Muzician distins cu medalia comemorativã „George Enescu“

• interviu realizat cu Mihaela Spiridon, profesor la Colegiul Universitar de Muzicã Piatra Neamt

Reporter: Doamnã profesor Mihaela Spiridon, sînteti titulara catedrei de pian la Colegiul Universitar de Muzicã din Piatra Neamt, devenit din aceastã toamnã Facultatea de Muzicã, apartinînd Academiei de Muzicã „Gheorghe Dima“ Cluj-Napoca, si de anul trecut doctorand în interpretare muzicalã la Universitatea de Arte „George Enescu“ Iasi. Am înteles cã aveti o „pasiune“ pentru Prokofiev. Care este motivul? Mihaela Spiridon: Pentru cã este genial si inconfundabil, nonconformist si revolutionar, inadaptabil si intransigent. Pentru cã mã regãsesc aproape în totalitate în ritmurile si accentele debordante, în liniile melodice cu delicate si stãruitoare parfumuri slave. Pentru cã ideea de a aborda problematica interpretãrii concertelor sale pentru pian mã provoacã, obligã si înspãimîntã totodatã. Asadar, rãsuflu adînc si încep urmãtorul subcapitol convinsã si sustinutã fiind de ideea cã, de fapt – stiti cum se spune: Prokofiev m-a ales pe mine si nu invers. Rep. Care sînt performantele dumneavoastrã în stagiunea personalã trecutã despre care bãnuiesc cã vreti sã ne vorbiti? M.S.: Performeri au fost, sînt si vor rãmîne Sviatoslav Richter, Arthur Rubinstein, Vladimir Ashkenazi, Martha Argerich… Haideti sã spunem cã eu doar am concertat pe scena Sãlii Radio Bucuresti, Operei Nationale Române Cluj-Napoca, Muzeului „George Enescu“ Bucuresti, Filarmonicii de Stat Brasov, Filarmonicii de Stat Tîrgu Mures, Filarmonicii de Stat Chisinãu, Filarmonicii de Stat „Mihail Jora“ Bacãu si alte sãli nu mai putin importante sau mai sãrace în traditia muzicalã. Deloc în ultimul rînd tin sã mentionez participarea la ultima editie a Festivalului International „Vacante Muzicale“ la Piatra Neamt unde, în calitate de pianist corepetitor, am avut plãcerea si, de ce nu, privilegiul de a colabora cu maestrul Ludovic Spiess, un profesionist desãvîrsit si o personalitate absolut fascinantã. Rep.: Apropo de „Vacante Muzicale“, stiu cã aveti o viziune personalã despre „reformarea“ acestui eveniment din punctul de vedere al continutului si formei, în vederea recãpãtãrii aerului, atmosferei, semnificatiei lui initiale. M.S.: Am descoperit Vacantele în anii ’80, studentã fiind la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ Bucuresti. Rememorez de fiecare datã cu emotie vremurile acelea, cînd nume mari sfinteau scenele orasului sau sãlile de curs si cînd participarea la acest festival era o bucurie imensã asteptatã de la un an la altul în egalã mãsurã de public si protagonisti… Dupã editia din acest an am fost invitatã de domnul Constantin Alupului-Rus – principalul organizator al festivalului, care mi-a propus sã preiau atributiile consilierului artistic, ceea ce a însemnat pentru mine nu doar recunoasterea meritelor profesionale si organizatorice pe care – zice lumea bunã cã le posed -, ci si onoarea de a fi de folos miscãrii artistice a acestui oras cãruia îi doresc sã rãmînã un semnificativ centru cultural al Moldovei si, de ce nu, al tãrii. Rep.: Despre stagiunea artisticã a acestui an ne puteti divulga ceva? M.S.: Sper cã nu vã veti supãra foarte tare pe mine dacã, deocamdatã, nu voi face mãrturisiri complete. Pot sã spun însã cã pe iubitorii muzicii simfonice îi asteaptã surprize deosebit de plãcute, cu solisti de primã mãrime si programe care, cu sigurantã, vor satisface toate gusturile si exigentele. Rep.: Am avut plãcerea sã vãd medalia comemorativã „2005 – in memoriam George Enescu“ pe care ati primit-o recent la Tescani. Spuneti si cititorilor nostri despre ce-i vorba. M.S.: În fiecare an, la începutul lunii septembrie, se desfãsoarã la Tescani Festivalul International „Enescu – Orfeul moldav“, manifestare la care am participat ca pianistã, în nenumãrate editii. Anul acesta, la 50 de ani de la disparitia marelui compozitor, Centrul de Culturã „Rosetti Tescanu – George Enescu“ a acordat 50 de medalii comemorative „pentru merite deosebite în promovarea culturii românesti“. Este emotionant sã primesti o asemenea distinctie alãturi de pianista Ilinca Dumitrescu, violonistii Serban Lupu, Florin Ionescu-Galati si Alexandru Tomescu, muzicologii Clemansa-Liliana Firea si Gheorghe Firca – cercetãtor la Academia Românã si alti oameni de culturã. Rep.: În loc de „planuri de viitor“, cum vã vedeti, dacã nu fericitã, mãcar împlinitã, în afara carierei de pianist-concertist? M.S.: E greu de crezut cã voi reusi sã fiu cu adevãrat fericitã si împlinitã altfel, asa cã voi continua deopotrivã sã înving emotia si nelinistea dinaintea primului pas pe scenã si sã trãiesc fericirea si împlinirea odatã cu primele aplauze.