Contactează-ne

Educatie

Neamţ: Au început înscrierile la BAC-ul de toamnă

Știre publicată în urmă cu

în data de

n la prima sesiune nu au promovat examenul 1.079 de candidaţi n probele de toamnă se vor susţine între 21 august şi 3 septembrie n

Înscrierile pentru cea de-a doua sesiune a examenului de
Bacalaureat 2019 au început de luni, 15 iulie, urmînd să se încheie
pe 19 iulie, potrivit calendarului Ministerului Educaţiei. În judeţul
Neamţ, la prima sesiune a examenului au picat examenul 1.079 de
absolvenţi. Probele din sesiunea de toamnă se vor desfăşura între
21 august şi 3 septembrie. În ce-i priveşte pe candidaţii care sînt în
stare de corigenţă, dacă promovează examenele se pot înscrie pe
data de 26 iulie. Pe 21 august, elevii vor susţine proba scrisă la
Limba şi literatura română, pe 22 august – proba scrisă la Limba şi
literatura maternă, pe 23 august – proba obligatorie a profilului, iar
pe 26 august – proba la alegere a profilului şi specializării. Probele
orale încep pe 27 şi 28 august, cînd are loc evaluarea
competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română,
apoi pe 29 august are loc evaluarea competenţelor lingvistice de
comunicare orală în limba maternă, urmînd ca pe 30 august şi 2
septembrie să aibă loc evaluarea competenţelor digitale, iar pe 2 şi
3 septembrie, evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de
circulaţie internaţională. Pe 3 septembrie, pînă la ora 12,00, este
programată afişarea primelor rezultate la probele scrise şi în
aceeaşi zi pot fi depuse contestaţiile, între orele 12.00 – 16.00. În
perioada 3 – 6 septembrie, contestaţiile vor fi soluţionate de către
profesori, iar pe 7 septembrie, vor fi afişate rezultatele finale ale
Bacalaureatului de toamnă. După corectarea celor 1.343 de
contestaţii depuse de absolvenţi după examenul de Bacalaureat,
notele obţinute au ridicat un pic procentul de promovabilitate. Dacă
înainte de contestaţii promovaseră 2.429 de candidaţi, din cei 3.558
de absolvenţi de liceu şi procentul de promovabilitate era de
67,27%, după recorectare numărul de elevi promovaţi este de
2.479, ceea ce ridică procentul la 69,27%. Celor trei elevi care au
obţinut media maximă 10: Raluca Andreea Miron şi Emilia Toma de
la Colegiul Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ şi Ştefan Miron
de la Colegiul Gheorge Asachi li s-a adăugat după contestaţii
Dragoş Filioreanu, de la Colegiul Calistrat Hogaş, care a obţinut
nota 10, în urma corectării tezei la Istorie, probă la care, iniţial,
fusese notat cu 8,75. În sesiunea iunie-iulie la examenul maturităţii
au fost înscrişi 3.725 de candidaţi, s-au prezentat 3.558, iar 167 de
absolvenţi au renunţat. Au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudare
patru elevi care au dat examenul la Colegiul Ştefan cel Mare, Liceul
Sadoveanu din Borca, Colegiul Miron Costin şi Colegiul de
Transporturi. Au fost respinşi 1.075 elevi şi au reuşit să promoveze
2.479. 505 elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99, în timp ce 574 au
luat între 7 şi 7,99. 745 de absolvenţi s-au încadrat ca rezultate în
tranşa 8-8,99, 651 între 9 şi 9,99 şi patru au luat 10. La zi s-au
înscris 3.699 de absolvenţi şi au fost prezenţi la examen 3.538,
ceea ce reprezintă un procent de 95,6%. Nu s-au prezentat la
examen din cei care au terminat cursurile la zi un număr de 161
candidaţi (4,35%) şi au fost respinşi 1.060 (29,96%). Continuînd
analiza, vom vedea că 833 de candidaţi care au terminat la zi au
avut la BAC medii mai mici de 5, ceea ce reprezintă 78,58%. Un
număr de 227 candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,99,
reprezentînd 21,42%. Alţi 502 se încadrează în tranşa de medii 6 –
6,99 (20,29%), în timp ce 573, adică 23,16% au obţinut medii între
7 şi 7,99. Dacă vorbim despre ceea ce înseamnă elevi buni, putem
constata că 744 dintre absolvenţii de liceu din Neamţ se încadrează
în tranşa 8-8,99. În categoria elevi cu rezultate foarte bune se
încadrează 651 (26,31%), ei promovînd BAC-ul cu medii între 9 şi
9,99, iar patru cu 10, ceea ce reprezintă 0,16%. 16 elevi de la seral
s-au înscris la examen, 11 au dat probele, au fost respinşi opt, iar
trei au promovat.

Actualitate

Învăţământ gratuit?! Părinţi, mâna pe portofele că veţi auzi doar: bani, bani şi iar bani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Învăţământul în România e la fel de gratuit pe cât de sincere sunt promisiunile politicienilor în campania electorală. De câteva zile a început anul şcolar şi deja prin mai toate şcolile se organizează şedinţele cu părinţii care, hai să nu ne mai ascundem după deget, înseamnă în principal prilej de “prelucrare” a părinţilor ca să scoată bani din buzunar pentru fondul clasei, pentru văruit, pentru dotat, pentru…

Aşa s-a întâmplat în fiecare an, aşa se întâmplă şi în pandemicul an 2020. Chiar dacă politicienii s-au bătut cu cărămida în piept că dau ei bani de tablete, de dezinfectant, pregătesc ei şcolile, le dotează etc. Şi, dacă e să verifici, banii, în marea lor parte, au plecat din buget, însă… nu prea vedem unde au ajuns. Că tot părinţii trebuie să scoată din buzunar, de unde au sau mai ales nu au, banii pentru toate scrise mai sus şi încă multe altele.

Aşa că să scoatem din vocabularul legislativ această mincinoasă noţiune de “învăţământ gratuit”, că din mintea părinţilor a ieşit demult. În plus, poate onor băieţii ăştia politicieni se gândesc să vină în sprijinul amărâţilor de părinţi cu o măsură de genul: banii daţi pentru învăţământul “gratuit” să fie deduşi din birurile pe care trebuie să le plătim. E clar că statul nu e capabil să asigure condiţii de gratuitate pentru învăţământul OBLIGATORIU şi, dacă tot compensez eu, părinte, să-mi fie reduse dările pe care statul mi le cere cu acele sume cu care acopăr impotenţa lui administrativă.

Poate vom discuta cu altă ocazie şi despre părinţii care exagerează, care se “roagă” ei să fie daţi bani în plus, negândindu-se că învăţământul trebuie să fie accesibil tuturor, nu doar celor cu dare de mână. Dacă tot vor condiţii de cinci stele pentru copiii lor, ceea ce pot să înţeleg, de ce nu-i duc la o instituţie de învăţământ privată unde să înveţe în puf şi cu cele mai noi tehnologii pe masă? Şi poate altădată o să vorbim şi despre faptul că la şcoală au dreptul să meargă şi copiii celor angajaţi “în privat”. Bugetarii, majoritatea dintre ei, foarte bine că a fost aşa, nu le doresc răul, şi-au luat salariile întregi în perioada stării de urgenţă, deşi au stat acasă, dar cei de la privat au trecut prin şomaj tehnic sau poate chiar au ajuns în şomaj sau au suferit tăieri de salarii pentru că şi angajatorii, privaţi, în majoritatea cazurilor, abia mai gâfâie din cauza crizei economice.

Însă ar trebui să fim corecţi şi oneşti în ambele sensuri: dacă un bugetar care a luat leafa întreagă poate plăti tot felul de “fonduri ale clasei”, ca şi în anii trecuţi, un angajat din HORECA, de exemplu, de unde să dea bani ca în alţi ani dacă el nu a avut unde munci până mai ieri? Sau copilul acelui angajat nu mai are dreptul la educaţie?

Şi mai am o întrebare, tot retorică: dacă apuc să cotizez pentru tot ce mai trebuie cumpărat ca al meu copil să beneficieza de învăţământ “gratuit” şi, nu-mi doresc, dar înţeleg că se poate întâmpla, se închide şcoala pe motiv de COVID, mi se returnează banii daţi?

Dreapta măsură sau dacă vreţi calea de mijloc ar trebui să fie căutată, şi chiar găsită, în tot ceea ce facem: aşadar, cu respect, îi rog pe directorii de şcoli şi diriginţi să o lase mai uşor cu fondul clasei şi alte solicitări de bani, că mulţi români abia mai au din ce pune o pâine pe masă, iar pe părinţii “cu lovele”, la fel.

Iar pe ceilalţi care cotizează deşi poate îşi rup de la gură fiindcă nu au mari posibilităţi, le spun, tot cu respect: nu e ruşine să nu ai, nu e adevărată nici măcar zicerea că “dau oricât pentru educaţia copilului meu”, aşa că… N-avem mulţi bani pentru că ne plătim cinstit taxe şi impozite şi muncim pe brânci pe te miri ce salarii. Din taxele şi impozitele plătite de noi îmbuibaţii de politicieni ar trebui să asigure cu adevărat învătământ gratuit, iar directorii de şcoli să ne aştepte cu sălile de clasă “la gata”, nu “la roşu”. Dar avem şi noi o datorie: să nu mai acceptăm să le plătim fără număr, fără număr, ca la manelişti. Să fim o naţiune, nu o turmă.

Citește știrea

Actualitate

Şcoli sub spectrul infectării cu Covid

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n în Neamţ, 217 şcoli funcţionează în sistemul „faţă în faţă“, 93 în scenariul „galben - hibrid“, iar Liceul Carol I în scenariu „roşu“ n un copil este spitalizat, iar 76 se află în carantină n opt cadre didactice se află internate în spital şi 16 în concediu medical n

La două zile de la începerea noului an de învăţămînt, conducerile
inspectoratelor şcolare au fost obligate să comunice Ministerului
Educaţiei situaţia epidemiologică a infectărilor cu coronavirus în
rîndul elevilor, personalului didactic şi nedidactic, dar şi măsurile
sanitare luate.

„Conform raportării pe care am făcut-o în cursul zilei
de astăzi (ieri – n.r.) la ministerul, la nivel de judeţ avem un elev
spitalizat şi 76 în în carantină. În ceea ce priveşte personalul
didactic am raportat opt persoane spitalizate şi una din categoria
personalului nedidactic. Avem două cadre didactice în carantină,
care predau, însă on-line, iar alte12 au intrat în concedii medicale.
Apreciem că nu este la nivelul judeţului o schimbare majoră faţă de
zilele trecute.

Am mai fost sunat despre situaţia a două şcoli, unde
două cadre didactice nu s-au simţit bine şi au rămas acasă, în
izolare. S-a făcut dezinfecţia sălilor de clasă în care au funcţionat şi
în restul sălilor copiii au învăţat în program obişnuit. În cazul unei
învăţătoare, de la o şcoală, confirmată cu SARS Cov 2, DSP este în
curs de efectuare a unei anchete epidemiologice, dar acolo există
certitudinea că acel cadru didactic nu a părăsit sala de clasă şi nu a
intrat în contact cu niciunul din colegii săi“, a precizat inspectorul
şcolar general, Mihai Obreja.

La ora actuală, şcolile din judeţ
funcţionează majoritatea, după scenarul verde, respectiv 217, în
care se predă după sistemul faţă în faţă şi doar 93 unităţi
funcţionează după scenariul galben, elevii învăţînd după scenariul
hibrid (online şi faţă în faţă, alternativ). Liceul Carol I Bicaz
funcţionează în totalitate în sistem on-line, dar nu din motive de
infectare cu virusul SARS COV 2, ci din cauza întîrzierii lucrărilor
de modernizare a clădirilor.

„Am fost personal la Bicaz, am discutat
şi cu reprezentanţii constructorului care mi-au promos că se fac
efoturi pentru predarea lucrării la sfîrşitul săptămînii viitoare. Acolo e
clar că primăria nu şi-a făcut treba“, a precizat Mihai Obreja.
Referitor la testarea cadrelor didactice, ea este în opinia
inspectorului general, o chestiune care ţine de autorităţile locale,
dar e greu de crezut că acestea vor avea fonduri să acopere
asemenea cheltuieli din bugetul propriu, cu atît mai mult cu cît
rezultatele acestor testări nu sunt suficient de relevante.

Majoritatea
şcolilor au măşti în dotare, iar acolo unde nu există suficiente,
inspectoratul va trimite din stocul pe care-l mai are, putînd fi puse la
dispoziţie 120.000 de bucăţi.

Citește știrea

Actualitate

3 milioane pentru laptopuri şi tablete

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Inspectoratul a luat la pas şcolile din judeţ, discutînd cu elevi,
profesori şi părinţi.
„Toate unităţile şi-au deschis porţile. Cu o zi
înainte ştiam că 84 vor merge pe scenariul galben şi doar una,
Liceul Carol I Bicaz, pe scenariul roşu, dar e asigurată predarea on-
line. Am reuşit ca la fiecare şcoală să asigurăm triajul epidemiologic
cu medici şcolari, cu asistenţi medicali, asistenţi comunitari şi
medici de familie, aflaţi în contract cu primăriile. În şcolile
neacoperite triajul se realizează cu un cadru desemnat, după un
ghid realizat de Direcţia de Sănătate“, a explicat profesorul Mihai
Obreja.
Acesta susţine că şcolile din judeţ sînt pregătite cu
materialele necesare asigurării unui învăţămînt de calitate şi în
siguranţă. Conducrerea ISJ a transmis în prima zi de şcoală la
minister o notă prin care solicită credite bugetare de 3 milioane lei,
necesare procurării de laptopuri şi tablete pentru învăţămîntul on-
line. Inspectorul Obreja susţine că starea de spirit a tuturor este
bună, în sensul că există consens în ceea ce priveşte predarea faţă
în faţă, ca singura măsură viabilă pentru un învăţămînt de calitate.

Citește știrea

Trending