Contactează-ne

Actualitate

Muzee şi biblioteci şcolare din Piatra-Neamţ în anii interbelicihg

Știre publicată în urmă cu

în data de

Într-un articol pertinent publicat de profesorul Ion Tăzlăunanu de la prestigioasa şcoală moldavă, Liceul Naţional Iaşi, în „Preocupări Didactice“ – Anul IV, No.1-2, Volum comemorativ, Institutul de Arte Grafice Gh.Asachi, societatea cooperativă – Piatra Neamţ – 1939, a Şcolii Normale de băieţi Gh.Asachi Piatra Neamţ, se referea la muzeele şcolare cunoscute în urbea noastră pe care mi-a fost dat să văd în câmpul meu de activitate ca profesor la Şcoala Normală de băieţi din Piatra Neamţ, fiind considerate de acesta ca „muncă şi realizări admirabile în domeniul unuia din cei mai de seamă factori de cultură: muzeul“. Şi, continua eruditul profesor de Ştiinţe Naturale la „normalişti“ şi la Rareş, din Piatra, între anii 1932-1936: „Muzeul reprezintă pentru regiune un puternic factor educativ, un minunat mijloc de popularizare a ştiinţei, mai cu seamă la noi unde numărul celor neştiutori de carte este încă mare“. Pledoaria pentru asemenea „vestigii ale trecutului“ este binevenită pentru că „strângerea de obiecte pentru cel pasionat de astfel de muncă îi oferă pe lângă o nespusă plăcere putinţa dezvoltării spiritului de cercetare, de observaţie şi pătrundere a adevărului“. În drumurile făcute prin judeţ, am întâlnit astfel de muncă la învăţători, preoţi, profesori. Nicăieri n-am constatat semne de oboseală sau plângeri asupra greutăţilor materiale, ci toţi mi-au mărturisit satisfacţia ce o au, de pe urma acestui fel de muncă extraşcolară. Trecând la periplul său în acest domeniu de educaţie şcolară, „transferatul“ de la Liceul de băieţi din Năsăud, face o remarcă interesantă de preţuire a învăţământului nemţean, că „înainte de a face cunoscute câteva muzee şcolare ori începuturi din oraşul Piatra Neamţ şi din judeţ, trebuie să amintesc că în majoritate ele sunt regionale si că s- au născut în bună parte în urma exemplului dat de un mare dascăl pe care l-a avut şcoala pietreană: M. Stamatin şi că: unii colecţionari învăţători au fost şcolari ai regretatului profesor pietrean“. Iată în cele ce urmează muzeele care au deservit în perioada în discuţie nu numai şcoala ci şi neamul: 1. Muzeul Stamatin „care până acum câţiva ani a purtat numele de Muzeul Cozla“ fiind întemeiat în 1919, de profesorul de ştiinţe naturale de la liceul din Piatra Neamţ (Rareş). El s-a născut cum însuşi întemeietorul spune într-un apel lansat pentru colecţionare de material: „în vederea propăşirii culturale a oraşului şi judeţului, în scopul păstrării de material, care ar servi în viitor la caracterizarea în viitor a vieţii actuale“. În colecţionarea de material a fost ajutat şi de profesorul Ion Filip. Se pare că acest muzeu a fost conceput după tipul acelor „HEIMATHMUSEEN“ din Germania, întrucât în „gândul întemeietorului“ aşa cum reiese din apel era acela de a strânge de preferinţă obiecte regioanle din orice domeniu de activitate din judeţul Neamţ… dar si materialele străine de localitate, care ar interesa prin valoarea lor artistică, ştiinţifică ori istorică, vor fi tot aşa de bine venite“ (ca cele germane amintite). Este de remarcat că dascălul rareşan „a ştiut să intereseze la colecţionare pe elevi- ca niciodată până atunci- pe învăţători, profesori, medici, oameni de toate clasele sociale şi numai într-un an, Muzeul Cozla, prezenta donaţiuni din partea a 2015 persoane din care jumătate erau elevi“. Materialul colectionat era format din: tablouri, picturi, costume şi cusături vechi, obiecte vechi, monede, medalii, arme, cărţi şi alte scrieri vechi, colecţiuni de materiale, diverse obiecte în legătură cu războiul (primul război mondial). De activitatea acestuia s-au ocupat, pe rând, profesorul Stamatin si soţia acestuia, după care, la înfiinţarea de custode al muzeului, sunt amintiţi: „C. Teofănescu, maestrul de lucru manual de la Şcoala Normală, apoi prof.Grigorovici de la 1932-1937“, cu menţiunea că „meritul acestor doi custozi, este doar că sub ei s-au păstrat ordinea şi că materialul adunat cu atâta trudă de întemeietor, a fost în siguranţă“. Nimic mai bun de atât pentru un muzeu! Demn de amintit este şi organizarea muzeului de la Rareş. Astfel, „materialul muzeistic“ a fost depus în două săli a liceului, împărţit în două secţii: ştiinţifică şi alta istoric- etnografică (materialele expuse, după criteriile de mai sus au fost descrise în rândurile anterioare). Oricum, concluzia profesorului Tăzlăvanu era aceea că „puteam să socotim deci Muzeul M.Stamatin ca cel mai bogat din judeţul Neamţ. După ce prezintă şi date interesante despre Muzeul „Casele Naţionale“, organizat şi condus de preotul Constantin Matasă (a făcut obiectul unei descrieri în anii trecuţi), care „nu este un muzeu şcolar“ şi a altor muzee care fac obiectul dizertaţiei noastre ca muzeele şcolare de la Şcoala primară din Săvineşti (înfiinţat în 1933), cea din Dreptu, Muzeul din Humuleşti şi Muzeul din Broşteni la Piatra Neamţ sunt relevate, după cum urmează, după cel înfiinţat de Stamatin. 2. Muzeul de la Şcoala Normală de băieţi, împărţit în două secţii principale, etnografie-istoric şi de ştiinţe naturale, cu numeroase şi interesante piese aşezate în şase dulapuri mari, a răsărit din iniţiativa profesorului Victor Andrei şi a autorului acestor rânduri, cu concursul maestrului de lucru manual, C. Teofănescu şi al elevilor şcolii. 3. Muzeul de la Şcoala Nr.3 de băieţi, cu destul de variat material strâns în două dulapuri mari, este rodul muncii elevilor şi institutorilor şcolii, în frunte cu harnicul director E. Mitru. Nu putem trece cu vederea remarca laudativă faţă de muzeele răsărite pe lângă şcolile de sat. Existenţa lor mărturiseşte strădania unor dascăli spre luminarea trecutului românesc ca şi al frumuseţilor naturale ale ţării noastre şi în continuare, conchide că „spre acestea trebue să ne îndreptăm luarea aminte, ca unele ce sunt, pe nedrept , mai cunoscute“. Afirmaţii, spunem noi, valabile în parte şi în zilele noastre, iar pe meleagurile pline de istorie şi legende a ţinutului de la poalele Olimpului românilor, Ceahlăul, slujitorii învăţământului şi-au adus pe deplin contribuţia în acest domeniu. Stau mărturie bogatele informaţii din arhivă, presa şi memorialistica vremii. Aşadar, să ne bucurăm de astfel de începuturi, ne mai aminteşte dascălul de la Iaşi, „căci cum spune Gr. Antipa în lucrarea sa Reorganisation des Musées d’histoire naturelle (Reorganizarea Muzeelor de istorie naturală) publicată în memoriile secţiunii ştiinţifice seria III, tom IX, din 1934: „Situaţia muzeelor unei ţări dă măsura culturii atinsă de poporul său“. Noi subscriem! şi îndemnul către cei care muncesc pe un astfel de teren să progrese în această îndeletnicire.

Bibliotecile şcolilor primare din urbea Piatra-Neamţ

Profesorul titular definitiv la catedra I-a de limba română, Victor N. Ţăranu, fost director în anul 1938, la şcoala normală de băieţi din Piatra Neamţ, conducătorul revistei Apostolul, al Cercului Didactic din localitate, inserează cu titlul „Biblioteci săteşti şi biblioteci şcolare“, câteva din bibliotecile şcolilor din aşezarea aflată în „triunghiul“ munţilor Pietricica, Bahrin şi Cozla, în revista „Preocupări Didactice- Anul IV.NO.1-2“ din anul 1939. Încă de la început se precizează „organizarea unei biblioteci şcolare cât şi punerea în circulaţie a cărţilor pentru publicul cititor, constituie una din cele mai grele şi meticuloase îndeletniciri (el însuşi bibliotecar la şcoala în discuţie)“. Totodată, trebuie să se ţină seama de gusturile variate ale cititorilor, în vederea contribuţiei la formarea caracterelor prin discernământul cel mai riguros al lecturilor. O bibliotecă trebue, deci, să conţină şi ea cărţi variate, căci altfel nu poate decât să stea totdeauna închisă, ori să fie cercetată rar de vreun specialist. Şi, interesant ar fi ca „o carte de interes general trebue să fie înmânată mai solemn: şcolarilor, la sfârşitul orei de curs; sătenilor, la biserică în sat (şi la oraş), la o consfătuire, specialiştilor , în mod trainic“. Apoi, cititorii „cei mai fervent să fie răsplătiţi prin laude, ori altfel de recompense: o diplomă, de exemplu, dacă cele citite au avut mai ales şi rezultate bune practice. Numai astfel cartea poate constitui pentru om o adevărată hrană sufletească şi un mijloc mai sigur de orientare în viaţă; iar pentru societate ar fi un câştig, căci s-ar lepăda credinţele deşarte, ideile false şi pornirile rele“. Are dreptate profesorul nostru! Face şi o trecere în revistă şi a bibliotecilor mari din ţară: Academia Română cu aproape 400.000 de volume, Biblioteca Universităţii din Cluj cu aproape 500.000 de volume, biblioteci la Tg.Mureş, Alba Iulia, Sibiu, Iaşi, Cernăuţi etc. Toate acestea servesc aristocraţiei culturale, acelui cerc prea restrâns de cărturari care, cu toată marea lor valoare ştiinţifică – nu au pornit încă la popularizarea cărţii. Pentru susţinerea celor afirmate argumentează prin aceea că „înscrierile izolate de până acum, în această direcţie, s-au irosit repede“. Totuşi, remarca că pentru „preoţi şi învăţători era atât de preţioasă revista Albina, Duminica Poporului a profesorului Mehedinţi, apoi conferinţele de la cercurile culturale strânse de Coşbuc, revista Ramura, darurile de la Casa Şcoalelor şi câteva foi judeţene…“. Şi încă ceva: „iniţiativa lui Haret, care a întocmit şi un regulament pentru bibliotecile populare, nu s-a continuat. Acţiunea domnului profesor I. Simionescu pentru popularizarea ştiinţei, prin biblioteca „Cunoştinţi folositoare“, nu au dus la rezultate scontate. A trebuit să vină tot iniţiativa regală cu Fundaţiile regale; revista Albina, precum şi cercurile culturale de la sate şi oraşe, prin tipărirea unor cărţi mai ieftine“. Revenind la situaţia bibliotecilor urbane, în cazul nostru, Piatra – Neamţ, dă ca exemplu „organizarea pe criterii noi, ştiinţifice, catalogarea bibliografică, fişiere cu sertare, după sistemul zecimal al Academiei Române, dar folosindu-se numai literele în loc de cifre la Şcoala Normală de băieţi Piatra Neamţ şi biblioteca liceului Petru Rareş ce are un catalog pe fişe alfabetice, după sistemul obişnuit al bibliotecilor mari, cu precizarea că un rol în modernizarea amintită, cu trimitere la Rareş l-a avut şi istoricul bibliotecii liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ, întocmit de domnul C.Turcu, secretarul liceului. Bibliotecile şcolare din Neamţ, atât urbane cât şi rurale „au fost înzestrate la începutul lor de Casa Şcoalelor, apoi de Casa Regală- acelea de pe domeniile Coroanei Bicaz-Cârnu sau de pe vechea moşie regală Broşteni etc“. Dar tot învăţătorii „au fost aceia care s- au gândit la organizarea mai sistematică a bibliotecilor şi au făcut uneori propuneri concrete dându-se exemple printre altele Şcoala Nr.4 fete din Piatra Neamţ cu bibilioteci pe clase; la Şcoala Nr.1 din Piatra Neamţ se află o sală proprie pentru bibliotecă“. În privinţa bibliotecilor din şcolile primare tot învăţătorii, în mare parte şi-au spus cuvântul. „Biblioteca ar trebui să fie, după biserică şi şcoală, a treia instituţie în stat“, cum remarca un slujitor de şcoală. „Cărţile trebuie să împartă lumina, să întreţină obiceiurile, graiul şi credinţa… cărţi de basme şi literare, şi de povestiri istorice din trecutul neamului nostru“. Remarcă, totodată, profesorul Ţăranu, „vechimea unor bibilioteci şcolare din judeţ, ca acelea de la şcoala primară nr.1 de băieţi din Piatra Neamţ-din 1846-; şcoala primară de băieţi Nr.1 din Tg.Neamţ din 1870; din Nemţişor 1884 etc“. Dar iată un tablou de bibliotecile şcolilor primare din Piatra anului 1935, aşa cum reiese din articolul amintit, cuprinzând numele şcolii, anul înfiinţării, numărul volumelor: romane, traduceri, străine, total şi natura cărţilor: literare, ştiinţifice, reviste, total, după cum urmează: 1. Şcoala de băieţi No.1, 1846, 342, 74, 12, 428; 295, 78, 55, 428. 2. Şcoala de băieţi No.3, 1879, 529,57-, 586; 259, 82, 245, 586. 3. Şcoala de băieţi No.4, 1925, 594, 126, -, 720; 522, 198,-, 720. 4. Şcoala de băieţi No.5, 1926, -, -, -, 300; 217, 83, -, 300. 5. Şcoala de băieţi No.6, 1922, 290, 10, -, 300; 266, 34, -, 300. 6. Şcoala de fete No.2, 1931, 115, 10, -, 125; 103, 22, 1, 126. 7. Şcoala de fete No.4, -, 559, 60, 7, 626; 507, 119, 62, 688. 8. Şcoala de fete No. 5, 1929, 170, 10, -, 180; 160, 20,-, 180. 9. Şcoala de fete No.6, 1925, 200, -, -, 200; 200, -, 100, 300. 10. Şcoala mixtă Doamna, 1936, 43, 17, -, 60; 60, -, 30, 90. Aşadar, un număr de biblioteci remarcabile pentru acea vreme, 10, având în total 3718 volume.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

ApaServ, mulţumită de relaţiile cu clienţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ între 1 ianuarie - 30 iunie, asociaţiile de proprietari din Roman au avut un grad de încasare de 96,53%, firmele de 100,29%, instituţiile publice 97,81 %, iar persoane fizice care locuiesc la case 96,91% ■ per total, gradul de încasare în Zona Est a fost de 97,15% ■

Conducerea ApaServ, la solicitarea redactorilor Monitorul, au realizat o sinteză a plăţilor efetuate de clienţii din Zona Operaţională Est, de la începutul anului şi pînă la 30 iunie.

Reprezentanţii companiei îşi manifestă mulţumirea că populaţia din zona Roman, în ciuda pandemiei care a ţinut în casă cetăţenii aproape două luni şi-au achitat serviciile de apă şi canalizare sau au plătit facturile on- line. „La data de 30 iunie 2020, situaţia încasărilor pentru Zona Est, pentru toate categoriile de utilizatori este una mulţumitoare.

Astfel, de la 1 ianuarie şi pînă la 30 iunie, asociaţiile de proprietari din Roman au avut un grad de încasare de 96,53%, operatorii economici de 100,29%, instituţiile publice 97,81 %, iar persoane fizice, care locuiesc la case, de 96,91%. Per total, gradul de încasare al facturilor în Zona Este se ridică la 97,15%. Aşa cum se vede din situaţia amintită, se constată o creştere a gradului de încasare la data de 30 iunie 2020, faţă de 31 mai 2020 pentru persoanele fizice şi asociaţiile de proprietari.

Apreciem deschiderea manifestată de utilizatori faţă de recomandările noastre de a folosi aplicaţia «Portal Clienţi» în efectuarea plăţilor, aspect care se referă la creşterea gradului de încasare. Aplicaţia «Portal Clienţi» e disponibilă pe site-ul companiei, www.apaserv.eu şi împreună cu celelalte modalităţi moderne de plată – pay point, un-doi, viramente bancare, au condus la o relaţionare facilă între companie şi utilizatori“, a declarat şefa Serviciului Relaţii Clienţi-Call Center, Maricica Rdau.

Reprezentanţii companiei reamintesc populaţiei care sînt avantajele pe care le au în condiţiile în care folosesc serviciile de plată on-line: vizualizarea facturilor imediat ce au fost emise, cu posibilitatea de a fi descărcate şi de imprimare a acestora, verificarea-transmiterea indexului contorului de apă on- line, informaţii asupra modalităţii şi a perioadei de citire a consumului.Clienţii au, în felul acesta, acces la istoricul de plăţi. Folosind serviciul on-line amintit, clienţii pot achita rapid şi fără comision suplimentar facturile pentru apă şi canalizare.

Plăţile efectuate de clienţi sînt actualizate pe platforma Portal Clienţi în maxim 3 zile, termenul fiind acoperitor pentru situaţiile în care plăţile se fac şi în zilele de sîmbătă şi duminică. În perioada martie-iunie, în plină criză pandemică, gradul de încasare al facturilor cumulate a fost la asociaţiile de proprietari din Roman de 97,88%, la operatorii economici de 100,82%, la instituţiile publice de 106,54% şi la persoane fizice de 85,78%.

Citește știrea

Actualitate

Oportunitate pentru o carieră în Armată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Centrul Militar Judeţean Neamţ recrutează rezervişti voluntari ■ înscrieriele se fac pînă la data de 10 iulie ■ pot accede în armată şi cei care nu au nici un fel de pregătire militară ■ candidaţii trebuie să fie sănătoşi tun şi să îndeplinească mai multe condiţii ■

Se recrutează rezervişti militari, fiind o oportunitate şi pentru cei care nu au nici un fel de pregătire în domeniu. Trebuie îndeplinite anumite condiţii, candidaţii trebuie să fie sănătoşi tun şi pot intra în rîndul militarilor.

Rămîne de văzut cîţi nemţeni doresc să intre totuşi într-un sistem plin de reguli şi restricţii în condiţiile în care de o bună perioadă de timp stagiul militar nu mai este obligatoriu. Centrul Militar Judeţean Neamţ face înscrieri pentru recrutare, depunerea dosarelor avînd loc pînă pe data de 10 iulie 2020.

În anunţul de recrutare se precizează faptul că, cei care optează pentru serviciul militar în calitate de rezervist voluntar trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe condiţii – criterii generale de recrutare. Doritorii trebuie să aibă cetăţenie română şi domiciliul stabil în România de cel putin 6 luni, la data depunerii cererii de înscriere; să fie declaraţi „apt medical” pentru arma/serviciul/specialitatea militară în care urmează să fie instruiţi; să fie evaluaţi şi declaraţi „admis” din punct de vedere psihologic; să fie evaluaţi şi declaraţi „admis” din punctul de vedere al pregătirii fizice; să nu fi fost condamnaţi penal printr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia situaţiei în care cei condamnaţi au fost reabilitaţi sau amnistiaţi; să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membri ai unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice serviciului militar; să nu aparţină unor culte, asociaţii religioase sau grupări religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi celor care încalcă bunele moravuri sau afectează îndeplinirea serviciului militar.

Candidaţii rezervişti care au pregătire militară şi optează pentru serviciul militar în calitate de soldat sau gradat rezervist voluntar trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să deţină grad în rezervă corespunzator corpului gradaţilor şi soldatilor; să fie confirmaţi în arma, serviciul, specialitatea militară a funcţiei pe care urmează să o încadreze; să fie absolvenţi cel puţin ai învăţămîntului general obligatoriu; să nu împlinească vîrsta de 51 de ani înainte de data semnării primului contract.

Candidaţii fără pregătire militară trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice de recrutare: a) să fie absolvenţi cel puţin ai învăţămîntului general obligatoriu sau să facă dovada absolvirii acestuia pînă la data semnării angajamentului; b) să posede permis de conducere auto categoriile B şi C – condiţie obligatorie numai pentru candidaţii care optează pentru funcţii prevăzute cu armele „auto”, „geniu”, „artilerie şi rachete”, „artilerie şi rachete antiaeriene” sau “tancuri”, daca îndeplinirea atributiilor presupune conducerea tehnicii specifice armelor respective; c) să nu împlinească vîrsta de 51 de ani înainte de data semnării primului contract.

Doritorii trebuie să se grăbească pentru că perioada de înscriere a început de luna trecută, de pe 22 iunie şi expiră la data de 10 iulie 2020. Mai trebuie spus faptul că în garnizoana Piatra Neamţ – UM 01407, sînt disponibile posturi de soldaţi şi gradaţi rezervişti voluntari, astfel: Specialitatea militară 008 – 10 locuri; Specialitatea militară 011 – 3 locuri; Specialitatea militară 015 – 4 locuri; Specialitatea militară 098 – 3 locuri (permis conducere B,C,E); Specialitatea militară 103 – 2 locuri (brevet mecanic conductor sau permis conducere B,C,E); Specialitatea militară 109 – 1 loc. Pentru a participa la selecţie, candidaţii trebuie să parcurgă mai multe etape.

Prima constă în prezentarea pentru luarea în evidenţă şi iniţierea dosarului la sediul Biroului informare – recrutare din cadrul Centrului militar Judeţean Neamţ (e nevoie de mai multe documente în original şi copie: carte de identitate, certificat de naştere, documente de studii, brevet militar, permis conducere, cazier judiciar). Următoarea etapă este susţinerea probelor de selectie (evaluarea psihologică şi a aptitudinilor fizice), acestea urmînd a avea loc la Centrul de Selecţie şi Orientare – Cîmpulung Moldovenesc. Urmează efectuarea unui examen la Spitalul Clinic Militar de Urgenţă Iaşi, iar ultima etapă este definitivarea dosarului, la sediul Biroului informare-recrutare din cadrul Centrului Militar Neamţ. Pe timpul desfăşurării instruirii iniţiale, a concentrărilor pentru participare la instruire/misiuni sau la alte forme de instruire, rezerviştii voluntari beneficiază de cazare, echipament, hrană şi asistenţă medicală, decontarea cheltuielilor de transport. Pentru candidaţii domiciliaţi în judeţul Neamţ, activitatea de recrutare se desfăşoară la sediul Biroului informare-recrutare din cadrul Centrului Militar Neamţ, situat în Piatra Neamţ, strada Durăului 7, luni, miercuri, joi şi vineri între orele 08.30 – 16.30, marţi între orele 10.30 – 18.30, iar informaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele 0233.213.886 sau 0233.213.473 int. 117. Detalii suplimentare se găsesc şi pe internet, pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naţionale, la adresa www.mapn.ro. sau www.recrutare.mapn.ro sau paginile oficiale de Facebook, RecrutareMApN şi Centrul Militar Judeţean Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Festivalul Kult Fest, amînat de Covid-19

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ „Am luat măsura de a amîna evenimentul, pentru că am pus pe primul plan siguranţa participanţilor, a voluntarilor şi a celor din echipa de organizare“, a declarat Sebastian Hrib, organizatorul manifestării

Consacratul Festival Kult Fest, care se desfăşoară de cîţiva ani la Roman, a fost amînat, din cauza faptului că regulile impuse de pandemia de SARS Cov 2 nu permit desfăşurarea unei asemenea manifestări.

„Din păcate, Kult Fest a trebuit amînat din cauza epidemiei şi a deciziei autorităţilor în ceea ce priveşte organizarea evenimentelor cu public numeros. S-a hotărît amînarea evenimentului pentru perioada 9-11 iulie 2021. Ne aflăm în stare de alertă şi asta implică o serie de evenimente, care nu pot reuni la un loc mai mult de 500 de persoane şi spectacole în limita a 4 ore, plus numeroase măsuri de siguranţă.

În această conjunctură, am luat măsura de a amîna evenimentul, pentru că am pus pe primul plan siguranţa participanţilor, a voluntarilor şi a celor din echipa de organizare. Anul acesta ar fi trebuit să fie prezenţi la Roman o parte din cei mai mari artişti ai Romniei.

Dar în condiţiile în care restricţiile continuă, pentru această vară sînt creionate o serie de activităţi mai mici ca dimensiuni, care nu presupun întîlniri numeroase de participanţi. E vorba de reprezentaţii de teatru în aer liber pentru copii, proiecţii cinema în aer liber sau seri culturale pentru seniori“, a declarat Sebastian Hrib, organizatorul Festivalului Kult Fest.

Acesta a confirmat faptul că nu mai lucrează la Serviciul organizare evenimente din cadrul Primăriei Roman şi că şi-a dedicat întrega activitate muncii în cadrul ONG-ului Kult Generation.

Citește știrea

Trending