Contactează-ne

Actualitate

Neagu Djuvara, un istoric care nu s-a bucurat de preţuirea cuvenită

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aristocratul definit, Neagu Djuvara (1916 – 2018), plecat de curând dintre noi, poate fi evocat în cele mai diverse moduri. Atât de către cei care i-au fost aproape, cât şi de cei care i-au cunoscut, fie şi parţial, opera. Intelectualul de clasă, cu educaţie şi pregătire temeinică, niciodată dezminţit, calităţile de vorbitor, care a slujit adevărul şi l-a exprimat direct, fie că a fost, fie că nu, în acord cu cei din jur, faptele incontestabile de viaţă şi, mai ales, opera consistentă pe care o lasă în urmă, îi îndreptăţesc preţuirea cu care îi suntem datori. Neagu Djuvara nu a fost istoricul mânat de suficienţă, care culege şi alătură date spuse de alţii şi le oferă interpretarea pe care o crede de cuviinţă, ci a propovăduit adevărul istoric, s-a oprit asupra teoriei şi filozofiei istoriei, a modului de o scrie şi a o transmite, ridicându-se argumentat împotriva teoriei rolului maselor în conturarea istoriei dar şi a atitudinii excesiv favorabilă occidentului în cadrul politicii româneşti, sugerând că societatea şi cultura române nu pot fi clasificate ca exclusiv occidentale. Nu este în intenţia noastră de a-i judeca viaţa şi opera, fiindcă nu dispunem de reperele şi instrumentele necesare. Ne limităm a afirma că, totuşi, că nu s-a bucurat de preţuirea cuvenită. Nu este nimic original şi nici nou pentru noi, românii. L-am privit mereu ca pe omul care a trăit în afara noastră când noi sufeream şi ne chinuiam. Nu ne dezminţim. Cum apare nu ştiu ce nume din străinătate, cu merite discutabile sau care află pentru prima oară de România, îl şi împovărăm cu capelina şi pelerina de tip honoris causa de academician, profesor şi aşa mai departe. Neagu Djuvara nu şi-a găsit locul în Academie. Distincţiile pe care le-a primit au ţinut mai degrabă de longevitatea biologică şi de mintea limpede pe care a avut-o, şi mai puţin de valoare. Ce să mai spun că Statul i-a asigurat o pensie „derizorie“ (după spusele D-sale), şi nu una specială cu care multe nulităţi îşi îndulcesc bătrâneţele, în vreme ce Cotroceniul i-a asigurat gradul de general de brigadă (în retragere), care nu beneficiază de stipendiile consistente ale gradului. Mai mult l-au preţuit străinii decât noi. Omul cult, erudit, cel care s-a autoexilat fiindcă a intuit că viaţa într-un regim dictatorial l-ar fi condamnat fizic sau la compromisuri pe care nu le accepta, şi-a găsit locul în diplomaţie, a fost numit profesor universitar de istorie, chiar dacă lucrul s-a petrecut în zone cu care, de fapt, nu avea nici un fel de legătură (23 de ani în Nigeria!). S-a dovedit patriotul de esenţă şi nu de paradă, care a revenit în ţară imediat ce a fost posibil, care nu a rămas pasiv şi şi-a transmis experienţa generaţiilor tinere, a devenit persoană şi voce publică, nu din dorinţa de epatare, ci pentru a sluji adevărul, în toate felurile, pentru a netezi altora concepţiile despre viaţă şi societate. Nu doar atât, a cunoscut şi şi-a exprimat credinţele despre evoluţia societăţii în context contemporan, a comunicat, a vorbit, s-a implicat în ample discuţii şi comentarii şi, mai ales, a scris, lăsându-ne moştenire o operă consistentă şi variată. Nu avem de ce să nu-l credem pe profesorul Adrian Cioroianu, care i-a fost elev şi care ne aminteşte că profesorul s-a retras de la o emisiune TV, tocmai ca să poată să scrie pentru posteritate. Este suficient să citeşti titlurile cărţilor sale, ca să-ţi faci o idee despre universul preocupărilor sale, de dorinţa de a suscita interesul pentru istorie, de a transmite urmaşilor săi necesitatea cunoaşterii trecutului, gândind la viitor. Între „Dreptul român în materie de naţionalitate“, „Dimitrie Cantemir“, „Între Orient şi Occident“, „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri“, „Cum s-a născut poporul român“, „Există istorie adevărată?“, „Ce-au fost «boierii mari» în Ţara Românească?“, „O scurtă istorie ilustrată a românilor“ şi a multe altele (Editura „Humanitas“ merită toate felicitările de a-l fi publicat şi promovat), toate scrierile sale sunt dominate de firescul argumentelor, sunt uşor de parcurs şi din lectura lor te simţi îmbogăţit. Nu ştiu dacă, în afara sonorităţii apropiate a numelor lor, există o îndepărtată origine comună (posibil aromână), dar istoricul şi filosoful NEAGU DJUVARA şi chirurgul IOAN JUVARA s-au asemănat în mod izbitor, m-au impresionat întotdeauna şi mi-au sugerat ideea de forţă, de bărbăţie demnă şi falnică, atât prin statură, prin capul mare dar bine proporţionat, figura expresivă, prin urechile mari, generoase şi, mai ales, prin atitudinea de seniori adevăraţi, care a impus celor din jur. Neagu Djuvara se dovedeşte spiritul umanist de valoare universală, promotor al istoriei adevărate, susţinător al societăţii omeneşti avansate şi progresiste, dedicată bunăstării şi demnităţii fiinţei umane. Într-un viitor/proiectat Panteon al României, Neagu Djuvara îşi are locul potrivit şi pe deplin meritat. N.B.: Îmi cer iertare pentru alăturare, dar ce distanţă cosmică între splendida evocare a celui care iradia în tot ce făcea şi spunea spiritualitate şi inteligenţă („nimic din ce mi s-a întâmplat nu am dorit“) şi care i-au dominat viaţa şi sărăcia brută şi prostesc-zâmbitoare a unui parvenit ajuns pe cai mari: „vrem, fiindcă putem“!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

“Moldova vrea autostradă!”, politicieni luaţi la rost de Ziua Unirii Principatelor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ romaşcanul Bogdan Roman, membru al Asociaţiei "Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei", a participat, vineri, 24 ianuarie, la "sabotarea" manifestărilor legate de Mica Unire

Membrii Asociaţiei “Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” şi o parte dintre activiştii unor organizaţii civice afiliaţi la mişcarea “Împreună pentru A-8” au ţinut ca, vineri, 24 Ianuarie, de ziua Micii Uniri, să le reamintească politicienilor adunaţi la Iaşi că moldovenii s-au săturat de promisiunile neonorate ale “şefilor” de la Bucureşti.

Printre politicienii care au participat la manifestările de la Iaşi au fost: preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, oficialităţi centrale şi locale.

Pe bannerele activiştilor prezenţi, printre care s-a numărat şi romaşcanul Bogdan Roman, a stat scris faptul că moldovenii s-au săturat de ceremonii sterile şi de promisiuni neonorate de a scoate Moldova din sărăcie. S-au săturat de centralizarea deciziilor la Bucureşti, decizii care privesc populaţia plătitoare de taxe şi impozite, luate doar în birourile de la Capitală.

S-au săturat de politicile publice incoerente ale unei clase politice incapabile să ia măsuri benefice pentru această ţară. “Demersul nostru de astăzi este firesc din perspectiva scopurilor noastre şi anume apărarea intereselor Moldovei. Sîntem nevoiţi să ieşim în stradă, acum, sub guvernul liberal, cum am ieşit şi anul trecut cînd la putere era PSD-ul.

Politicienii de la Bucureşti, acompaniaţi de cei locali, fac promisiuni peste promisiuni că vor lua măsuri pentru dezvoltarea Moldovei, că vor face autostrăzi, că vor întreprinde demersuri pentru atragerea, pentru încurajarea investiţiilor în economia regiunii. Toate acestea rămîn vorbe goale.

Ne este clar că politicienii de la centru pur şi simplu nu înţeleg ce se întîmplă aici. Nu înţeleg că Moldova este izolată, că decalajele de dezvoltare se adîncesc, în loc să se estompeze, nu înţeleg că Moldova se depopulează, că oamenii pleacă în masă în alte părţi, dar mai ales în străinătate.

Aşteptăm de la politicieni soluţii pentru ieşirea din subdezvoltare a Moldovei, în mod particular pentru construirea autostrăzilor. Pe scurt le cerem să fie responsabili”, a declarat Dorin Dobrincu, preşedintele Asociaţiei “Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, citat de Bogdan Roman, pe pagina sa de socializare. Acesta spune că astfel de acţiuni vor continua pînă cînd Moldova va deveni, cu adevărat, o prioritate pe agenda politicienilor.

Citește știrea

Actualitate

Judecătorii nemţeni, despre munca lor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un magistrat nemţean analizează încărcătura de dosare pe fiecare judecător din judeţ ■ 43 de judecători încadraţi efectiv în 2019 au avut de judecat 204.732 de dosare ■

Magistratul Alina Mihaela Niţă, din Piatra Neamţ, a realizat, pe pagina sa de socializare, o analiză, bazată pe cifre, a muncii unui judecător de la cele patru instanţe din judeţ, subliniind volumul uriaş de muncă.

“Un judecător din Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ munceşte cît pentru doi din România şi cît pentru 10 din alte ţări europene. Dacă toate posturile de judecător din ţară ar fi ocupate, un judecător ar trebui să judece 882 dosare pe an, dar, cum nu sînt, judecă 1.500-1.600 dosare pe an.

În Germania nu au mai mult de 100 de dosare pe an, dar na, poate nemţii sînt mai puţin procesomani sau poate au legi mai clare şi mai puţine, fiind accesibile tuturor. Dacă un dosar are în medie 100 de file scrise de părţi, avocaţi şi experţi, pe care obligatoriu trebuie să le parcurgă cu atenţie, plus legea aplicabilă, plus jurisprudenţă, decizii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către Curtea Constituţională a României, oare cîţi kilometri de pagini citeşte un judecător român pe an?”, se întreabă, retoric, judecătoarea Alina Mihaela Niţă.

Aceasta prezintă apoi o situaţie statistică oficială a numărului de dosare pe care le are de judecat, anual, un judecător la instanţele nemţene, cu referire concretă la dosarele aflate pe rol în 2019. La Judecătoria Piatra Neamţ în organigramă sînt 20 de posturi cu un volum de 24.075 dosare şi o încărcătură pe schemă (volum efectiv) de 1.203,8 dosare pentru fiecare judecător.

La Judecătoria Roman în schemă sînt 11 judecători, care au avut în lucru anul trecut 13.319 dosare, cu un volum efectiv de 1.210,8 dosare pe cap de judecător. Judecătoria Tîrgu Neamţ a avut în 2019 de judecat 7.095 de dosare, cu cei 7 judecători în schemă şi un volum efectiv de 1.013,6 dosare.

La instanţa din Bicaz sînt în schemă 5 judecători, cu un volum efectiv de 3.818 dosare, ceea ce înseamnă, teoretic, o încărcătură de 763,6 dosare per judecător. Deci în 2019 în judeţul Neamţ au fost în lucru 204.073 dosare, cu o schemă de 2.313 posturi şi cu un volum efectiv de 882,3 dosare.

Judecătoarea Alina Mihaela Niţă realizează apoi o analiză a încărcăturii de dosare în funcţie de numărul de judecători care au lucrat efectiv în 2019 în instanţele nemţene, motivat de faptul că la fiecare instanţă au existat situaţii particulare, de judecătoare aflate în concediu de maternitate şi ulterior de creştere a copilului.

Astfel, la Judecătoria Piatra Neamţ au fost în lucru 24.075 dosare, numărul posturilor efectiv ocupate fiind de 16,1 ceea ce presupune o încărcătură efectivă de 1.495,3 dosare. La Judecătoria Roman în 2019 au existat pe rol 13.319 dosare, repartizate pe 7,9 judecători, aceştia avînd o încărcătură efectivă de 1.685,9 dosare.

La Judecătoria Tîrgu Neamţ, aceeaşi sursă susţine că 7.095 dosare au fost judecate de 4,9 judecători care au avut o încărcătură de 954,5 dosare. Cît priveşte Judecătoria Bicaz, anul trecut cei 4 judecători au avut în lucru 3.818 dosare cu o încărcătură de 954,5 dosare pentru fiecare magistrat.

Analiza magistratului nemţean este realizată pe fondul discuţiilor despre pensile speciale ale judecătorilor, care se vor eliminate otova de către clasa politică. De reamintit faptul că posibilitatea eliminării pensiilor speciale a dus la acţiuni de protest din partea judecătorilor, măsuri adoptate în Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bacău, instanţă căreia îi sînt arondate şi judecătoriile din Neamţ, respectiv Tribunalul Neamţ.

Judecătorii Curţii de Apel Bacău şi-au exprimat un punct de vedere motivat de iminenta abrogare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu, din perspectiva independenţei şi afectării statutului constituţional al judecătorilor, constatînd că soluţia politică afectează în mod grav independenţa judecătorilor, pensia de serviciu a magistraţilor fiind parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, susţin magistraţii.

Printre măsurile stabilite ce au fost luate a fost şi aceea de suspendare zilnică a activităţii instanţelor, în perioada 22-23 ianuarie, cînd activitatea a fost oprită între orele 11 şi 12, protest ce va fi reluat în aceeaşi formă şi în perioada 27-31 ianuarie. S-a elaborat şi o scrisoare deschisă semnată pînă vineri, 24 ianuarie de către 300 de judecători şi procurori la nivelul întregii ţări.

În documentul amintit se punctează şi faptul că salariile brute au crescut pentru toţi bugetarii din România prin mutarea taxelor , impozitelor şi contribuţiilor de la angajatori la angajaţi. Crescînd major salariul brut, pensile celor pensionaţi recent s-au mărit considerabil, ceea ce a fost o eroare legislativă care a condus la pensii mai mari decît salariul de referinţă în momentul ieşirii la pensie.

În acest sens magistraţii solicită Parlamentului şi Preşedinţiei propuneri de amendare a legislaţiei în vigoare pentru înlăturarea tuturor anomaliilor.

Citește știrea

Actualitate

Percheziţie la un contrabandist de ţigări

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii nemţeni au efectuat o percheziţie, pe 24 ianuarie, la locuinţa unui bărbat, în vîrstă de 49 de ani, bănuit de contrabandă cu ţigări.

“În urma unei percheziţii domiciliare efectuate pe raza localităţii Horia, poliţiştii au descoperit ţigarete şi alte bunuri, susceptibile a fi provenite din contrabandă. La data de 24 ianuarie, poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală Dulceşti au efectuat o percheziţie pe raza localităţii Horia, la locuinţa unui bărbat de 49 de ani. Întrucît din investigaţiile desfăşurate de poliţiştii a rezultat faptul că acesta ar fi susceptibil de comiterea infracţiunii de contrabandă, pe numele său a fost emis de către Judecătoria Roman, un mandat de percheziţie domiciliară.

În urma descinderilor efectuate la locuinţa acestuia, poliţiştii au descoperit peste 120 de ţigarete, pentru care bărbatul nu deţinea documente de provenienţă. Pe parcursul efectuării percheziţiei, la sediul unei societăţi comerciale administrate de bărbatul în cauză, poliţiştii au descoperit un aparat de confecţionat ţigarete, aproximativ 270 de grame de tutun mărunţit, 5 ţigarete şi peste 190 de filtre.

Produsele din tutun şi bunurile descoperite au fost ridicate de poliţişti, în vederea indisponibilizării. Poliţiştii au demarat cercetările sub aspectul comiterii infracţiunii de contrabandă”, au comunicat reprezentanţii IPJ Neamţ.

 

FOTO: generică

Citește știrea

Trending