Contactează-ne

Actualitate

Moştenire politică de la Ion Creangă – Drobul de sare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Nici nu bănuia marele povestitor, când a scris „Prostia omenească“ ce moştenire ne-a lăsat, ca sursă de inspiraţie pentru politicienii vremurilor de după 1990. Pluripartidismul infantil instalat în 1990 a decretat drobul de sare ca principal mijloc de luptă politică, sub a cărui semn, orice ameninţare ipotetică trebuie percepută ca pe o fatalitate, ce trebuie acceptată ca atare. De atunci, nu a existat zi dată de la Dumnezeu în care cineva să nu ne arate că un drob de sare ar putea să se prăbuşească în capul nostru, mizându-se pe singura noastră reacţie tradiţională, bocetul naţional. Dacă ar fi să contabilizăm numărul imens al droburilor de sare, cu care am tot fost ameninţaţi până acum, am fi cei mai mari producători de sare din lume. Fiecare etapă parcursă de naţiunea asta, stă sub semnul unui drob de sare, menit să ne paralizeze reacţiile sau să o luăm razna, pentru a ne feri de prezumtive catastrofe. În 1990 drobul de sare a fost „Vin moşierii şi capitaliştii!“, pentru ca apoi să facem praf toată economia, măcar să nu mai aibă pe ce pune mâna când or veni. În 2000, la alegerile prezidenţiale, drobul de sare s-a numit „Corneliu Vadim Tudor“ şi l-am votat pe Ion Iliescu. În 2014, drobul de sare s-a numit „Victor Ponta“ şi l-am votat pe Klaus Iohannis. În 2017, odată cu „Ordonanţa 13“ a apărut drobul de sare „Liviu Dragnea“ şi de atunci acest personaj a devenit singura şi cea mai mare preocupare naţională. A mai apărut imediat pe sobă şi alt drob de sare cu „Independenţa Justiţiei“, pentru ca apoi să aflăm că justiţia era deja dependentă de protocoalele secrete încheiate cu serviciile secrete. Astăzi, drobul de sare se numeşte „Ordonanţa amnistiei şi graţierii“ şi am fost aduşi până acolo, încât să ne mirăm ca proştii de ce nu mai apare odată, dacă tot a fost anunţată. Pe banda rulantă a evenimentelor proiectate, sunt etalate alte droburi de sare, pentru care haştagiştii şi tefeliştii ne invită „ieşiţi din casă, dacă vă pasă“.

Ordonanţa fantomă privind amnistia şi graţierea

Marţi 17 iulie, Guvernul a fost convocat pentru a aproba unele acte normative. Lumea bună a protestatarilor a scos imediat la vedere drobul şi l-a lustruit, dispusă să parieze pe tot ce are mai de preţ că Guvernul va aproba o ordonanţă de urgenţă privind amnistia şi graţierea. Nu a fost să fie. Dezamăgirea protestatarilor a dat pe afară, acuzând Guvernul că îşi permite să nu adopte ordonanţa pentru care tocmai erau pregătiţi să iasă în stradă. Salvarea a venit tot de la Guvern, care, înţelegător, a programat o nouă şedinţă pentru joi, revigorând speranţa protestatarilor de a se întâlni cu ordonanţa în stradă. Un protestatar de profesie, mai zgubilatic, s-a legat cu cătuşe de gardul guvernului, ameninţând că îşi dă foc cu benzina adusă într-un bidon de acasă, dacă nu iese ordonanţa. Nici joi nu a fost să fie, şi cu asta s-a năruit orice speranţă de a mai scoate lumea în drum. Nu se mai înţelege nimic în toată nebunia cu ordonanţa fantomă, ba nu este nici măcar scrisă, ba nu se poate semna, ba este aprobată dar a ascuns-o cineva. Între timp, jandarmii i-au confiscat benzina protestatarului paşnic şi l-au dus la secţie, pentru că umblă cu inflamabile în public. Nici nu-mi închipui că a crezut cineva că-şi dă foc, deoarece băiatul mai are sarcini în fişa postului şi pentru următoarele zile. Iar unele televiziuni mai trebuie să mănânce şi ele o pâine. Noroc cu „sursele“, care au scos la vedere un nou drob de sare, prin care suntem avertizaţi că Liviu Dragnea ţine Guvernul sub presiune, ca acesta să adopte cum o şti ordonanţa, pentru a-l scăpa de puşcărie.

Drobul de sare al Cotroceniului

Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă, premierul României, să treacă miercuri pe la Cotroceni pentru niscaiva discuţii. Sursele s-au călcat în picioare să ne convingă că Iohannis vrea să-i smulgă Vioricăi promisiunea de a nu aproba ordonanţa cu amnistia şi graţierea. Miercuri seara, nici Iohannis şi nici Dăncilă nu au informat naţiunea de ce s-au întâlnit. La şedinţa de guvern de joi, premierul Dăncilă şi-a călcat pe inimă şi a informat Cabinetul, şi implicit pe noi, că la întâlnirea cu Iohannis s-a discutat despre preluarea de către România a preşedinţiei Uniunii Europene. Dăncilă a recunoscut că a avut loc o discuţie constructivă cu Iohannis, detensionând astfel atmosfera încinsă de multă vreme între palate. În replică, Klaus Iohannis, joi seara s-a simţit obligat să susţină o conferinţă de presă la Cotroceni, gândindu-se probabil că este dator să acorde explicaţii naţiunii. Toţi credeam că după întâlnirea cu Dăncilă, la presiunea Bruxelles-ului, Klaus Iohannis va spune măcar o propoziţie, cu care să detensioneze relaţia cu Guvernul. Nu a spus, Iohannis rămânând astfel consecvent în duşmănia lui cu Guvernul României. La acest capitol, Dăncilă i-a dat clasă, de diplomaţie, Iohannis nefiind în stare să facă vreun pas spre normalizarea relaţiei cu executivul.

După Klaus Iohannis, legile justiţiei au fost cele mai dezbătute legi, dar nu cele mai bune

Klaus Iohannis şi-a început conferinţa spunând că vrea să discute numai despre cele mai dezbătute legi din spaţiul public şi anume legile justiţiei. Ni s-a luat o piatră de pe inimă. Până acum, preşedintele ne împuiase capul că legile Justiţiei treceau spre aprobare fără a beneficia de un minim de dezbatere necesară. De această dată aflăm, din părerea avizată a preşedintelui, că legile justiţiei „au fost cele mai dezbătute legi“, ceea ce întâmplător era şi adevărat. În realitate, Klaus Iohannis s-a simţit obligat să-şi anunţe pe această cale susţinătorii că şi-a făcut datoria, atacând legile din toate poziţiile, dar că şi-a epuizat toate căile de atac, fiind acum obligat să le promulge. A anunţat că a promulgat Legea nr. 304 privind organizarea judiciară, pentru a-l contrazice pe Dragnea, care l- a acuzat că blochează legile. A dorit să afle susţinătorii săi cârcotaşi că în măsura în care şi-a epuizat toate pârghiile constituţionale de a ataca legile, atât de huiduite de protestatari, odată cu promulgarea lor, rolul său ca preşedinte s-a încheiat. Cu o ultimă încercare de a fi preşedinte jucător, ipostază care îl plasează la remorca lui Băsescu, Iohannis a trasat o sarcină neconstituţională Parlamentului, să reia legile Justiţiei în toamnă şi să le revizuiască. Sarcina trasată Parlamentului se încadrează la capitolul mandat imperativ, interzis de Constituţie. A criticat copios legile justiţiei, pe care este nevoit să le promulge, motivând că la solicitarea lui, Curtea Constituţională a găsit patru neconcordanţe cu textul Constituţiei. Cele patru neconcordanţe au avut darul să-i transmită lui Iohannis, şi implicit străzii, mari nelinişti în legătură cu „independenţa judecătorilor şi procurorilor“. Pe lângă aceste patru neconcordanţe găsite acum, la mult dezbătutele legi, cele peste 100 de neconcordanţe găsite de Curtea Constituţională la legile justiţiei promovate de gruparea Macovei – Prună – Cioloş, fără nici o dezbatere, par lui Iohannis o nimica toată, pentru care nici nu se merită să ieşi în stradă şi să protestezi.

Comisia de la Veneţia – drobul lui Iohannis din mânecă

Realitatea a fost că preşedintele Iohannis a atacat Legea organizării judiciare de două ori la Curtea Constituţională, care i-a respins toate solicitările ca nefondate. Ca urmare, Klaus Iohannis, obligat de afront, s-a simţit dator să se adreseze Comisiei de la Veneţia, care în răspunsul ei s-a axat în primul rând pe necesitatea că România să-şi modifice Constituţia. Comisia de la Veneţia şi-a exprimat suspiciuni preliminare cu privire la independenţa justiţiei, părere preluată de Iohannis cu mare tam-tam, ca fiind subiectul lui preferat. Dar Comisia de la Veneţia a incriminat şi existenţa protocoalelor secrete ale Binomului DNA-SRI, despre care Iohannis nu a spus nici pâs. Când nu mai are argumente, Klaus Iohannis apelează la serviciile Comisiei de la Veneţia, precum domnitorii fanarioţi apelau la Înalta Poartă.

Nu în orice caz ordonanţa de urgenţă privind amnistia şi graţierea este ticăloasă

În finalul conferinţei sale de presă, Klaus Iohannis a făcut un apel patetic la parlamentarii majorităţii, amintindu-le că „au fost aleşi în scopul de a face legi pentru România şi pentru români, nu pentru a-şi scăpa liderul de puşcărie“. Deşi o lege privind amnistia şi graţierea este un act firesc într-o altă ţară, în România aceasta a ajuns să fie considerată de Klaus Iohannis „o lege de mare ticăloşie“, pentru simplu motiv că printre beneficiarii ei se află şi Liviu Dragnea. Dacă Liviu Dragnea nu era beneficiar, legea nu mai era ticăloasă. Cu ocazia acestei conferinţe de presă, Klaus Iohannis ne-a transmis că rolul său în vara aceasta s-a încheiat, ne-a spus ce avea de spus şi poate pleca în vacanţă. Bun voiaj domnule Preşedinte, mergeţi liniştit, că noi rămânem cu grija droburilor de sare şi a războiului româno- român pe care îl lăsaţi în urmă, din care face parte şi războiul Iohannis – Dragnea. În războiul Iohannis – Dragnea, am înţeles că fiecare parte trage un ce folos de pe urma războiului româno-român. Din „Prostia omenească“ a lui Creangă, rămâneam cu o morală. Să nu disperăm când suntem victimele prostiei unora, există prostii şi mai mari.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Vreme bună pînă în Vinerea Mare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii anunţă timp frumos de Florii ■ apoi vor avea loc salturi termice importante de la o zi la alta ■ cresc binişor şi temperaturile nocturne ■ sînt anunţate şi ceva ploi, dar slabe cantitativ ■

Condiţiile meteo se menţin bune în a doua decadă a lunii aprilie cînd meteorologii anunţă timp excelent de Florii. Ulterior vor avea loc salturi termice importante de la o zi la alta.

Cresc şi valorile termice nocturne, însă spre finele intervalului de prognoză se ajunge din nou la minime la limita îngheţului. Specialiştii spun că vor fi şi ceva precipitaţii, dar slabe din punct de vedere cantitativ. În ultimele zile s-a încălzit spectaculos şi în zona noastră au fost maxime de pînă la 20 de grade Celsius.

Şi pentru 9 aprilie au fost anunţate valori similare şi la ora 11 deja termometrele indicau 14 grade la Piatra Neamţ, 15 grade erau la Roman, iar cel mai bine din punct de vedere termic era la Tîrgu Neamţ: 17 grade. Cel mai rece era în vîrf de munte, la staţia de pe Ceahlău – Toaca fiind 4 grade. O vorbă din bătrîni spune că nu vine primăvara pînă nu se topeşte toată zăpada de pe Ceahlău şi pare a fi aproape pentru că acum pe munte mai este un strat de nea de 13 centimetri.

Aşa stînd lucrurile trebuie spus că pe 10 aprilie, va fi ceva mai rece şi conform informaţiilor de pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie chiar dacă cerul nu va fi brăzdat de nici un nor, maxima nu mai trece de 16 grade. În schimb, va fi mai bine din punct de vedere termic după lăsarea întunericului: 8 grade.

Cam la fel vor fi condiţiile meteo şi sîmbătă, 11 aprilie, cînd se anunţă cer variabil cu soare şi cam 15 grade în cel mai cald moment al zilei. Noaptea aduce cer absolut senin şi o minimă în scădere pînă la 6 grade. De Florii se anunţă timp bun şi chiar dacă nu avem voie să ieşim la iarbă verde, la gratar, ne vom bucura de soare şi valori termice de 17 grade. Condiţiile meteo rămîn neschimbate peste noapte, va fi cer senin şi cel mult 6 grade.

Una din cele mai calde zile din întreg intervalul de prognoză pare a fi cea de luni, 13 aprilie, cînd meteorologii dau asigurări că mercurul din termometre saltă pînă la valoarea de 20 de grade. Din acest motiv şi noaptea va fi mai blîndă, cu o minimă de 7 grade. Un salt termic spectaculos va fi marţi, 14 aprilie, cînd norii se cantonează în zona noastră şi va ploua slab la o maximă care ajunge cu greu la 11, pierzîndu-se 9 grade faţă de ziua anterioară.

Totul va influenţa şi regimul termic nocturn şi dacă meteorologii nu dau greş minima coboară destul de mult pînă la 2 grade. Pe 15 aprilie, în Miercurea Mare, va fi timp frumos, nu şi cald. Reapare soarele însă la amiază nu vor fi mai mult de 10 grade. Aşa se face că noaptea va fi din nou rece şi minima rămîne cantonată la 2 grade.

De joi, 16 aprilie, începe să se mai încălzească niţel, va fi soare şi se ajunge la 12 grade, în timp ce minima nocturnă va fi de 3 grade. În Vinerea Mare, pe 17 aprilie, va fi soare, o maximă diurnă de 16 grade şi o minimă nocturnă de 1 grad.

Citește știrea

Actualitate

Medicii de familie vor primi măşti de protecţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă că a început distribuirea de măşti de protecţie către toţi medicii de familie din ţară.

„Începînd cu data de 7 aprilie 2020, un număr de 1.121.800 de măşti chirurgicale cu trei pliuri vor fi distribuite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate către medicii de familie, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate (CAS) cu care aceştia se află în contract“, conform unui comunicat al CNAS.

Conform Ordinului numărul 74549 din 06.04.2020 al Comandantului Acţiunii, secretar de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, măştile au fost repartizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) către CNAS pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de protecţie a personalului din asistenţa medicală primară din întreaga ţară.

Echipamentele vor ajunge la casele de asigurări de sănătate cu mijloace de transport asigurate de IGSU, iar distribuţia măştilor către medicii de familie se va face în cel mai scurt timp posibil de la primirea acestora la CAS. „Echipamentele care vor ajunge la medicii de familie reprezintă o parte din donaţia de 4.150.000 de măşti chirurgicale pe care Dante International (eMAG) a direcţionat-o către IGSU, cu scopul de a proteja personalul din structurile vitale pentru funcţionarea statului în această perioadă dificilă“, anunţă CNAS.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Hoţi la răcoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Tîrgu Neamţ au documentat activitatea infracţionala a doi tineri din Vînători-Neamţ, bănuiţi de furt calificat.

Pe 8 aprilie, oamenii legii au fost sesizaţi de către un tînăr de 27 de ani, administrator al unei societăţi, care a reclamat că în noaptea de 7/8 aprilie 2020, persoane necunoscute au pătruns în incinta unei unităţi economice din Vînatori-Neamţ de unde au sustras mai multe componente metalice.

La scurt timp oamenii legii i-au identificat pe hoţi, doi localnici cu vîrste de 26, respectiv 27 de ani, ambii fiind conduşi la sediu pentru audieri. Prejudiciul creat prin activitatea infracţională a fost recuperat parţial şi restituit persoanei vătămate. În urma administrării probatoriului, suspecţii au fost reţinuţi de poliţişti pentru 24 de ore, fiind cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat.

Aceştia au fost introduşi în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Neamţ urmînd a fi prezentaţi în faţa unui procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Tîrgu Neamţ, cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

Citește știrea

Trending