Contactează-ne

Eveniment

Mulţi nesăbuiţi pe şosele: 150 de kilometri la oră în localitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acţiunile poliţiştilor din perioada 1-7 aprilie s-au soldat cu aplicarea a 640 de contravenţii ■ au fost reţinute 84 de permise pentru depăşirea cu mai mult de 50 de km/h a vitezei maxime admise ■ la Podoleni, un şofer a fost prins cu 150 km/h, iar altul cu 141 km/h ■ au primit amenzi de 2.900 de lei ■ la Bicaz, un şofer băut a intrat cu maşina într-un parapet în timp ce era urmărit de poliţişti ■

Campania preventivă a oamenilor legii pe linia combaterii excesului de viteză, care a avut loc în perioada 1-7 aprilie, a făcut o grămadă de „victime“. Poliţiştii au folosit toate aparatele radar din dotarea Serviciului Rutier, fiind aplicate 640 de sancţiuni contravenţionale, pentru nerespectarea regimului legal de viteză. Totodată, au fost reţinute 84 de permise de conducere pentru depăşirea cu mai mult de 50 de km/h a vitezei maxime admise. „Cele mai mari viteze constatate au fost pe data de 6 aprilie, cînd poliţiştii rutieri au înregistrat cu aparatul radar pe DN 15, la Podoleni, un conducător auto de 55 de ani, din Alexandru cel Bun, care se deplasa cu viteza de 150 de km/h în localitate şi pe 7 aprilie, cînd un bărbat de 33 de ani, din Bacău, a fost depistat în timp ce conducea un autoturism pe DN15, tot în localitatea Podoleni, cu viteza de 141 de km/h. Ambilor conducători auto le-au fost reţinute permisele de conducere pentru 90 de zile, aceştia fiind sancţionaţi cu cîte 20 de puncte amendă în valoare de 2.900 de lei fiecare, avînd posibilitatea de a achita în termen de 15 zile jumătate din minimul prevăzut de lege“, conform Poliţiei Neamţ. Scopul acţiunii a fost reprezentat de reducerea numărului de accidente rutiere şi a consecinţelor acestora generate de nerespectarea regimului legal de viteză de către conducătorii auto, conştientizarea opiniei publice, precum şi sancţionarea nerespectării acestei obligaţii prevăzute de legislaţia rutieră.

Au făcut-o lată

Poliţiştii au mai dat şi de alţi inconştienţi în trafic. Pe 7 aprilie, în localitatea Bicaz-Chei, au tras pe dreapta un autoturism înmatriculat în Republica Cehă. Şoferul, un tînăr localnic de 21 de ani, a fost testat alcoolscopic, rezultatul depăşind 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat. A rămas fără permis şi s-a ales cu dosar penal. Asta nu l-a liniştit şi în scurt timp a ieşit din nou la plimbare, dar cu un amic, băut şi el, la volan. În noaptea de 7/8 aprilie, în jurul orei 1.00, poliţiştii de la Bicaz au efectuat semnal de oprire aceluiaşi autoturism, înmatriculat în Cehia, care circula din directia Bicaz- Tarcău. Conducătorul auto nu a oprit, a întors autoturismul şi a demarat cu oamenii legii pe urma sa. Pe strada Barajului, din Bicaz, fugarul a pierdut controlul asupra directiei de mers, fiind proiectat într-un parapet. În urma impactului au rezultat doar pagube materiale. Poliţiştii au identificat şoferul, un tînăr de 20 de ani, din comuna Dămuc, care emana halena alcoolică, iar în urma testarii alcoolscopice a rezultat o valoare de 0,45mg/l alcool pur în aerul expirat. De asemenea, în urma verificărilor în bazele de date ale Poliţiei, s-a constatat că nu poseda permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule. Tînărul din Damuc era însoţit de cel din Bicaz Chei, care i-ar fi încredinţat autoturismul pentru a fi condus pe drumurile publice deşi ştia că nu poseda permis de conducere şi că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Faţă de tînărul din Damuc cercetările au fost demarcate sub aspectul comiterii infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului şi fără permis de conducere. Pe numele tînărului din Bicaz Chei, poliţiştii au deschis un nou dosar de cercetare penală, sub aspectul comiterii infracţiunii de încredinţare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei personae care nu posedă permis de conducere, urmînd a se propune soluţie prin Parchetul de pe lîngă Judecătoria Bicaz.

Este bine de ştiut

După cum se ştie, valoarea unui punct de penalizare în traficul rutier este în prezent plafonată la 145 de lei, deşi el se calculează ca fiind de 10% din salariul minim brut pe economie. În ultimii ani, valoarea punctului de amendă a crescut astfel: 67 de lei în anul 2011, apoi 70 de lei în anul 2012, 75 de lei în 2013, 85 de lei în anul 2014, 97,5 lei în 2015, 125 de lei în anul 2016, iar din 2018 ar fi trebuit să fie de 190 de lei, pentru că salariul minim a crescut la 1.900 de lei. Reamintim că valoarea unui punct de penalizare a fost stabilită la 145 de lei de la 1 februarie 2017, atunci cînd salariul minim brut în ţară a crescut la 1.450 de lei. Aşadar, în prezent, cea mai mică amendă de circulaţie este de 290 de lei, iar cea mai „scumpă“ 14.500. Contravenţiilor li s-au stabilit clase de sancţiuni cărora le corespunde un număr de puncte amendă, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă. Clasele de sancţiuni sînt următoarele: clasa I: 2 sau 3 puncte amendă; clasa a II-a: 4 sau 5 puncte amendă; clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte amendă; clasa a IV-a: de la 9 la 20 de puncte amendă şi clasa a V-a: de la 21 la 100 de puncte amendă. Iată şi ce înseamnă în bani sancţiunile aplicate celor care gafează: clasa I: 290 sau 435 de lei; clasa a II-a: 580 sau 725 de lei; clasa a III-a: de la 870 la 1.160 de lei; clasa a IV-a: de la 1.305 la 2.900 de lei; cla sa a V-a: de la 3.045 la 14.500 de lei. Persoanele fizice pot primi doar amenzile din clasele I-IV, iar ultima este destinată doar persoanelor juridice. Cu amendă de 290 sau de 435 de lei (clasa I de sancţiuni) vor fi taxaţi şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc, fără a avea un dispozitiv tip „mâini libere“, cei care nu semnalizează cînd schimbă direcţia de mers, precum şi pasagerii care nu poartă centura de siguranţă. De asemenea, şi pietonii care încalcă regulile de circulaţie pot fi amendaţi cu sumele menţionate. Amenzi de 580 sau 725 de lei (clasa a II-a) se vor aplica conducătorilor auto care nu acordă prioritate la trecerile de pietoni, trec pe culoarea roşie a semaforului sau depăşesc coloanele de maşini oprite la semafor/trecerea la nivel cu calea ferată, pentru depăşirea vitezei legale cu 21-30 km/h, pentru transportarea minorilor fără a avea în maşină sisteme de siguranţă adecvate (centuri de siguranţă sau scaune), dar şi pentru situaţii precum nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare şi lipsa trusei medicale, a triunghiurilor reflectorizante şi a stingătorului pentru incendii. O sancţiune de 870 sau 1.160 de lei (clasa a III-a) se va aplica pentru depăşirea vitezei legale cu 31-40 km/h, pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă astfel se produce un accident cu pagube materiale. Alte exemple de fapte care pot fi amendate cu aceste sume sînt: conducerea cu permisul auto expirat sau circulaţia cu un automobil cu defecţiuni la sistemul de iluminare sau la cel de avertizare sonoră. Cele mai mari amenzi pentru persoanele fizice sînt cele din clasa a IV-a – 1.305 sau 2.900 de lei şi se dau şoferilor care depăşesc viteza legală cu 41-50 km/h, pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice (atunci când fapta nu constituie infracţiune), dar şi celor care circulă cu maşini cu inspecţia tehnică periodică expirată, care nu efectuează verificarea medicală periodică sau care conduc automobile fără anvelope de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă ori polei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un „ştab“de la minister, judecat în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un fost director general din Ministerul Pădurilor şi Mediului a recunoscut că a luat spagă ■ Gheorghe Tuluc, care a mai fost consultant şi consultant superior, este acuzat de DNA de trei infracţiuni de luare de mită ■ suma primită este de aprape 1,3 miliona ron, sau altfel spus 13 miliarde de lei vechi ■ în dosar, pentru aceeaşi acuzaţie, mai sînt judecate două persoane ■

Procesul a trei persoane, dintre care una a deţinut funcţii importante în cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului, va fi soluţionat la Tribunalul Neamţ, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău a sesizat instanţa cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Este vorba despre Gheorghe Tuluc, din Sibiu, la data faptelor consultant, dar el a mai deţinut şi funcţia de consilier superior şi director general adjunct în Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, care este acuzat că ar fi primit drept mită o sumă extrem de mare, 1,3 milioane de lei.

Practic, magistraţii de la instanţa din Neamţ vor trebui să decidă dacă „acordul“ cu procurorii DNA poate fi admis, dacă pedepsele propuse sunt conforme şi dacă obligaţiile reţinute în cazul inculpaţilor sunt suficiente.

Tribunalul poate decide şi ca urmărirea penală să fie continuată, lucru care înseamnă trimiterea în judecată şi, posibil, în caz de constatare a vinovăţiilor, pedepse mult mai mari decît cele convenite cu procurorii anticorupţie. În ce-l priveşte pe Tuluc, el a deţinut şi o dregătorie locală, fiind viceprimar al municipiului Sibiu.

A mai condus filiala judeţeneană sibiană a formaţiunii al cărui lider era cîndva Dan Voiculescu – Partidul Conservator şi director general adjunct în minister până prin 2018, în vremea guvernării pesediste. În dosar, anchetatorii anticorupţie îl acuză pe Gheorghe Tuluc de trei infracţiuni de luare de mită în formă continuată, iar pe ceilaţi doi, al căror nume nu a fost menţionat, specificându-se doar „persoană fizică“, tot de trei spăgi, respectiv una.

„În perioada 2011-2012, în contextul realizării proiectelor Acumulare nepermanentă Corbeşti, jud. Bihor, Creşterea siguranţei în exploatare a barajului şi lacului de acumulare Dridu, judeţul Ialomiţa şi Servicii pentru pregătirea şi execuţia designului sistemului de monitorizare, verificare, procurare, pregătire, instalare, activare şi testare pentru 2 locaţii Sinaia şi Săcele, inculpatul Tuluc Gheorghe ar fi primit de la trei oameni de afaceri suma totală de 1.293.900 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu“, se arată în comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Bacău emis marţi, 7 iulie 2020.

Cum erau disimulate luările de mită şi ce avere are fostul director

Procurorii mai arată că atribuţiile consultantului din minister vizau verificarea şi promovarea documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii ce erau finanţate din bugetul de stat sau credite externe şi supervizarea calitativă şi cantitativă a lucrărilor realizate. Şi se precizează că Gheorghe Tuluc a favorizat societatea „unuia dintre oamenii de afaceri cu ocazia organizării unei licitaţii, în sensul că i-a pus la dispoziţie caietul de sarcini anterior publicării anunţului de participare“.

Sumele de bani ar fi fost primite prin intermediul unor firme controlate de rude ale inculpatului (printre care şi ceilalţi doi inculpaţi) în baza unor contracte fictive de consultanţă şi asistenţă tehnică în construcţii sau închirieri utilaje, încheiate cu oamenii de afaceri. „În prezenţa avocaţilor, cei trei inculpaţi au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi sunt de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora“, se specifică în comunicatul procurorilor anticorupţie.

În cazul lui Tuluc s-a propus o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi interzicerea pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi. Acestea sunt de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa o funcţie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunilor.

Pentru celelalte două persoane din dosar, care sînt acuzate de comiterea unor infracţiuni de corupţie, pedepsele sînt de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendare, pe durata unui termen de încercare de 5 ani şi 2 ani şi 2 luni închisoare, cu suspendare, cu termen de încercare de 4 ani şi 2 luni. La fel ca în cazul fostului director din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, „persoanelor fizice“ li s-au interzis, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi cetăţeneşti.

Cât îl priveşte de Tuluc, conform unei declaraţii de avere din 2018, el nu se putea plânge că-i sărac lipit. Avea, împreună cu soţia, Elena, terenuri agricole – circa 55.000 de metri pătraţi, o livadă – 57.000 mp, un apartament de 63 de metri pătraţi şi o vilă imensă de 618 mp şi două autoturisme, un Hyndai Santa Fe şi un Wolswagen. Mai deţinea aproximativ 180.000 de acţiuni la o bancă, OMV Petrom şi la SIF- urile Banat, Moldova, Muntenia şi Oltenia şi bijuterii de 10.000 de euro. Împrumuturile la bănci, două la număr, totalizau 180.000 de lei şi sunt scadente în acest an.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – opt cazuri noi. Naţional – 555 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional au fost confirmate 30.175 de cazuri, 1.817 decese şi 20.799 vindecări ■ la Neamţ în total au fost confirmate 989 cazuri ■

Până astăzi, 8 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 30.175 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienți vindecați și 1.485 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Până astăzi, 1.817 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 07.07.2020 (10:00) – 08.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (6 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Prahova, Sălaj, Suceava și Vâlcea.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 7 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 796.484 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 406 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.023 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 111.550 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.095   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia. Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20. Până la data de 7 iulie 2020, au fost raportate 1 558 868 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Deputaţi corupţi, ce sentinţe au primit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ fostul parlamentar Dorinel Ursărescu n-a obţinut nimic la Curtea de Apel Bacău ■ apelul formulat de el împotriva sentinţei Tribunalului Bacău, care-l condamnase la 2 ani şi 4 luni de detenţie cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă, a fost respins ■ el ar fi dat bani unui deputat băcăuan ca să-l ajute cu un contract la digul de peste Siret, în comuna Doljeşti ■ şi deputatul Mihai Banu, a fost condamnat cu suspendare ■ faptele au avut loc în perioada 2010- 2011 ■

Fostul parlamentar de Neamţ, în perioada 2004-2008, Dorinel Ursărescu şi Mihai Banu, ex-parlamentar PDL de Bacău, au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

Sentinţele cu suspendare au fost pronunţate pe 6 iulie 2020, de un complet al Curţii de Apel Bacău. Dosarul a ajuns la instanţa menţionată în noiembrie anul trecut, când cei doi contestaseră sentinţa Tribunalului Bacău, care decisese în cazul lui Dorinel Ursărescu o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, fiind găsit vinovat de cumpărare de influenţă.

Mihai Banu a primit o pedeapsă de 3 ani de detenţie, dar pentru că a mai avut o condamnare care a executat-o, magistraţii au păstrat beneficiul eliberării condiţionate. De la el judecătorii au dispus confiscarea sumei de 1.240.000 lei, bani pe care i-a primit de la ceilalţi doi acuzaţi.

„În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca fiind nefondate, apelurile formulate de inculpaţii Banu Mihai şi Ursărescu Dorinel împotriva sentinţei penale nr. 351/D/2019 din 13.11.2019, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 5282/110/2017. În temeiul art. 275 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre apelanţi la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 6.07.2020“, se arată în sentinţa pe scurt a magistraţilor de la Curtea de Apel Bacău.

Cel de-al treilea inculpat din acest dosar, afaceristul Ion Rotaru, a fost condamnat şi el la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere de 2 ani. Cei trei acuzaţi au fost deferiţi justiţiei de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău, care au finalizat dosarul penal pe numele ex-deputatului Dorinel Ursărescu, acuzîndu-l de săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale.

Cauza a fost deferită justiţiei la finele anului 2017, pe 27 decembrie, Ursărescu fiind judecat în stare de libertate. Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacău, a fost acuzat şi găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

Parlamentarii nu erau „uşă de biserică“

Spre deosebire de Ursărescu, la momentul inculpării Banu era în executarea unei pedepse privative de libertate. Ion Rotaru, administrator al unei societăţi comerciale, a fost trimis în judecată tot pentru cumpărare de influenţă.

„În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit pentru partidul din care făcea parte, prin intermediul unei societăţi comerciale, de la ceilalţi doi inculpaţi, suma totală de 1.264.000 lei (824.000 lei de la Ursărescu Dorinel şi 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinşi şi primiţi pentru ca inculpatul Banu Mihai să-şi exercite influenţa asupra reprezentanţilor unei societăţi comerciale, astfel încît aceasta să subcontracteze lucrările de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruieneşti, comuna Doljeşti, judeţul Neamţ, firmelor administrate de inculpaţii Ursărescu Dorinel şi Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie Bacău.

De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor să fie achitate prin bilete la ordin, a căror valoare a fost încasată, în cele din urmă, de către Banu. Pentru a exista o justificare legală a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele două societăţi subcontractoare şi firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii fictive, mai spun anchetatorii.

În cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză. Trebuie spus că Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare.

Şi Ursărescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate corupţiei. A fost trimis în judecată pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare, sancţiune care a fost contopită cu cea din prezentul dosar.

Citește știrea

Trending