Contactează-ne

Actualitate

NATURA DEZLĂNŢUITĂ! COŞMAR ŞI NEPUTINŢĂ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 420 de persoane au fost evacuate ■ a fost înregistrat şi un deces ■ afectate sînt circa 50 de localităţi, printre ele şi oraşele Piatra Neamţ, Roman, Bicaz şi Roznov ■ 4.100 de hectare de teren agricol şi 119 hectare de păşuni şi fîneţe au fost inundate ■ sute de consumatori au rămas fără energie electrică ■ primarii de la Ion Creangă, Horia, Sagna şi Icuşeşti au solicitat amenajarea Siretului pentru prevenirea unui dezastru ■

Ploile torenţiale anunţate prin avertizări ale meteorologilor cod galben şi cod portocaliu care s-au încheiat astăzi, 1 iulie, în zorii zilei, au făcut prăpăd în judeţul Neamţ. Conform datelor oficiale, au fost evacuaţi din casele lor 430 de nemţeni, Astfel, din satul Stejaru, comuna Farcaşa, au fost 230, din Buşmei, tot Farcaşa, şi-au părăsit casele forţat 100 de persoane, iar alte cîte 50 au fost evacuate din satele Frumosu şi Soci. Majoritatea şi-au petrecut noaptea la rude, însă pentru 30 s-a dispus relocarea la şcoala din localitatea Stejaru. Alte 12 persoane au fost salvate din calea apelor, una din Timişeşti, şapte din satul Dumbrava, comuna Timişeşti, unul de la Cotu Vameş, comuna Horia, plus un adult şi doi copii din Sabasa, comuna Borca. Cea mai afectată de puhoaie a fost comuna Farcaşa. „Situaţia e dezastruoasă în localitate, iar în ultimele zile nu am mai avut linişte. Mă refer la oamenii din satele Buşmei şi Stejaru, unde revărsarea torenţilor a făcut ravagii. De trei zile ne aflăm printre locuitorii satelor şi am pus împreună umărul la salvarea a ceea ce s-a mai putut salva din gospodăriile celor năpăstuiţi de soartă. Sîmbătă, am luat ca măsură de salvare a oamenilor, a celor peste 130 de fărcăşeni ameninţaţi de ape, amenajarea unor locuri de refugiu, în sala de sport a comunei şi la cele două şcoli, Farcaşa – centru şi satul Stejaru. Am acţionat cu utilaje pentru eliberarea de aluviuni a căilor de scurgere a apelor, avîndu-i alături pe salariaţii primăriei, cadrele ISU şi pe unii consăteni, îndeobşte pe cei care conduc utilajele, fie din dotarea primăriei, fie pe cei de la unele unităţi economice ale comunei. A fost momente de groază. Printre noi s-au aflat şi reprezentaţii «judeţului». La aflarea veştilor despre necazurile noastre, am primit informaţii de la oameni de bine că ar vrea să ne ajute cu diverse produse, apă şi hrană pentru populaţia sinistrată. Primele cantităţi au început să fie aduse începînd de sîmbătă seara şi duminică dimineaţa, astfel încît, astăzi (1 iulie – n.r.) am mers împreună pentru a le distribui cetăţenilor. Ceea ce ne înspăimîntă este că timpul nefavorabil continuă să ne ameninţe în continuare. În satul Stejaru există pericolul ca debitul mare al Bistriţei să se reverse asupra gospodăriilor din zonă. Deocamdată nu putem să estimăm valoarea pierderilor ca urmare a dezastrului, dar imediat ce vremea se va linişti vom inventaria şi acest lucru. Oricum, la Farcaşa nu e linişte deloc, continuăm să trăim cu Sabia lui Damocles deasupra capului. Gîndul ne este îndreptat zi şi noapte la vrednicia noastră şi la Cel de Sus“, a declarat primarul Cristinel Vasile Gheorghiu

Un mort şi alte nenorociri

Din păcate, este şi o persoană decedată, care şi-a pierdut viaţa în după amiaza de sîmbătă, 30 iunie 2018. Este vorba de un bărbat din Cuiejdi, comuna Gîrcina, despre care se spune că încerca să strîngă lemne din albia pîrîului Cuiejdiu. A ignorat furia apei, iar acest lucru i-a fost fatal deoarece la un moment dat a fost luat de viitură. Corpul acestuia a fost recuperat în zorii zilei de ieri, 1 iulie, în zona staţiei de betoane de la intrarea în Piatra Neamţ. În judeţ, ploile care păreau la un moment dat să nu se mai oprească au afectat 46 de localităţi între care Piatra Neamţ, Roman, Bicaz şi Roznov dar şi Bicaz Chei, Borca, Alexandru cel Bun, Magazia şi Mitocul Bălan, Buhalniţa, Grozăveşti, Hangu, Ion Creangă, Petru Vodă, Poiana Teiului şi multe alte localităţi din aproape toate comunele. Bilanţul negru mai relevă faptul că au fost afectate sau avariate un număr de 53 de locuinţe, între care una la Rediu, una la Gura Văii, 6 în Trifeşti, cîte 4 în localităţile Miron Costin şi Tupilaţi, cele mai multe – 20 – sînt în localitatea Buşmei din Farcaşa, alte 5 case au fost afectate la Borca, 7 la Grinţieş, cîte 2 la Hangu şi Grozăveşti şi una la Leghin, Pipirig. Datele oficiale mai relevă faptul că un număr de 122 de gospodării şi anexe au fost afectate de cantitatea mare de precipitaţii, cele mai multe, 50, în localitatea Stejaru, plus 30 la Buşmei, plus 12 în Tupilaţi şi mai puţine la Băluşeşti, Spiridoneşti – Ion Creangă, Trifeşti sau Miron Costin. Au mai fost afectate 75 de curţi şi grădini. Au mai fost afectate de ploi trei instituţii, fiind vorba de Colegiul Tehnic Petru Poni Roman, sediul Poliţei Locale Roman şi staţiunea Bălţăteşti. La nivel de judeţ au fost distruse mai mult sau mai puţin 4. 130 de hectare teren arabil, la care se mai adaugă 119 hectare de păşuni şi fîneţe cam din aceleaşi comune care au fost enumerate anterior. Au mai fost afectate două reţele electrice, la Agapia şi Mănăstirea Neamţ, 10 posturi de transformare din care 7 la Agapia şi restul la Mănăstirea Neamţ, ceea ce înseamnă că un număr de 761 de consumatori au rămas fără energie electrică. A mai fost ruptă de ape reţeaua de canalizare din Secuieni pe o distanţă de 5 kilometri. Apele cum nu s-au mai văzut în ultimii ani au rupt 6 diguri la Icuseşti, Dolheşti, Cazaci, Crăcăoani, Preuteşti şi Boiştea, au mai distrus 430 de maluri de apărare din Boboieşti (80m) , Stînca (30m) , Pîţîlîgeni (200 m) , Dolheşti şi Pipirig. DN 15 a fost blocat de la Peco Socar pînă la intrarea în comuna Ceahlău, după ce pîrîul Duruitorii a ieşit din matcă şi a adus aluviuni pe carosabil, traficul fiind deviat. S-a circulat cu dificultate în localităţile Leghin şi Chiriţeni fiind afectate şi DN 15 B, DN 2, DN 17 B. Şi pe alte tronsoane s-a circulat cu dificultate, dar nu a fost nici un drum blocat. Bilanţul mai relevă faptul că au fost afectate 20 de poduri, 32 de podeţe, 24 de traversări pietonale. Pentru remedierea efectelor au participat la operaţiuni 310 pompieri, 112 poliţişti şi cinci jandarmi care au intervenit inclusiv cu bărci de salvare. S-a intervenit pentru scoaterea apelor din curţi, gospodării sau beciuri. La Cotu Vameş militarii au salvat 76 de animale blocate de apă (45 de capre, 30 de oi şi un măgar) . A fost şi o misiune de salvare a unei persoane din Timişeşti, aceasta fiind susprinsă cu 230 de animale pe o insulă pe rîu Ozana. Alte 7 persoane, între care 2 copii, au fost scoşi din casele inundate la Timişeşti de forţele de intervenţie.

Se cere amenajarea Siretului

Întrunit în regim de urgenţă, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, s-a reunit la Roman, ieri dimineaţă, pentru a analiza situaţia debitelor rîurilor Moldova şi Siret, plus situaţia din fiecare comună în parte. Prefectul Daniela Soroceanu a considerat că se impunea o astfel de întîlnirea, ţinînd cont de faptul că în cursul nopţii debitele Siretului şi Moldovei au crescut. Reîntors la şefia ISU, colonelul Ioan Niţică, a atras atenţia că judeţul se află încă sub cod galben şi că mai există depăşiri ale cotelor de atenţie. S-a solicitat primarilor o comunicare permanentă cu ISU şi să se monteze preventiv motopompe în zonele vulnerabile. A fost întocmit un plan de acţiune votat de toţi membrii ISU în care primarii din comunele Ion Creangă, Petru Prichici, Săbărel Roşu, de la Icuşeşti şi Cristian Baciu, de la Horia au insistat să se treacă în procesul verbal faptul că trebuie să se rezolve situaţia de la podurile din Sagna şi Ion Creangă şi amenajarea albiei rîului, prin defrişarea lizierei de salcîmi, care cauzează „strîmtarea albiei“ şi viituri puternice în pod. La Ion Creangă sînt 120 case în mare pericol. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, Stelian Mihăilă, a anunţat primarii că există în lucru un studiu de fezabilitate privind amenajările în zonă, în care sînt prevăzute şi exproprieri în baza noii Legi a apelor. Primarii au raportat pagubele pe care le au şi măsurile luate pentru limitarea efectelor ploilor abundente. În acelaţi context s-a solicitat dărîmarea podului de la Soci, de pe rîul Borca, aparţinînd Hidroelectrica, cel care crează probleme în zonă şi înlocuirea lui cu o punte pietonală. Primarii au solicitat ca în SMS-urile pe care le primesc de la ISU să fie menţionat şi debitul în amonte al rîurilor Moldova şi Siret şi construirea unei staţii de monitorizare a Siretului la Ion Creangă. (G. MUNTEANU, F. ORDEAN, I. ASAVEI)

GALERIE FOTO:

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Roman: Invitaţie la o nouă petrecere estivală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Primăria Roman va organiza duminică, 18 august, al doilea picnic din această vară ■ vor fi activităţi sportive, moment artistice şi lecturi de poveşti ■

Conducerea Primăriei Roman lansează o nouă invitaţie celor care apreciază ieşirile la iarbă verde şi petrecerilor în aer liber. Locuitorii urbei vor avea posibilitatea să participe, cu mic, cu mare, la alte două evenimente organizate de municipalitate. Al doilea picnic programat să aibă loc în această vară va fi organizat duminică, 18 august, în ambianţa naturală a Parcului Municipal. „Este vară, este soare, avem un parc minunat şi mulţi dintre cei dragi s-au întors acasă, astfel că nu există un moment mai bun de a petrece împreună, din nou, la un picnic în Parcul municipal, la care Primăria municipiului Roman vă invită să luaţi parte duminică, pe 18 august. Continuăm tradiţia ca, măcar de două ori pe an, în lunile mai călduroase, să vă invităm să ieşim la iarbă verde într-unul dintre cele mai mari şi frumoase parcuri din Moldova, pentru a ne bucura de natură, dar şi pentru a lega noi prietenii“, se arată în invitaţia lansată pe pagina de socializare a Primăriei Roman. Reprezentanţii administraţiei locale au creionat şi un program al zilei. Copiii sînt invitaţi, din nou, în „Poiana cu poveşti“, un proiect care a întrecut aşteptările iniţiatorilor. Aceasta se va muta din faţa primăriei, în parc, unde copiii vor ascula, cu nesaţ, poveşti, în lectura unor voluntari. Tot pentru cei mici au fost pregătite mai multe ateliere unde copiii vor putea desena, iar un „mega robot“, tot voluntar, va fi prezent pentru a-i amuza pe cei mici. În zona de fitness a parcului, antrenorul Bogdan Huci invită iubitorii de sport în aer liber pentru a face mişcare. Şi amatorii de ciclism sînt invitaţi în parc, alături de echipa MTB, pentru a participa la o întrecere pe pista special amenajată, unde au fost pregătite cîteva traseie cu obstacole. În foişorul din parc se va organiza un concurs de talente locale, iar pe terenul cu gazon sintetic se va desfăşura un meci de fotbal, doritorii fiind aşteptaţi să se înscrie în competiţie. Iubitorii de şah vor putea participa la un concurs desfăşurat în aer liber, în parc fiind aduse de la CSM mese speciale şi table de şah, iar pe lacul artificial din parc se va organiza un concurs de vîslit. Ca şi la picnicul anterior, iubitorii de animale vor avea posibilitatea să adopte un cîine din expoziţia ce va fi organizată şi la această ediţie a picnicului de reprezentanţii adăpostului de cîini comunitari al Direcţiei LocatoServ. Primăria anunţă că are în pregătire şi organizarea celei de a doua petreceri din ştrandul municipal, eveniment ce ar urma să se desfăşoare vineri, 23 august.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Surprize pentru mirii aflaţi la Nunta de aur

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cuplurile căsătorite în 1969 sînt aşteptate cu actele doveditoare la Primăria Tîrgu Neamţ ■ data limită este 30 august ■

Primăria Tîrgu Neamţ pregăteşte surprize cuplurilor care împlinesc anul acesta 50 de ani de căsătorie. „Mirii“ care au spus Da în faţa ofiţerului de stare civilă în anul 1969 şi au domiciliul stabil în Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi, pînă pe 30 august la sediul administraţiei publice locale, la biroul 5, să depună copii după documentele doveditoare, respectiv certificatul de căsătorie şi buletinele sau cărţile de identitate ale ambilor soţi. Cele mai longevive cupluri vor fi sărbătorite pe 7 septembrie, în cadrul unei acţiuni organizate de primărie cu prilejul Zilelor Oraşului Tîrgu Neamţ. Autorităţile locale au dat în toamna anului 2013 startul acţiunilor de omagiere a cuplurilor care au parcurs împreună cinci decenii de viaţă, cu bucuriile şi cu greutăţile inerente. Au fost sărbătorite la acel moment 15 perechi care împliniseră 50 de ani de căsătorie. De atunci încoace, plini de emoţie, seniorii urbei s-au adunat anual în sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ unde au fost serviţi cu cîte o felie de tort şi au ciocnit o cupă de şampanie cu primarul. Oficialităţile şi-au făcut obiceiul să înmîneze fiecărui cuplu cîte o diplomă cu ocazia nunţii de aur, pentru cei 50 de ani petrecuţi împreună, la bine şi la greu. Se mai oferă un cadou în bani, iar doamnelor, un buchet frumos de flori. De regulă, invitaţii profită de prilej pentru a discuta cu autorităţile locale despre problemele cu care se confruntă locuitorii de vîrsta a treia. La fiecare activitate de acest gen, participanţii au asistat şi la o slujbă religioasă în care preoţii au înălţat mulţumiri la Ceruri pentru binefacerile de care s-au bucurat cuplurile în cele cinci decenii de căsătorie, rugîndu-se pentru ca vîrstnicii să aibă în continuare zile senine şi fericire. În altă ordine de idei, La Tîrgu Neamţ, cetatea continuă să atragă miri şi mirese dornici să realizeze între zidurile medievale fotografii pentru albumul de nuntă. Avînd în vedere că se realizează astfel şi o promovare a monumentului, cei interesaţi au putut utiliza în plus, contra unei taxe plătite la Complexul Muzeal Neamţ, şi paraclisul din incinta fortăreţei pentru cununia religioasă oficiată de preot. Dacă se solicită, se pot efectua şi cununii civile cu aprobarea Primăriei Tîrgu Neamţ, fiind necesară în acest caz şi plata unei taxe. Moda cununiilor religioase între zidurile vechi a început în vara lui 2009, cînd ansamblul arhitectonic din vremea voievozilor muşatini a fost reintrodus în circuitul turistic după finalizarea lucrărilor de reabilitare. Locul predilect pentru oficierea cununiilor civile rămîne însă sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ. În prima jumătate a acestui an s-au înregistrat 46 de căsătorii, numărul menţinîndu-se în limitele anterioare, avînd în vedere că în 2018 au spus „Da“ în faţa ofiţerului de stare civilă 42 de cupluri. Printre cei care merg la Stare Civilă sînt şi localnici care muncesc în străinătate şi solicită transcrierea actelor pentru căsătorii încheiate peste hotare, cererile fiind făcute atît personal cît şi de rude apropiate, împuternicite prin procuri notariale. Dar, astfel de transcrieri se pot face şi la ambasadele şi consulatele româneşti, aşa că nu există o evidenţă exactă pentru toate căsătoriile tîrgnemţenilor ce se oficiază în afara ţării. În evidenţele Primăriei Tîrgu Neamţ au mai fost menţionate 222 naşteri în intervalul ianuarie-iunie, cu 20 mai puţine decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, a crescut numărul deceselor, fiind declarate 161 în primul semestru din 2019, comparativ cu intervalul similar din 2018, cînd erau înregistrate 142.

Citește știrea

Actualitate

Muzee şi biblioteci şcolare din Piatra-Neamţ în anii interbelicihg

Știre publicată în urmă cu

în data de

Într-un articol pertinent publicat de profesorul Ion Tăzlăunanu de la prestigioasa şcoală moldavă, Liceul Naţional Iaşi, în „Preocupări Didactice“ – Anul IV, No.1-2, Volum comemorativ, Institutul de Arte Grafice Gh.Asachi, societatea cooperativă – Piatra Neamţ – 1939, a Şcolii Normale de băieţi Gh.Asachi Piatra Neamţ, se referea la muzeele şcolare cunoscute în urbea noastră pe care mi-a fost dat să văd în câmpul meu de activitate ca profesor la Şcoala Normală de băieţi din Piatra Neamţ, fiind considerate de acesta ca „muncă şi realizări admirabile în domeniul unuia din cei mai de seamă factori de cultură: muzeul“. Şi, continua eruditul profesor de Ştiinţe Naturale la „normalişti“ şi la Rareş, din Piatra, între anii 1932-1936: „Muzeul reprezintă pentru regiune un puternic factor educativ, un minunat mijloc de popularizare a ştiinţei, mai cu seamă la noi unde numărul celor neştiutori de carte este încă mare“. Pledoaria pentru asemenea „vestigii ale trecutului“ este binevenită pentru că „strângerea de obiecte pentru cel pasionat de astfel de muncă îi oferă pe lângă o nespusă plăcere putinţa dezvoltării spiritului de cercetare, de observaţie şi pătrundere a adevărului“. În drumurile făcute prin judeţ, am întâlnit astfel de muncă la învăţători, preoţi, profesori. Nicăieri n-am constatat semne de oboseală sau plângeri asupra greutăţilor materiale, ci toţi mi-au mărturisit satisfacţia ce o au, de pe urma acestui fel de muncă extraşcolară. Trecând la periplul său în acest domeniu de educaţie şcolară, „transferatul“ de la Liceul de băieţi din Năsăud, face o remarcă interesantă de preţuire a învăţământului nemţean, că „înainte de a face cunoscute câteva muzee şcolare ori începuturi din oraşul Piatra Neamţ şi din judeţ, trebuie să amintesc că în majoritate ele sunt regionale si că s- au născut în bună parte în urma exemplului dat de un mare dascăl pe care l-a avut şcoala pietreană: M. Stamatin şi că: unii colecţionari învăţători au fost şcolari ai regretatului profesor pietrean“. Iată în cele ce urmează muzeele care au deservit în perioada în discuţie nu numai şcoala ci şi neamul: 1. Muzeul Stamatin „care până acum câţiva ani a purtat numele de Muzeul Cozla“ fiind întemeiat în 1919, de profesorul de ştiinţe naturale de la liceul din Piatra Neamţ (Rareş). El s-a născut cum însuşi întemeietorul spune într-un apel lansat pentru colecţionare de material: „în vederea propăşirii culturale a oraşului şi judeţului, în scopul păstrării de material, care ar servi în viitor la caracterizarea în viitor a vieţii actuale“. În colecţionarea de material a fost ajutat şi de profesorul Ion Filip. Se pare că acest muzeu a fost conceput după tipul acelor „HEIMATHMUSEEN“ din Germania, întrucât în „gândul întemeietorului“ aşa cum reiese din apel era acela de a strânge de preferinţă obiecte regioanle din orice domeniu de activitate din judeţul Neamţ… dar si materialele străine de localitate, care ar interesa prin valoarea lor artistică, ştiinţifică ori istorică, vor fi tot aşa de bine venite“ (ca cele germane amintite). Este de remarcat că dascălul rareşan „a ştiut să intereseze la colecţionare pe elevi- ca niciodată până atunci- pe învăţători, profesori, medici, oameni de toate clasele sociale şi numai într-un an, Muzeul Cozla, prezenta donaţiuni din partea a 2015 persoane din care jumătate erau elevi“. Materialul colectionat era format din: tablouri, picturi, costume şi cusături vechi, obiecte vechi, monede, medalii, arme, cărţi şi alte scrieri vechi, colecţiuni de materiale, diverse obiecte în legătură cu războiul (primul război mondial). De activitatea acestuia s-au ocupat, pe rând, profesorul Stamatin si soţia acestuia, după care, la înfiinţarea de custode al muzeului, sunt amintiţi: „C. Teofănescu, maestrul de lucru manual de la Şcoala Normală, apoi prof.Grigorovici de la 1932-1937“, cu menţiunea că „meritul acestor doi custozi, este doar că sub ei s-au păstrat ordinea şi că materialul adunat cu atâta trudă de întemeietor, a fost în siguranţă“. Nimic mai bun de atât pentru un muzeu! Demn de amintit este şi organizarea muzeului de la Rareş. Astfel, „materialul muzeistic“ a fost depus în două săli a liceului, împărţit în două secţii: ştiinţifică şi alta istoric- etnografică (materialele expuse, după criteriile de mai sus au fost descrise în rândurile anterioare). Oricum, concluzia profesorului Tăzlăvanu era aceea că „puteam să socotim deci Muzeul M.Stamatin ca cel mai bogat din judeţul Neamţ. După ce prezintă şi date interesante despre Muzeul „Casele Naţionale“, organizat şi condus de preotul Constantin Matasă (a făcut obiectul unei descrieri în anii trecuţi), care „nu este un muzeu şcolar“ şi a altor muzee care fac obiectul dizertaţiei noastre ca muzeele şcolare de la Şcoala primară din Săvineşti (înfiinţat în 1933), cea din Dreptu, Muzeul din Humuleşti şi Muzeul din Broşteni la Piatra Neamţ sunt relevate, după cum urmează, după cel înfiinţat de Stamatin. 2. Muzeul de la Şcoala Normală de băieţi, împărţit în două secţii principale, etnografie-istoric şi de ştiinţe naturale, cu numeroase şi interesante piese aşezate în şase dulapuri mari, a răsărit din iniţiativa profesorului Victor Andrei şi a autorului acestor rânduri, cu concursul maestrului de lucru manual, C. Teofănescu şi al elevilor şcolii. 3. Muzeul de la Şcoala Nr.3 de băieţi, cu destul de variat material strâns în două dulapuri mari, este rodul muncii elevilor şi institutorilor şcolii, în frunte cu harnicul director E. Mitru. Nu putem trece cu vederea remarca laudativă faţă de muzeele răsărite pe lângă şcolile de sat. Existenţa lor mărturiseşte strădania unor dascăli spre luminarea trecutului românesc ca şi al frumuseţilor naturale ale ţării noastre şi în continuare, conchide că „spre acestea trebue să ne îndreptăm luarea aminte, ca unele ce sunt, pe nedrept , mai cunoscute“. Afirmaţii, spunem noi, valabile în parte şi în zilele noastre, iar pe meleagurile pline de istorie şi legende a ţinutului de la poalele Olimpului românilor, Ceahlăul, slujitorii învăţământului şi-au adus pe deplin contribuţia în acest domeniu. Stau mărturie bogatele informaţii din arhivă, presa şi memorialistica vremii. Aşadar, să ne bucurăm de astfel de începuturi, ne mai aminteşte dascălul de la Iaşi, „căci cum spune Gr. Antipa în lucrarea sa Reorganisation des Musées d’histoire naturelle (Reorganizarea Muzeelor de istorie naturală) publicată în memoriile secţiunii ştiinţifice seria III, tom IX, din 1934: „Situaţia muzeelor unei ţări dă măsura culturii atinsă de poporul său“. Noi subscriem! şi îndemnul către cei care muncesc pe un astfel de teren să progrese în această îndeletnicire.

Bibliotecile şcolilor primare din urbea Piatra-Neamţ

Profesorul titular definitiv la catedra I-a de limba română, Victor N. Ţăranu, fost director în anul 1938, la şcoala normală de băieţi din Piatra Neamţ, conducătorul revistei Apostolul, al Cercului Didactic din localitate, inserează cu titlul „Biblioteci săteşti şi biblioteci şcolare“, câteva din bibliotecile şcolilor din aşezarea aflată în „triunghiul“ munţilor Pietricica, Bahrin şi Cozla, în revista „Preocupări Didactice- Anul IV.NO.1-2“ din anul 1939. Încă de la început se precizează „organizarea unei biblioteci şcolare cât şi punerea în circulaţie a cărţilor pentru publicul cititor, constituie una din cele mai grele şi meticuloase îndeletniciri (el însuşi bibliotecar la şcoala în discuţie)“. Totodată, trebuie să se ţină seama de gusturile variate ale cititorilor, în vederea contribuţiei la formarea caracterelor prin discernământul cel mai riguros al lecturilor. O bibliotecă trebue, deci, să conţină şi ea cărţi variate, căci altfel nu poate decât să stea totdeauna închisă, ori să fie cercetată rar de vreun specialist. Şi, interesant ar fi ca „o carte de interes general trebue să fie înmânată mai solemn: şcolarilor, la sfârşitul orei de curs; sătenilor, la biserică în sat (şi la oraş), la o consfătuire, specialiştilor , în mod trainic“. Apoi, cititorii „cei mai fervent să fie răsplătiţi prin laude, ori altfel de recompense: o diplomă, de exemplu, dacă cele citite au avut mai ales şi rezultate bune practice. Numai astfel cartea poate constitui pentru om o adevărată hrană sufletească şi un mijloc mai sigur de orientare în viaţă; iar pentru societate ar fi un câştig, căci s-ar lepăda credinţele deşarte, ideile false şi pornirile rele“. Are dreptate profesorul nostru! Face şi o trecere în revistă şi a bibliotecilor mari din ţară: Academia Română cu aproape 400.000 de volume, Biblioteca Universităţii din Cluj cu aproape 500.000 de volume, biblioteci la Tg.Mureş, Alba Iulia, Sibiu, Iaşi, Cernăuţi etc. Toate acestea servesc aristocraţiei culturale, acelui cerc prea restrâns de cărturari care, cu toată marea lor valoare ştiinţifică – nu au pornit încă la popularizarea cărţii. Pentru susţinerea celor afirmate argumentează prin aceea că „înscrierile izolate de până acum, în această direcţie, s-au irosit repede“. Totuşi, remarca că pentru „preoţi şi învăţători era atât de preţioasă revista Albina, Duminica Poporului a profesorului Mehedinţi, apoi conferinţele de la cercurile culturale strânse de Coşbuc, revista Ramura, darurile de la Casa Şcoalelor şi câteva foi judeţene…“. Şi încă ceva: „iniţiativa lui Haret, care a întocmit şi un regulament pentru bibliotecile populare, nu s-a continuat. Acţiunea domnului profesor I. Simionescu pentru popularizarea ştiinţei, prin biblioteca „Cunoştinţi folositoare“, nu au dus la rezultate scontate. A trebuit să vină tot iniţiativa regală cu Fundaţiile regale; revista Albina, precum şi cercurile culturale de la sate şi oraşe, prin tipărirea unor cărţi mai ieftine“. Revenind la situaţia bibliotecilor urbane, în cazul nostru, Piatra – Neamţ, dă ca exemplu „organizarea pe criterii noi, ştiinţifice, catalogarea bibliografică, fişiere cu sertare, după sistemul zecimal al Academiei Române, dar folosindu-se numai literele în loc de cifre la Şcoala Normală de băieţi Piatra Neamţ şi biblioteca liceului Petru Rareş ce are un catalog pe fişe alfabetice, după sistemul obişnuit al bibliotecilor mari, cu precizarea că un rol în modernizarea amintită, cu trimitere la Rareş l-a avut şi istoricul bibliotecii liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ, întocmit de domnul C.Turcu, secretarul liceului. Bibliotecile şcolare din Neamţ, atât urbane cât şi rurale „au fost înzestrate la începutul lor de Casa Şcoalelor, apoi de Casa Regală- acelea de pe domeniile Coroanei Bicaz-Cârnu sau de pe vechea moşie regală Broşteni etc“. Dar tot învăţătorii „au fost aceia care s- au gândit la organizarea mai sistematică a bibliotecilor şi au făcut uneori propuneri concrete dându-se exemple printre altele Şcoala Nr.4 fete din Piatra Neamţ cu bibilioteci pe clase; la Şcoala Nr.1 din Piatra Neamţ se află o sală proprie pentru bibliotecă“. În privinţa bibliotecilor din şcolile primare tot învăţătorii, în mare parte şi-au spus cuvântul. „Biblioteca ar trebui să fie, după biserică şi şcoală, a treia instituţie în stat“, cum remarca un slujitor de şcoală. „Cărţile trebuie să împartă lumina, să întreţină obiceiurile, graiul şi credinţa… cărţi de basme şi literare, şi de povestiri istorice din trecutul neamului nostru“. Remarcă, totodată, profesorul Ţăranu, „vechimea unor bibilioteci şcolare din judeţ, ca acelea de la şcoala primară nr.1 de băieţi din Piatra Neamţ-din 1846-; şcoala primară de băieţi Nr.1 din Tg.Neamţ din 1870; din Nemţişor 1884 etc“. Dar iată un tablou de bibliotecile şcolilor primare din Piatra anului 1935, aşa cum reiese din articolul amintit, cuprinzând numele şcolii, anul înfiinţării, numărul volumelor: romane, traduceri, străine, total şi natura cărţilor: literare, ştiinţifice, reviste, total, după cum urmează: 1. Şcoala de băieţi No.1, 1846, 342, 74, 12, 428; 295, 78, 55, 428. 2. Şcoala de băieţi No.3, 1879, 529,57-, 586; 259, 82, 245, 586. 3. Şcoala de băieţi No.4, 1925, 594, 126, -, 720; 522, 198,-, 720. 4. Şcoala de băieţi No.5, 1926, -, -, -, 300; 217, 83, -, 300. 5. Şcoala de băieţi No.6, 1922, 290, 10, -, 300; 266, 34, -, 300. 6. Şcoala de fete No.2, 1931, 115, 10, -, 125; 103, 22, 1, 126. 7. Şcoala de fete No.4, -, 559, 60, 7, 626; 507, 119, 62, 688. 8. Şcoala de fete No. 5, 1929, 170, 10, -, 180; 160, 20,-, 180. 9. Şcoala de fete No.6, 1925, 200, -, -, 200; 200, -, 100, 300. 10. Şcoala mixtă Doamna, 1936, 43, 17, -, 60; 60, -, 30, 90. Aşadar, un număr de biblioteci remarcabile pentru acea vreme, 10, având în total 3718 volume.

Citește știrea

Trending