Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Ne-am sãturat de aceastã directoare care ne trateazã cu dispret“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• declaratia apartine doctorului Filip Panait, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie, el referindu-se la sefa Casei de Asigurãri de Sãnãtate • conducerea CAS Neamt a propus rezilierea contractelor de servicii pentru medicii care nu-si plãtesc la timp asigurãrile de sãnãtate • cadrele medicale au ripostat, motivînd cã legiuitorul a prevãzut un mod de rezolvare a problemei: executarea silitã a debitorilor •

Conducerea Casei de Asigurãri de Sãnãtate (CAS) Neamt i-a chemat, ieri, pe reprezentantii medicilor de familie din judet, pentru a negocia unele clauze suplimentare la contractul de furnizare a serviciilor medicale. Era vorba, în principal, ca acestia sã accepte rezilierea contractului de furnizare a serviciilor medicale pentru colegii lor rãmasi în urmã cu plata contributiilor la asigurãrile de sãnãtate. Propunerea a fost refuzatã ferm de cei prezenti la întîlnire. „Trebuie fãcutã distinctia între cabinetul doctorului X, furnizorul de servicii medicale si doctorul X, persoana fizicã. Sînt lucruri diferite, iar dumneavoastrã le amestecati. Cabinetul este o entitate care înglobeazã si asistenta medicalã, si pacientii. De ce sã sufere toti pentru o faptã imputabilã numai lui X?“, au ripostat reprezentantii medicilor de familie din judet. „Vreti un favor, ca atunci cînd nu sînteti buni platnici la fondul de asigurãri de sãnãtate, sã nu vi se rezilieze contractul si sã accesati în continuare fondurile, pentru cã asa vreti dumneavoastrã. Haideti sã spunem clar opiniei publice cã dumneavoastrã vreti sã accesati fonduri publice si sã nu plãtiti!“, a punctat jurist Daniela Soroceanu, directorul executiv al Casei de Asigurãri de Sãnãtate Neamt. Replica a provocat un val de proteste. „Haideti sã transmitem opiniei publice urmãtorul mesaj: «Ne-am sãturat de aceastã doamnã directoare care ne trateazã cu dispret»!“, a sustinut doctor Filip Panait, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie din judetul Neamt. „N-ati afirmat, pe un post de televiziune, cã o sã ne dati în gît? Asta este!“, a adãugat o doctoritã. „Din punct de vedere juridic, cabinetul medical al doctorului X este o entitate, iar doctorul X este o altã entitate“, au argumentat, din nou, medicii. „Este acelasi lucru!“, a sustinut jurist Daniela Soroceanu. „Nu este acelasi lucru! Avem, pe de o parte, contract de prestãri servicii ca si cabinet medical, iar pe de altã parte avem contract ca doctor cu activitate independentã, prin care plãtim contributia la fondul de sãnãtate. De ce le amestecati?“, au întrebat medicii. „Nu sîntem de acord cu rezilierea contractului pe cabinet. Pentru neplata obligatiilor la fondul de asigurãri de sãnãtate este suficientã aplicarea Codului de procedurã fiscalã, care prevede executarea silitã a debitorilor“, a precizat doctor Viorica Bobocea. Punctul de vedere al medicilor de familie a fost, în cele din urmã, adoptat si de conducerea CAS Neamt. Nu fãrã regrete: „Disputa a fost foarte clar conturatã: dumnealor nu vor sã li se rezilieze contractul cu Casa de Asigurãri, în situatia în care nu plãtesc fondul de asigurãri de sãnãtate. Sã spunã oamenii ce pãrere au despre acest lucru!“, a declarat Daniela Soroceanu, director executiv al CAS Neamt. Dar, medicii de familie au spus cã multi dintre ei pur si simplu nu au avut bani ca sã achite la timp toate dãrile. Cei care s-au îmbolnãvit sau au fost plecati la cursuri de perfectionare au întîrziat cu plãtile. Acesta nu este un motiv sã li se ia pîinea. Si asa au din ce în ce mai multe obligatii, peste cele profesionale. „Plãtim tot la stat si nu primim nimic în schimb: nu avem dreptul la un medicament gratuit, la o consultatie gratuitã – ca medici, nu avem dreptul la nimic. Nu avem nici bani, si am ajuns la un grad de sãrãcie care nu ne permite sã ne apãrãm demnitatea! S-a ajuns ca medicul de familie sã facã de toate – sã vadã pacientii, sã tinã contabilitate, sã rãspundã Casei, sã rãspundã DSP-ului, sã rãspundã Politiei Sanitare, Gãrzii Financiare, organelor de control fiscal s.a.m.d. Nici dacã am munci 25 de ore din 24 nu le-am putea rezolva pe toate! Sîntem ca un balon pe care îl tot umfli putin cîte putin, pînã o sã plesnim!“, a subliniat doctor Viorica Bobocea, medic de familie în comuna Tasca. În rãzboiul Casei de Asigurãri de Sãnãtate cu rãu-platnicii, medicii de familie au ajuns sã fie simple victime colaterale.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending