Contactează-ne

Administrație

Ne-apucă rîsu’ sau plînsu’? Autostrada, iar sînt promisiuni

Știe publicată cu

în data de

■ cică pînă la sfîrşitul anului va demara un parteneriat public-privat pentru trei autostrăzi, printre care şi cea dintre Tîrgu Neamţ - Iaşi - Ungheni ■ această nouă promisiune a fost făcută de Darius Vîlcov, consilierul prim-ministrului Dăncilă ■ nu s-a făcut nici o referire dacă ea va continua spre Tîrgu Mureş, adică să lege Moldova de Ardeal ■

Din cînd în cînd, în spaţiul public apar, poate pentru a abate atenţia de la gravele probleme cu care se confruntă ţara, luări de poziţie pe tema autostrăzilor României. Care se tot construiesc, din păcate pe hîrtie, şi nu acolo unde e mare nevoie de ele. Ultima din noianul de promisiuni pe tema drumurilor îl are ca autor pe Darius Vîlcov,consilierul prim- ministrului Viorica Dăncilă, care anunţă mari proiecte în viitorul apropiat. Printre aceste proiecte s-ar afla şi cel al autostrăzii Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni. „În România, pînă la sfîîrşitul acestui an, se va demara licitaţia pentru canalul Dunăre – Bucureşti în parteneriat cu statul român. În România, pînă la sfîrşitul acestui an, va demara parteneriat public-privat pentru trei autostrăzi: Ploieşti – Braşov – autostrada Sudului şi Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni“, a declarat Darius Vîlcov, luni, 16 iulie, la Antena 3 şi citat de Mediafax. La toate acestea s-ar mai adăuga un proiect de amenajare a 160 de kilometri de pîrtii în Munţii Făgăraş. Conform consilierului, printre părţile interesate de aceste proiecte s-ar număra Germania, Franţa, China, Statele Unite, precum şi ţări din Peninsula Arabă nespecificate: „Toţi îşi doresc să primească aceste proiecte, să discute despre ele, pentru că pînă la sfîrşitul anului, vreo 15 proiecte de parteneriat public-privat vor demara în România“. Declaraţiile acestuia ar putea fi luate în serios, dar avînd în vedere alte şi alte planuri în domeniul marii infrastructuri din anii trecuţi, ele trebuie tratate cu rezervă. Cît despre autostrada care interesa şi Neamţul, se remarcă faptul că s-a pomenit doar de Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, fără vreo referire la cea care urma să lege Moldova de Ardeal, adică tot prin Tîrgu Neamţ şi cu punct terminus Tîrgu Mureş. De altfel, toate guvernele care s-au succedat după 1990 în România au ignorat şi neglijat infrastructura din Moldova, lucru care a dus la înapoierea zonei din punct de vedere economic. În momentul de faţă, legătura între cele două provincii se face cu dificultate, pe două trasee dificile, care nu pot prelua fluxurile sporite de trafic generate de dezvoltarea socio-economică. Dacă va fi realizată, din păcate nu se ştie cînd, autostrada ar putea satisface cererea actuală şi viitoare de trafic şi va creşte gradul de atractivitate pentru traficul internaţional de tranzit.

Vorbe, doar vorbe…

În anii din urmă, diverşi oficiali au afirmat cîte-n lună şi-n stele despre autostrada Tîrgu Mureş – Iaşi, s-au făcut studii şi planuri, s- au avansat costuri şi totul a rămas doar la stadiul de vorbe-n vînt. Aşadar, s-a spus că ea va traversa judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km. Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atradă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale din culoarul ei, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Şi ca totul să fie credibil, erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl va traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi. Frumoase planuri, de care s-a ales praful.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Academicianul Bălăceanu Stolnici, în vizită la Roman

Știe publicată cu

în data de

Autor

Primarul Lucian Micu l-a primit, recent, pe academicianul Bălăceanu Stolnici, sosit la Roman cu prilejul ceremoniei de dezvelire a bustului preotului Evmenie Moraru, la Avereşti, comuna Ion Creangă, unul din martirii gulagului comunist. „La cea de a X-a ediţie a Galei Excelenţei Romaţcane a fost decernată o diplomă de Cetăţean de Onoare, post mortem medicului Mauriciu Rigler, fost primar al Romanului, între 1905-1907. În cursul zilei de luni, 3 iunie, am primit pe nepotul acestuia, academicianul Bălăceanu Stolnici, pentru a-i înmîna această distincţie“, a precizat primarul Lucian Micu. De reaminiti faptul că fiica lui Mauriciu Riegler este mama academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici, părintele neurologiei româneşti, aflat la venerabila vîrstă de 95 de ani. El este legat profund de Roman, prin rădăcinile materne.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Începe dezinsecţia

Știe publicată cu

în data de

Autor

Primăria municipiului Roman anunţă că vineri şi sîmbătă, 14 şi 15 iunie, între orele 7 şi 10 se va efectua prima operaţie de dezinsecţie din acest an. Lucrările vor fi realizate de societatea Flaicor Serv SRL Bacău, care va executa servicii de pulverizare aeriană de dezinsecţie pentru combaterea populaţiilor de insecte vectoare de maladii transmisibile şi generatoare de disconfort: insecte zburătoare şi tîrîtoare: căpuşe, ţînţari, muşte etc. Conform anunţului, posesorii de familii de albine şi de animale sensibile sînt invitaţi să ia toate măsurile necesare pentru a evita orice tip de incident, în caz contrar, municipiul Roman şi operatorul de specialtate fiind absolviţi de orice responsabilitate. Lucrările de dezinsecţie vor fi executate cu substanţe omologate de către Ministerul Sănătăţii, aflîndu-se înscrise în Registrul naţional al produselor biocide şi care fac parte din grupa III de toxiciate.

Citește știrea

Administrație

Reacţia primarului Chitic după condamnarea de la Curte

Știe publicată cu

în data de

■ Dragoş Chitic a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru abuz în serviciu ■ pedepse fără executare au şi fostul secretar al municipiului, Vasile Vişan, dar şi Alexandru Casapu, Mihai Apopii, Vasile Zăpor şi Marin Bordei ■ cu toţii trebuie să achite paguba în dauna primăriei, de peste un milion de lei, din cauza unui schimb de terenuri făcut în urmă cu 9 ani ■ "Este o decizie neaşteptată, nedreaptă şi neconformă cu adevărul", a declarat Dragoş Chitic ■

Primarul de Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, a fost găsit vinovat de abuz în serviciu, iar Curtea de Apel Bacău l-a condamnat la 3 ani de închisoare, cu suspendare sub supraveghere. Prin sentinţa de marţi, 11 iunie 2019, edilul a fost obligat să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunităţii la Biblioteca Judeţeană sau DGASPC Neamţ. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi fostul secretar al municipiului, Vasile Vişan, acuzat de săvîrşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În aceelaşi cauză, notarul Alexandru Casapu şi Marin Bordei, şeful Serviciului Administrare Patrimoniu din primăria pietreană, au pedepse de cîte 2 ani şi 8 luni de detenţie, tot fără executare, iar omul de afaceri Mihai Apopii şi evaluatorul Vasile Zăpor au primit cîte trei ani de închisoare cu suspendare după ce au fost inculpaţi pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Alături de primar trebuie să presteze muncă voluntară şi ceilalţi acuzaţi. Cu toţii trebuie să achite paguba creată prin infracţiune, respectiv suma de peste un milion către instituţia condusă de Chitic, Primăria Piatra Neamţ. „Obligă în solidar inculpaţii – să plătească părţii civile Municipiul Piatra Neamţ prin Viceprimar – mun. Piatra Neamţ, Str. Ştefan cel Mare, nr. 6-8, jud. Neamţ suma de 1.089.170 lei“, conform instanţei. Inculpaţii au de respectat mai multe obligaţii şi le- a fost interzis dreptul de a ieşi din ţară. În plus, pe parcursul termenului de încercare, acuzaţilor le-au fost interzise şi alte drepturi şi anume, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvîrşirea infracţiunii. Instanţa a menşinut sechestrul pe cîte un apartament al primarului, unul al secretarului, altul al şefului de serviciu din primăria pietreană, precum şi un apartament al notarului. Fiecare din cei şase inculpaţi a fost obligat de judecători să achite cheltuieli de judecată de 1.400 de lei, de la urmărirea penală şi judecata la prima instanţă. Sentinţa Curţii de Apel Bacău nu este definitivă şi cel mai probabil inculpaţii, dar procurorii anticorupţie, o vor contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Anchetă DNA pentru fapte din 2010

Ancheta în acest caz a fost realizată de procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie Bacău. În rechizitoriu, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: În perioada 20-28 ianuarie 2010, inculpaţii Chitic Dragoş Victor şi Vişan Vasile, beneficiind de ajutorul inculpatului Bordei Marin, cu încălcarea dispoziţiilor legale, au semnat şi avizat mai multe documente care au stat la baza emiterii, de către Consiliul Local Piatra Neamţ, a unei hotărîri prin care a fost inventariată, la o valoare mult diminuată, o suprafaţă totală de 21.055 mp teren de pe raza municipiului. În baza acelei hotărîri, în data de 18 februarie 2010, a fost încheiat un contract prin care Consiliul Local Piatra Neamţ, reprezentat de inculpaţii Chitic Dragoş Victor şi Vişan Vasile, a cedat inculpatului Apopii Mihai proprietatea suprafeţei menţionate mai sus, evaluată la suma de 576.278 lei, în schimbul unui teren în suprafaţă de 11.156 mp situat pe raza aceluiaşi municipiu, evaluat la suma de 973.629 lei. Acest contract a fost încheiat în condiţiile în care inculpaţii Chitic Dragoş Victor şi Vişan Vasile cunoşteau că această operaţiune era din punct de vedere economic defavorabilă municipiului şi privea inclusiv o suprafaţă de teren care făcea parte din domeniul public al localităţii. Diferenţa de valoare, respectiv suma de 397.351 lei, a fost achitată de municipiul Piatra Neamţ inculpatului Apopii Mihai la data de 27 ianuarie 2015“, se arăta în actul de trimitere în judecată. În continuare, s-a mai făcut precizarea că evaluarea terenurilor ce aparţineau primăriei a fost realizată de inculpatul Zăpor Vasile, în calitate de expert, care le-a subevaluat cu suma totală de 1.089.170 lei, cunoscînd că rapoartele sale vor fi determinante pentru încheierea contractului de schimb menţionat mai sus, autentificat de notarul public Casapu Alexandru. Acesta din urmă a autentificat contractul respectiv cu încălcarea dispoziţiilor legale, în condiţiile în care cunoştea că una dintre suprafeţele ce făcea obiectul schimbului (9.874 mp), făcea parte din domeniul public al municipiului Piatra Neamţ. Prin aceste demersuri, a fost produs un prejudiciu în valoare de 1.089.170 lei care constituie totodată un folos necuvenit pentru Apopii Mihai. Anchetatorii au mai arătat că municipalitatea pietreană a comunicat că se constituie parte civilă în prezenta cauză în vederea recuperării prejudiciului. În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor Casapu Alexandru, Vişan Vasile, Bordei Marin şi Chitic Dragoş Victor, respectiv apartamentele pentru care la pronunţare instanţa a menţinut sechestrul.

„Este o decizie neaşteptată, nedreaptă şi neconformă cu adevărul”

Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Bacău, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză. În comunicatul DNA se mai arăta: „Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrîngă principiul prezumţiei de nevinovăţie“. După aflarea sentinţei, primarul de Piatra a postat pe facebook: „Astăzi Curtea de Apel Bacău s-a pronunţat ca primă instanţă într-o speţă în care m-am aflat alături de alte cinci persoane, pentru o faptă din urmă cu peste 9 ani, apreciată de către DNA ca fiind nelegală. Este o decizie neaşteptată, nedreaptă şi neconformă cu adevărul. Achitarea ar fi fost soluţia corectă în ce mă priveşte, mai ales că nu există nicio probă, directă sau indirectă, care să conducă spre un altfel de verdict. Încălcarea legii nu se regăseşte în modul meu de a fi, în principiile mele de viaţă şi nu există în trecutul meu fapte de care să-mi fie frică sau ruşine. Nu este o sentinţă care să producă efecte, pentru că nu este definitivă. Mă voi lupta în continuare cu demnitate pentru a-mi demonstra nevinovaţia în instanţa de apel. În perioada următoare voi analiza cu mare atenţie în ce măsura, în astfel de condiţii , mai merită să deţii o funcţie administrativă in România”.

Citește știrea

Trending