitiv la întregul program de dezvoltare rurală“, a spus printre altele Emilia Arcan, senator de Neamţ, care a fost prezentă la toate manifestările organizate de GAL Ceahlău, manifestîndu-şi apropierea de oamenii muntelui prin sfaturi şi vorbe frumoase. Spectacolul oferit oaspeţilor din ţară, dar şi trăitorilor locului a fost susţinut şi de către grupul folk Eu Cred, Florile Tarcăului, Haiducii Grinţieşului, Dubaşii Dămucului, precum şi Buciumaşii Grinţieşului. Revenind la conferinţă, ar mai fi de spus că în acst cadru a fost lansat Departamentul Tehnic FNGAL pentru Zona de Munte, ce va fi coordonat de reprezentanţii GAL-urilor selectate a face parte din Comitetele de Masiv organizate pe cele 9 grupe de munţi.

Citește știrea

Trending