Contactează-ne

Actualitate

Muzee şi biblioteci şcolare din Piatra-Neamţ în anii interbelicihg

Știre publicată în urmă cu

în data de

Într-un articol pertinent publicat de profesorul Ion Tăzlăunanu de la prestigioasa şcoală moldavă, Liceul Naţional Iaşi, în „Preocupări Didactice“ – Anul IV, No.1-2, Volum comemorativ, Institutul de Arte Grafice Gh.Asachi, societatea cooperativă – Piatra Neamţ – 1939, a Şcolii Normale de băieţi Gh.Asachi Piatra Neamţ, se referea la muzeele şcolare cunoscute în urbea noastră pe care mi-a fost dat să văd în câmpul meu de activitate ca profesor la Şcoala Normală de băieţi din Piatra Neamţ, fiind considerate de acesta ca „muncă şi realizări admirabile în domeniul unuia din cei mai de seamă factori de cultură: muzeul“. Şi, continua eruditul profesor de Ştiinţe Naturale la „normalişti“ şi la Rareş, din Piatra, între anii 1932-1936: „Muzeul reprezintă pentru regiune un puternic factor educativ, un minunat mijloc de popularizare a ştiinţei, mai cu seamă la noi unde numărul celor neştiutori de carte este încă mare“. Pledoaria pentru asemenea „vestigii ale trecutului“ este binevenită pentru că „strângerea de obiecte pentru cel pasionat de astfel de muncă îi oferă pe lângă o nespusă plăcere putinţa dezvoltării spiritului de cercetare, de observaţie şi pătrundere a adevărului“. În drumurile făcute prin judeţ, am întâlnit astfel de muncă la învăţători, preoţi, profesori. Nicăieri n-am constatat semne de oboseală sau plângeri asupra greutăţilor materiale, ci toţi mi-au mărturisit satisfacţia ce o au, de pe urma acestui fel de muncă extraşcolară. Trecând la periplul său în acest domeniu de educaţie şcolară, „transferatul“ de la Liceul de băieţi din Năsăud, face o remarcă interesantă de preţuire a învăţământului nemţean, că „înainte de a face cunoscute câteva muzee şcolare ori începuturi din oraşul Piatra Neamţ şi din judeţ, trebuie să amintesc că în majoritate ele sunt regionale si că s- au născut în bună parte în urma exemplului dat de un mare dascăl pe care l-a avut şcoala pietreană: M. Stamatin şi că: unii colecţionari învăţători au fost şcolari ai regretatului profesor pietrean“. Iată în cele ce urmează muzeele care au deservit în perioada în discuţie nu numai şcoala ci şi neamul: 1. Muzeul Stamatin „care până acum câţiva ani a purtat numele de Muzeul Cozla“ fiind întemeiat în 1919, de profesorul de ştiinţe naturale de la liceul din Piatra Neamţ (Rareş). El s-a născut cum însuşi întemeietorul spune într-un apel lansat pentru colecţionare de material: „în vederea propăşirii culturale a oraşului şi judeţului, în scopul păstrării de material, care ar servi în viitor la caracterizarea în viitor a vieţii actuale“. În colecţionarea de material a fost ajutat şi de profesorul Ion Filip. Se pare că acest muzeu a fost conceput după tipul acelor „HEIMATHMUSEEN“ din Germania, întrucât în „gândul întemeietorului“ aşa cum reiese din apel era acela de a strânge de preferinţă obiecte regioanle din orice domeniu de activitate din judeţul Neamţ… dar si materialele străine de localitate, care ar interesa prin valoarea lor artistică, ştiinţifică ori istorică, vor fi tot aşa de bine venite“ (ca cele germane amintite). Este de remarcat că dascălul rareşan „a ştiut să intereseze la colecţionare pe elevi- ca niciodată până atunci- pe învăţători, profesori, medici, oameni de toate clasele sociale şi numai într-un an, Muzeul Cozla, prezenta donaţiuni din partea a 2015 persoane din care jumătate erau elevi“. Materialul colectionat era format din: tablouri, picturi, costume şi cusături vechi, obiecte vechi, monede, medalii, arme, cărţi şi alte scrieri vechi, colecţiuni de materiale, diverse obiecte în legătură cu războiul (primul război mondial). De activitatea acestuia s-au ocupat, pe rând, profesorul Stamatin si soţia acestuia, după care, la înfiinţarea de custode al muzeului, sunt amintiţi: „C. Teofănescu, maestrul de lucru manual de la Şcoala Normală, apoi prof.Grigorovici de la 1932-1937“, cu menţiunea că „meritul acestor doi custozi, este doar că sub ei s-au păstrat ordinea şi că materialul adunat cu atâta trudă de întemeietor, a fost în siguranţă“. Nimic mai bun de atât pentru un muzeu! Demn de amintit este şi organizarea muzeului de la Rareş. Astfel, „materialul muzeistic“ a fost depus în două săli a liceului, împărţit în două secţii: ştiinţifică şi alta istoric- etnografică (materialele expuse, după criteriile de mai sus au fost descrise în rândurile anterioare). Oricum, concluzia profesorului Tăzlăvanu era aceea că „puteam să socotim deci Muzeul M.Stamatin ca cel mai bogat din judeţul Neamţ. După ce prezintă şi date interesante despre Muzeul „Casele Naţionale“, organizat şi condus de preotul Constantin Matasă (a făcut obiectul unei descrieri în anii trecuţi), care „nu este un muzeu şcolar“ şi a altor muzee care fac obiectul dizertaţiei noastre ca muzeele şcolare de la Şcoala primară din Săvineşti (înfiinţat în 1933), cea din Dreptu, Muzeul din Humuleşti şi Muzeul din Broşteni la Piatra Neamţ sunt relevate, după cum urmează, după cel înfiinţat de Stamatin. 2. Muzeul de la Şcoala Normală de băieţi, împărţit în două secţii principale, etnografie-istoric şi de ştiinţe naturale, cu numeroase şi interesante piese aşezate în şase dulapuri mari, a răsărit din iniţiativa profesorului Victor Andrei şi a autorului acestor rânduri, cu concursul maestrului de lucru manual, C. Teofănescu şi al elevilor şcolii. 3. Muzeul de la Şcoala Nr.3 de băieţi, cu destul de variat material strâns în două dulapuri mari, este rodul muncii elevilor şi institutorilor şcolii, în frunte cu harnicul director E. Mitru. Nu putem trece cu vederea remarca laudativă faţă de muzeele răsărite pe lângă şcolile de sat. Existenţa lor mărturiseşte strădania unor dascăli spre luminarea trecutului românesc ca şi al frumuseţilor naturale ale ţării noastre şi în continuare, conchide că „spre acestea trebue să ne îndreptăm luarea aminte, ca unele ce sunt, pe nedrept , mai cunoscute“. Afirmaţii, spunem noi, valabile în parte şi în zilele noastre, iar pe meleagurile pline de istorie şi legende a ţinutului de la poalele Olimpului românilor, Ceahlăul, slujitorii învăţământului şi-au adus pe deplin contribuţia în acest domeniu. Stau mărturie bogatele informaţii din arhivă, presa şi memorialistica vremii. Aşadar, să ne bucurăm de astfel de începuturi, ne mai aminteşte dascălul de la Iaşi, „căci cum spune Gr. Antipa în lucrarea sa Reorganisation des Musées d’histoire naturelle (Reorganizarea Muzeelor de istorie naturală) publicată în memoriile secţiunii ştiinţifice seria III, tom IX, din 1934: „Situaţia muzeelor unei ţări dă măsura culturii atinsă de poporul său“. Noi subscriem! şi îndemnul către cei care muncesc pe un astfel de teren să progrese în această îndeletnicire.

Bibliotecile şcolilor primare din urbea Piatra-Neamţ

Profesorul titular definitiv la catedra I-a de limba română, Victor N. Ţăranu, fost director în anul 1938, la şcoala normală de băieţi din Piatra Neamţ, conducătorul revistei Apostolul, al Cercului Didactic din localitate, inserează cu titlul „Biblioteci săteşti şi biblioteci şcolare“, câteva din bibliotecile şcolilor din aşezarea aflată în „triunghiul“ munţilor Pietricica, Bahrin şi Cozla, în revista „Preocupări Didactice- Anul IV.NO.1-2“ din anul 1939. Încă de la început se precizează „organizarea unei biblioteci şcolare cât şi punerea în circulaţie a cărţilor pentru publicul cititor, constituie una din cele mai grele şi meticuloase îndeletniciri (el însuşi bibliotecar la şcoala în discuţie)“. Totodată, trebuie să se ţină seama de gusturile variate ale cititorilor, în vederea contribuţiei la formarea caracterelor prin discernământul cel mai riguros al lecturilor. O bibliotecă trebue, deci, să conţină şi ea cărţi variate, căci altfel nu poate decât să stea totdeauna închisă, ori să fie cercetată rar de vreun specialist. Şi, interesant ar fi ca „o carte de interes general trebue să fie înmânată mai solemn: şcolarilor, la sfârşitul orei de curs; sătenilor, la biserică în sat (şi la oraş), la o consfătuire, specialiştilor , în mod trainic“. Apoi, cititorii „cei mai fervent să fie răsplătiţi prin laude, ori altfel de recompense: o diplomă, de exemplu, dacă cele citite au avut mai ales şi rezultate bune practice. Numai astfel cartea poate constitui pentru om o adevărată hrană sufletească şi un mijloc mai sigur de orientare în viaţă; iar pentru societate ar fi un câştig, căci s-ar lepăda credinţele deşarte, ideile false şi pornirile rele“. Are dreptate profesorul nostru! Face şi o trecere în revistă şi a bibliotecilor mari din ţară: Academia Română cu aproape 400.000 de volume, Biblioteca Universităţii din Cluj cu aproape 500.000 de volume, biblioteci la Tg.Mureş, Alba Iulia, Sibiu, Iaşi, Cernăuţi etc. Toate acestea servesc aristocraţiei culturale, acelui cerc prea restrâns de cărturari care, cu toată marea lor valoare ştiinţifică – nu au pornit încă la popularizarea cărţii. Pentru susţinerea celor afirmate argumentează prin aceea că „înscrierile izolate de până acum, în această direcţie, s-au irosit repede“. Totuşi, remarca că pentru „preoţi şi învăţători era atât de preţioasă revista Albina, Duminica Poporului a profesorului Mehedinţi, apoi conferinţele de la cercurile culturale strânse de Coşbuc, revista Ramura, darurile de la Casa Şcoalelor şi câteva foi judeţene…“. Şi încă ceva: „iniţiativa lui Haret, care a întocmit şi un regulament pentru bibliotecile populare, nu s-a continuat. Acţiunea domnului profesor I. Simionescu pentru popularizarea ştiinţei, prin biblioteca „Cunoştinţi folositoare“, nu au dus la rezultate scontate. A trebuit să vină tot iniţiativa regală cu Fundaţiile regale; revista Albina, precum şi cercurile culturale de la sate şi oraşe, prin tipărirea unor cărţi mai ieftine“. Revenind la situaţia bibliotecilor urbane, în cazul nostru, Piatra – Neamţ, dă ca exemplu „organizarea pe criterii noi, ştiinţifice, catalogarea bibliografică, fişiere cu sertare, după sistemul zecimal al Academiei Române, dar folosindu-se numai literele în loc de cifre la Şcoala Normală de băieţi Piatra Neamţ şi biblioteca liceului Petru Rareş ce are un catalog pe fişe alfabetice, după sistemul obişnuit al bibliotecilor mari, cu precizarea că un rol în modernizarea amintită, cu trimitere la Rareş l-a avut şi istoricul bibliotecii liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ, întocmit de domnul C.Turcu, secretarul liceului. Bibliotecile şcolare din Neamţ, atât urbane cât şi rurale „au fost înzestrate la începutul lor de Casa Şcoalelor, apoi de Casa Regală- acelea de pe domeniile Coroanei Bicaz-Cârnu sau de pe vechea moşie regală Broşteni etc“. Dar tot învăţătorii „au fost aceia care s- au gândit la organizarea mai sistematică a bibliotecilor şi au făcut uneori propuneri concrete dându-se exemple printre altele Şcoala Nr.4 fete din Piatra Neamţ cu bibilioteci pe clase; la Şcoala Nr.1 din Piatra Neamţ se află o sală proprie pentru bibliotecă“. În privinţa bibliotecilor din şcolile primare tot învăţătorii, în mare parte şi-au spus cuvântul. „Biblioteca ar trebui să fie, după biserică şi şcoală, a treia instituţie în stat“, cum remarca un slujitor de şcoală. „Cărţile trebuie să împartă lumina, să întreţină obiceiurile, graiul şi credinţa… cărţi de basme şi literare, şi de povestiri istorice din trecutul neamului nostru“. Remarcă, totodată, profesorul Ţăranu, „vechimea unor bibilioteci şcolare din judeţ, ca acelea de la şcoala primară nr.1 de băieţi din Piatra Neamţ-din 1846-; şcoala primară de băieţi Nr.1 din Tg.Neamţ din 1870; din Nemţişor 1884 etc“. Dar iată un tablou de bibliotecile şcolilor primare din Piatra anului 1935, aşa cum reiese din articolul amintit, cuprinzând numele şcolii, anul înfiinţării, numărul volumelor: romane, traduceri, străine, total şi natura cărţilor: literare, ştiinţifice, reviste, total, după cum urmează: 1. Şcoala de băieţi No.1, 1846, 342, 74, 12, 428; 295, 78, 55, 428. 2. Şcoala de băieţi No.3, 1879, 529,57-, 586; 259, 82, 245, 586. 3. Şcoala de băieţi No.4, 1925, 594, 126, -, 720; 522, 198,-, 720. 4. Şcoala de băieţi No.5, 1926, -, -, -, 300; 217, 83, -, 300. 5. Şcoala de băieţi No.6, 1922, 290, 10, -, 300; 266, 34, -, 300. 6. Şcoala de fete No.2, 1931, 115, 10, -, 125; 103, 22, 1, 126. 7. Şcoala de fete No.4, -, 559, 60, 7, 626; 507, 119, 62, 688. 8. Şcoala de fete No. 5, 1929, 170, 10, -, 180; 160, 20,-, 180. 9. Şcoala de fete No.6, 1925, 200, -, -, 200; 200, -, 100, 300. 10. Şcoala mixtă Doamna, 1936, 43, 17, -, 60; 60, -, 30, 90. Aşadar, un număr de biblioteci remarcabile pentru acea vreme, 10, având în total 3718 volume.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Unirea Principatelor, au trecut 161 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestări cu prilejul zilei de 24 ianuarie 1859 au avut loc în oraşele Neamţului

Ziua Unirii Principatelor Române a constituit ieri, la 161 de ani de la momentul istoric menţionat, prilejul organizării unor manifestări omagiale.

La Piatra Neamţ, oficialităţi şi simpli cetăţeni şi-au dat întîlnire, la ora 11.00, la Curtea Domneacă. Aici, primăria şi Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare au pus la cale un program în ton cu evenimentul.

După intonarea Imnului naţional şi cuvîntul unor invitaţi s-a dansat tradiţionala Horă a Unirii, iar un spectacol folcloric a fost prezentat de Ansamblul Floricică de la Munte.

„De-a lungul istoriei, noi românii, am reuşit să depăşim încercările atunci cînd am fost uniţi. Dumnezeu să ne dea forţa de a fi uniţi şi întelepciunea de a întelege ca doar prin unitate putem face România noastră prosperă! La mulţi ani, pietreni! La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!“, a transmis primarul Dragoş Chitic.

Tot cu prilejul zilei de 24 ianuarie, manifestările reunite sub titulatura Unirea face puterea!, organizate de Asociaţa Culturală STAR din Piatra Neamţ şi Primăria Piatra Neamţ, în parteneriat cu Biblioteca GT Kirileanu, ISJ Neamţ şi Complexul Muzeal, au debutat pe 22 ianuarie. Ca parteneri naţionali sînt Primăria Comunei Gura Ocniţei, judeţul Dîmboviţa, Primăria Comunei Padina, judeţul Buzău şi Teatrul Junior din Tîrgovişte.

Una dintre activităţile cuprinse în complexul de manifestări dedicate Zilei Unirii, intitulată Tricolorul Călător, a pornit de la Turnul Chindia din Tîrgovişte, s-a oprit la Gura Ocniţei, la Padina, la Milcov, iar joi, în jurul orei 13.00, a străbătut Bulevardul Republicii din Piatra Neamţ şi s-a oprit la Turnul lui Ştefan cel Mare.

Punctul de pornire a fost din faţa Bibliotecii Kirileanu, iar odată cu sosirea Tricolorului, pietrenii au fost aşteptaţi la Curtea Domnească, la Hora Unirii, în avanpremieră la Ziua Unirii Principatelor Române. La Bicaz, unirea de la 1859 a fost sărbătorită, printr-o manifestare organizată în faţa Primăriei de către două unităţi de învăţămînt ale oraşului, Liceul Carol I şi Şcoala Gimnazială Regina Maria, sub îndrumarea profesorilor de istorie, Xenia Sîrbu, Alina Suciu.

Au participat şi mulţi localnici, care au ţinut să fie martorii la activităţile dedicate Micii Unire. Cei care şi-au pus în sluba evenimentului aniversar bogatul bagaj de cunoştinţe au fost trei dintre elevii Şcolii Mărceni, Luca Apetroei, Sara Ţăpuc şi Matei Suciu. Profesoara Xenia Sîrbu a prezentat un scurt expozeu despre semnificaţia Unirii, iar primarul Nicolae Sălăgean, a ţinut să facă publică chemarea asistenţei la unitate, înţelegere şi prietenie.

„Se împlinesc 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, act prin care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza avea să schimbe soarta ţării, punînd bazele viitorului stat modern, pentru că în şapte ani de domnie a făcut lucruri, care au schimbat România. La cei 39 de ani ai săi, cînd a urcat pe tron, nu avea o experienţă politică deosebită, dar a ştiut să atragă lîngă el nişte oameni extraordinari, printre care pe talentatul om politic şi orator, Mihail Kogălniceanu.

A fost un om demn şi un mare patriot, care deşi a luat în administrare un stat ce abia primise botezul integrării pe harta lumii, a lăsat un stat modern cu instituţii moderne. Sînteţi tineri, dragi elevi, dar şi de voi depinde soarta ţării în continuare. 24 ianuarie 1859 a fost anul cînd statul România a apărut pe harta lumii. El nu trebuie să dispară vreodată. Să fiţi mîndri de acest moment istoric şi cu toţii să fim uniţi, pentru că numai aşa vom învinge toate greutăţile vieţii, care nu sînt deloc ouţine, reuşind să dezvoltăm această ţară minunată, România“, a declarat primarul Bicazului, îndemnînd la final, ca întreaga asistenţă să se prindă în Hora Unirii.

Înainte de a fi părăsit locul de sărbătorire a Micii Uniri, participanţilor li s-a oferit de către primărie un ceai fierbinte, un pahar de vin fiert şi cîte o plăcintă caldă.

Manifestări şi la Roman, şi la Tîrgu Neamţ

Şi municipiul Roman a fost gazda unor manifestări legate de marcarea Micii Uniri de la 24 ianuarie 1859. Acestea au început joi, 23 ianuarie cînd în jurul Bibliotecii George Radu Melidon a fost jucată o imensă Horă a Prieteniei.

Apoi, vineri, 24 ianuarie, la Stejarul Unirii a fost organizată tradiţionala ceremonie, care a început cu intionarea Imnului naţional şi a continuat cu alocuţiunile senatorului PSD Dan Manoliu şi primarului Lucian Micu. „Ca în fiecare an ne aflăm la acest simbol al Romanului şi al Micii Uniri. În fiecare an vin aici romaşcani de toate vîrstele, care nu şi-au uitat înaintaşii.

Am speranţă în aceşti copii că vor şti să-şi iubească ţara“, a spus politicianul social democrat, care nu a uitat să vorbească şi despre deziluzia că actuala clasă politică nu a înfăptuit dezideratul naţiunii, Marea Unire. A vorbit, de asemenea, despre faptul că actuala clasă politică ar fi trebuit să facă mai mult pentru a realiza autostrada care să unească Moldova de inima ţării. Pprimarul Lucian Ovidiu Micu a pomenit în discursul său despre idealul de unitate al românilor:

„Hai să să dăm mînă cu mînă/ Cei cu inima română… Atît de frumos a grăit Vasile Alecsandri, unul din fruntaşii Revoluţiei de la 1848. Haideţi să luăm aminte la versurile Horii Unirii şi să nu lăsăm pe nimeni să inducă vrajba între romaşcani, să facem şi mai mult bine pentru cei din jur. Văd aici copii, adolescenţi şi oameni în toată firea.

Haideţi să fim mîndri de Roman, să ne iubim oraşul şi să ne dăm mînă cu mînă cei cu inimă de romaşcani, care trăim în frumuseţe de oraş“. În faţa scenei s-a aflat şi un grup de elevi de la Şcoala Carmen Silva, din Horia, îmbrăcaţi în veşminte ostăşeşti, de la 1859, precum şi drapelul de luptă al primului Batalion de geniu, înfiinţat de Panaite Donici.

Şi la Muzeul de Istorie a avut loc un simpozionul legat de cei 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza şi a generalului Ioan Emanuel Florescu, urmat de prezentarea noului număr al revistei Urbana. La Tîrgu Neamţ, primăria şi Casa Culturii Ion Creangă a invitat locuitorii să participe la tradiţionala manifestare dedicată Zilei Unirii pe platoul din faţa instituţiei de cultură, începînd cu ora 11.00.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: La judecată pentru o tentativă de omor, aplanată de “mascaţi”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Frunză, de 34 de ani.

În urma unei altercaţii, acesta i-a aplicat oponentului său lovituri prin care i-a pus viaţa în primejdie. Fapta a avut loc în noaptea de 7/8 august 2019, în anexa Văleni, cînd combataţii băuţi şi cu chef de scandal s-au bătut şi a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor, jandarmilor şi mascaţilor. Pentru aplanarea conflictului martorii au cerut ajutor la numărul unic de urgenţă 112, forţele de ordine împînzind cartierul.

Ancheta efectuată a stabilit că agresorul, în vîrstă de 34 de ani, s-a bătut cu un alt individ, cu un an mai mare, iar în altercaţie au fost folosite şi cuţite. Victima a ajuns la spital, fiind diagnosticată cu mai multe plăgi înjunghiate în zona abdominală.

Ulterior, doctorul legist a apreciat că victima a suferit leziuni vindecabile în 18 zile de îngrijiri medicale, iar viaţa nu i-a fost pusă în pericol. Procurorul de caz a decis ca încadrarea juridică a faptei să fie tentativă de omor, deoarece loviturile au vizat zone vitale. Frunză a ajuns după gratii, iar pe 9 august a fost arestat preventiv de magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ.

Ulterior a obţinut puţină libertate, iar măsura arestului preventiv a fost înlocuită cu una mai uşoară, arestul la domiciliu.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Jandarmeria montană va fi la Serbările Zăpezii de la Durău

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestările din staţiunea de la poalele Ceahlăului sînt programate pînă pe data de 2 februarie

Timp de două săptămîni, în perioada 24 ianuarie – 2 februarie 2020, jandarmii montani din Durău vor fi pe pîrtie alături de iubitorii sporturilor de iarnă şi de turiştii sosiţi în staţiune.

„Misiunile jandarmilor vor viza asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică la manifestările prilejuite de Serbările Zăpezii care vor avea loc în cele două weekenduri, 24 – 26 ianuarie, respectiv 31 ianuarie – 2 februarie şi vor acţiona pentru îndrumarea, informarea şi acordarea de asistenţei turiştilor şi persoanelor aflate în dificultate, prevenirea şi combaterea oricăror fapte de natură antisocială care aduc atingere legilor şi normelor de convieţuire socială, respectarea regulilor pe pîrtii“, conform unui comunicat al Jandarmeriei Neamţ.

Pentru ca momentele petrecute pe pîrtie să fie lipsite de accidente sau incidente nedorite, jandarmii montani recomandă practicanţilor sporturilor de iarnă să respecte recomandările organizatorului evenimentului dar şi reglementările pe pîrtii: este interzis accesul sau circulaţia pe pîrtiile ori traseele de schi pentru agrement cu automobile, tractoare sau orice alt tip de vehicul; este interzisă coborîrea pe pîrtiile sau traseele de schi pentru agrement, utilizînd sănii, dispozitive improvizate sau alte materiale; accesul pe pîrtiile sau traseele de schi pentru agrement fără echipament adecvat pentru practicarea schiului este interzis.

Deşi meteorologii anunţă sfîrşitul de săptămînă cu vreme bună, turiştii care vor alege să pornească în drumeţie spre platoul Masivului Ceahlău trebuie să fie echipaţi corespunzător, pentru că vremea se poate schimba oricînd, să nu plece singuri la drum, să folosească numai traseele marcate şi să urmărească marcajele de pe traseu.

Reamintim turiştilor că pot apela cu încredere, în orice situaţie, la ajutorul echipajelor de jandarmerie montană, atît prin contact direct cît şi prin apelarea numărului unic de urgenţă 112, specificînd datele de identificare ale persoanei care anunţă ce s-a întîmplat, cîte persoane au nevoie de ajutor şi locul unde sînt persoanele aflate în dificultate.

Citește știrea

Trending