Contactează-ne

Prima pagină

Momente solemne la ctitoria Părintelui Iustin

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ mii de pelerini au fost prezenţi la Mănăstirea Petru Vodă, ctitoria Părintelui Iustin Pîrvu ■ ei au participat la slujba religioasă de pomenire la cei 100 de ani de la naşterea Duhovnicului Moldovei ■ La Poiana Teiului, în apropiere de viaduct, a fost sfinţită o troiţă dedicată eroilor neamului ■

Părintele Iustin Pîrvu, plecat pentru veşnicie la Ceruri pe 16 iunie 2013, a adunat duminică, 10 februarie 2019, la Mănăstirea Petru Vodă din Poiana Haşca, acolo, unde trupul său îşi află acum liniştea de veci, puhoi de lume de pe întreg cuprinsul ţării. Oamenii au descins între zidurile ctitoriei ridicate prin jertfă şi trudă de însuşi Părintele Iustin, pentru a îngenunchia încă o dată la picioarele celui ce le-a fost îndrumător de taină duhovnicească şi pentru a fi părtaşi la slujba religioasă de pomenire la cei 100 de ani de la naştere. Printre mireni s-au aflat înalte feţe bisericeşti, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, monahi şi monahii de la alte ctitorii ale ortodoxiei româneşti, care au bătut cale lungă întru oficierea Sfîntei Liturghii şi a slujbei de pomenire. Nu întîmplător, încă de-cu-seara de sîmbătă întreaga poiană din care ţinteşte spre ceruri turla Bisericii Sfinţii Mihail şi Gavriil a fost umplută de maşinile cu care au descins în zonă, moldoveni, ardeleni, munteni şi moroşeni. Aceştia, în semn de recunoştinţă pentru Părintele, ce a fost un mare iubitor de neam şi ţară, purtau frumosul strai popular, iar în mîini steagul tricolor, creînd prin asta o solemnitate aparte evenimentului. Pe întreg parcursul zilei, oamenii, de la mic la mare, au trecut pe la mormîntul fostului Mare Duhovnic, unde cu smerenie au adresat rugăciune şi frumoase cîntări bisericeşti. La acestea mai trebuie adăugat faptul că aproape n-a fost om să nu aducă flori şi ofrandă în semn de respect pentru Părintele Iustin. Şi asta, pentru că Părintele iubea Poiana Haşca cu păsările, florile şi brazii. Centenarul naşterii Părintelui Iustin a fost cinstit şI de către poienari prin ctitorirea şi sfinţirea unei troiţe ridicată în zona viaductului, eveniment la care au participat un grup numeros de oameni ai locului şi nu numai. Oficierea slujbei de sfinţire s-a petrecut în prezenţa şI cu binecuvîntarea IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, avîndu-i alături pe părintele Hariton Negrea, stareţul Mănăstirii Petru Vodă, părintele Ionel Cuţuhan, protopopul de Ceahlău, alte feţe monahale din parohiile Văii Bistriţei. Totodată, alături de înaltul cler s-au aflat Ana Ancuţa, primăriţa comunei Poiana Teiului, consilieri locali, intelectuali ai locului şi alţi credincioşi din zonă, care aveau să înfrunte frigul de peste zi, întru memoria Părintelui Iustin. După oficierea frumoasei slujbe de sfinţire a crucii, IPS Teofan a mulţumit autorităţilor locale pentru efortul manifestat în sprijinul iniţiativei lui Ali Cătălin Ancuţa de a se achita de promisiunea făcută Părintelui Iustin de a ridica troiţa reprezentînd o cruce închinată eroilor români căzuţi în luptele ce au avut loc în zona Poana Teiului. „Timpul a trecut, iar acum un an şi jumătate m-am decis să pun în practică această idee, care îi aparţine Părintelui Iustin. Într-un fel, pentru mine a fost ca un canon, dar am făcut-o cu mult drag, pentru că, la Poiana Largului, au murit foarte mulţi ostaşi români. Troiţa este din lemn, operă a meşterului Neculai Şerban, din localitatea Rogoz, situată lîngă Tîrgu Lăpuş. La reuşita acestei idei, am fost sprijinit de oameni cu mult suflet, Viorel Găină, Constantin Cojocaru şi firma Aqua Park Roznov, la care s-a adăugat conducerea Primăriei Poiana Teiului“, a declarat Ali Cătălin Ancuţa, omul care a trudit pentru realizarea acestui important obiectiv creştinesc ortodox şi care a mulţumit tuturor pentru prezenţa la ruga de pomenire în memoria Părintelui Iustin Pîrvu, eveniment ce s-a constituit pînă la urmă într-o adevărată lecţie de credinţă.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bolnavii din spital, şi înfometaţi, şi bătaia de joc a politicienilor ahtiaţi după imagine. Dar chiar nu vă e ruşine?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, după ce zilele trecute şi-a rupt spatele cărînd pe scări un aparat de testare pentru cei suspectaţi de COVID-19, ne-a mai minunat recent cu ceva: a mers, “inopinat” probabil, dar cu camera de filmat după el, la Spitalul Judeţean Neamţ. Acolo unde a aflat, după ce a scris presa ticăloşită evident, că mîncarea care li se dă bolnavilor e… sub orice critică.

Şi a luat la rost bucătăresele cărora le-a cerut să pună mai multă mâncare în farfurii, promiţând, manelistic, că dă el bani, fără număr, fără număr, ca să mănânce şi gura bolnavilor mai bine. Penibil din nou. Cumplit şi condamnabil de penibil. Domnule Arsene nu mai aveţi numărul de telefon al domnului Mocanu? Dar al domnului Dan Vasile Constantin? Dar al domnilor pe care i-aţi pus şefi la Spitalul Judeţean în anii dumneavoastră de mandat şi au adus unitatea spitalicească în halul în care este? La fel de rău s-a mâncat mereu în spital, domnule preşedinte.

Diferenţa era că, în trecut, bolnavilor le aduceau de mâncare, de acasă, rudele, acum nu mai pot din cauza acestui nenorocit de virus. Pe care dumneavoastră şi alţii ca dumneavoastră cred că pot să îl învingă cu o poză în care cară un aparat medical sau mergând în spital să descoperiţi… America în anul 2020.

Adică să descoperiţi că meniul unui bolnav înseamnă, la micul dejun, un pacheţel de margarină, două felii din cel mai ieftin salam, iar la prânz o zamă chioară cu doi tăieţei în ea şi un pilaf în care pietricelele sunt mai multe decât boabele de orez. Vă rog să vă abţineţi pe viitor domnule preşedinte de la astfel de gesturi ipocrite.

E deja sfidare. Şi sfidarea, mai ales în astfel de momente grele, nu se iartă. Chiar abia azi aţi aflat, în plină epidemie, că în spitalul pe care până mai ieri îl ridicaţi în slăvi, pe el şi pe şefii lui pe care i-aţi numit pe ochi frumoşi, poţi muri lejer de foame dacă nu te omoară boala care te-a adus acolo? Mâine o să descoperiţi că nu sunt medicamente suficiente. Poimâine că nu sunt echipamente de protecţie suficiente. Peste câteva zile, între două transporturi, cu cârca, de echipamente medicale, veţi descoperi că nemţenii, în ciuda faptului că dumneavoastră i-aţi dus pe înalte culmi de progres şi civilizaţie, sunt printre ultimii din ţară la venituri şi nivel de trai. Şi că, dacă scapă de virus, riscă să moară liniştiţi de sărăcie. Cât despre “meniul” de la spital… vă întreb, cu maxim respect: l-aţi aflat înainte sau după ce aţi comandat mâncare de la vreun Turn? Nu neapărat al berarilor.

FOTO: www.ziarpiatraneamt.ro

Citește știrea

Actualitate

Medic din Neamţ, stabilit în Danemarca, despre epidemia de coronavirus

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ "economia ţării încă funcţionează şi se încearcă ca industria şi agricultura să nu-şi oprească activitatea", spune Melania Gîrleanu ■ "avem probleme şi aici cu dispozitivele de protecţie", mai afirmă medicul originar din Roman ■

Melania Gîrleanu, originară din Roman, este medic radiolog, stabilit în Danemarca de cîţiva ani. După încheierea rezidenţiatului la Oradea în 2015, romaşcanca a optat să plece din România, din cauza tarelor sistemului medical românesc.

“Trebuie să recunosc că a fost un moment de curaj, dar şi o doză de inconştienţă, la vremea aceea. Important este că am reuşit ca acum să fiu alături de soţul meu, român, pe care l-am cunoscut în Danemarca. Avem împreună un fiu şi locuim între-un orăşel din nord-vestul Danemarcei. Aici, unde locuim noi, nu sînt foarte mulţi români, dar în provincia de care aparţinem sînt vreo 38.000 de români. Nu e uşor să trăieşti într-o ţară străină.

Înainte de criza sanitară ne întîlneam cu românii în încercarea de a fi aproape unii de alţii. Sărbătoream Ziua Naţională, 8 Martie sau de cîte ori aveam ocazia să fim împreună, pentru a petrece româneşte, a mînca româneşte. Acum, din cauza restricţiilor, ne-am schimbat obiceiurile, dar ţinem legătura pe Faceboook unde am creat un grup intitulat <<Români în Danemarca>> pe care discutăm frecvent şi unde ne împărtăşim experienţele şi încercăm să ne ajutăm reciproc, în diverse situaţii.

Şi aici s-au închis graniţele, s-au închis şcolile şi grădiniţele. O parte din firme au trimis angajaţii în şomaj tehnic, dar sînt firme care lucrează cu angajaţii de acasă.

Economia ţării încă funcţionează şi se încearcă ca industria şi agricultura să nu-şi oprească activitatea. Magazinele alimentare funcţionează în parametri normali, dar cu măsuri de protecţie, la intrarea şi ieşirea din fiecare magazin existînd dispozitive cu dezinfectant. La casele de marcat se păstrează distanţa de 1,5 metri între clienţi. La noi în familie doar unul din noi merge la cumpărături de maxim două ori pe săptămînă.

A fost un pic mai dificil la începutul crizei sanitare, cînd lumea nu respecta restricţiile impuse şi apelurile pe care noi, medicii, le adresam. În ultimile săptămîni, cînd numărul îmbolnăvirilor a crescut şi aici (3.757 de cazuri de infecţii, cu 139 decese, 650 cazuri îmbolnăviri în ultimele 24 de ore, 35 de decese – sursa Institutul Naţional de Sănătate Publică n.r) s-a constatat o schimbare de atitudine.

Eu, personal, merg zilnic la Spital şi la ora 8 nu văd decît cîteva maşini pe stradă. În spitalul la care lucrez ca medic radiolog s-au luat măsuri drastice şi, zilnic, la raportul de gardă primim informaţii despre evoluţia îmbolnăvirilor cu noul coronavirus. Trebuie să spun, însă, că există şi medici radiologi care lucrează de acasă pe staţii şi citesc radiografiile de la domiciliu.

Eu însă lucrez pe un ecograf şi sînt în contact direct cu pacienţii şi port doar o mască. Avem însă probleme şi aici cu dispozitivele de protecţie, care nu sînt întotdeauna suficiente. Zilele aceste sînt programată să fac testare pentru a vedea dacă sînt sau nu pozitivă, pentru că am lucrat pe secţia ATI unde două asistente au fost testate pozitiv. Sper ca mie să-mi iasă testul negativ pentru că nu am nici un fel de simptome”, a mărturisit, pentru “Monitorul de Neamţ”, doctorul Melania Gîrleanu.

Aceasta sfătuieşte pe români să ia în serios pericolul acestei pandemii severe şi să se obişnuiască să trăiască viaţa şi altfel, pentru că e o şansă şi aceasta de a sta acasă, cu familia, avînd posibilitatea de citi, de a croşeta, de a învăţa limbi străine, de a socializa prin intermediul reţelelor de socializare, de a vedea un film bun.

Medicul plecat din România mai este încredinţat că, după această criză profundă, omenirea va învăţa şi să respecte natura, să nu o mai distrugă şi să nu o polueze. Ea crede că toţi cei plecaţi din România au datoria de a transmite celor de acasă mesaje de încurajare pentru a risipi teama care a pus stăpînire pe oameni.

Citește știrea

Eveniment

Mănăstirea Neamţ, scandal sexual în centrul de carantină

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un tînăr venit din Anglia susţine că a fost victima unei agresiuni sexuale ■ autor ar fi un preot, care a şi fost filmat cu telefonul ■ faţa bisericească îi transmitea mesaje tînărului: „Lipiciosul meu“ şi „Eşti simpatic“ ■ cînd şi-a dat seama că a fost filmat, preotul spune: „Ei, ci faci? Filmezi? Şterge, şterge, nu-i bini!“ ■

Mănăstirea Neamţ se află în centrul unui scandal de natură sexuală, care s-ar fi petrecut la Centrul social Sfîntul Paisie, care a fost transformat în centru de carantină pentru persoane sosite în ţară din străinătate. Cazul a fost sesizat sâmbătă, 4 aprilie, printr-un telefon la numărul de urgenţă 112.

Un tânăr de 26 de ani, întors din Marea Britanie pe 1 aprilie şi introdus în carantină la Centrul Sfîntul Paisie, care se află în imediata apropiere a mănăstirii, a reclamat că a fost victima unei agresiuni sexuale, autor fiind un preot.

Pentru a proba cele spuse, cel în cauză a filmat cele petrecute, susţinând că faţa bisericească s-a aşezat în pat lîngă el şi a început să-l pipăie. „Pe data de 4 aprilie 2020, în jurul orei 16:00, poliţiştii au fost sesizaţi de către un tînăr de 26 de ani, din Piatra Neamţ, aflat în Centrul Social Cultural Sfîntul Paisie, cu privire la faptul că a fost agresat de către un călugăr din cadrul mănăstirii.

Cercetările sînt în derulare“, a declarat Georgiana Moşu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. După ce a sesizat organele de cercetare penală, tânărul a detaliat, pentru Mediafax, împrejurările în care s-a petrecut povestea: „Mi-a cerut numărul de telefon ca să ţină legătura cu noi, cei veniţi în carantină. A început cu mesaje gen «lipiciosul meu», «eşti simpatic», a început să mă pipăie. Dimineaţă (pe 4 aprilie – n.r.), a venit de vreo patru-cinci ori în cameră, fără mască, fără mănuşi. S-a întins în pat, m-a tras peste el“. În filmuleţ se poate observa că cele susţinute de autor sunt reale. Se vede cum preotul este în pat şi-l îmbrăşişează şi se aude parte din convorbirea celor doi. La început, pietreanul sosit din Anglia, îl întreabă pe popă: „Nu ţi-e frică de Dumnezeu“, iar aceste răspunde neinteligibil.

Apoi, spre final, faţa bisericească îşi dă seama că este filmată şi se ridică la marginea patului, spunînd: „Ei, ci faci? Filmezi? Şterge, şterge, nu-i bini!“, la care celălalt protagonist răspunde că vrea şi el „să aibă o amintire“. De acum înainte urmează ca anchetatorii să stabilească dacă sunt elemente ce pot sta la baza unor acuzaţii penale, una dintre ele putînd fi zădărnicirea combaterii bolilor, pentru că preotul nu avea voie să intre în contact cu o persoană carantinată.

Faţă de toate acestea, arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, a susţinut că în acest caz este vorba despre un şantaj al pietrenului, pe motiv că dorea să fie transferat de la Centrul Sfîntul Paisie unul din Piatra Neamţ. Şi Mitropolia Moldovei, în subordinea căreia se află aşazământul de cult, a luat atitudine, fiind deschisă o anchetă, iar preotul ar putea fi exclus din cadrul obştei.

„Cel din filmare pare a fi un ieromonah, drept pentru care s-a dispus în regim de urgenţă o anchetă pe linie bisericească. Bineînţeles, pe perioada cercetărilor, într-o astfel de situaţie, nu mai are dreptul să slujească.

Dacă înregistrarea se dovedeşte a fi reală, ieromonahul va fi caterisit şi exclus din monahism. În orice caz, cel ce apare în filmare trebuie să intre el însuşi într-o serioasă carantină duhovnicească. Sigur că e important contextul, că trebuie să ţinem cont de faptul că în situaţii de criză oamenii pot reacţiona în mod neaşteptat, chiar smintitor. În timpuri grele, din om ies la lumină şi lucrurile bune, dar şi cele rele.

Cu toată atenţia creştinească cu care suntem datori faţă de fiecare suflet, mai ales faţă de cel căzut într-o ispită atît de mare, măsurile care se impun vor fi luate însă fără nici o ezitare. Să ne ierte Dumnezeu pe toţi şi să ne întărească să nu cădem în aceste vremuri grele!“, a declarat, tot pentru Mediafax, purtătorul de cuvînt al mitropoliei, preotul Constantin Sturzu. După ce cazul a ieşit la iveală, tînărul a fost mutat la un alt centru de carantină, acelaşi lucru petrecîndu-se cu faţa bisericească.

„Tînărul a fost mutat în alt centru de carantină, iar pentru cealaltă persoană s-a dispus măsură carantinării începînd cu data de ieri (4 aprilie – n.r.) într-un alt centru. Ancheta epidemiologică este în curs, se ocupă un medic din cadrul Direcţiei Sanitare“, a menţionat Radu Firăstrău, directorul DSP Neamţ. Reamintim că, în cadrul eforturilor şi măsurilor de combatere a răspîndirii îmbolnăvirilor cu coronavirus s-a implicat şi Patriarhia Română, prin punerea la dispoziţia autorităţilor a unor spaţii de cazare pentru cei care se întorc în România din străinătate. Unul de acest fel este Centrul Social Cultural Sfîntul Paisie, care aparţine Mănăstirii Neamţ, el fiind situat în apropierea aşezămîntului de cult.

Prima dată, în martie, aici au ajuns aproximativ 40 de persoane din judeţul Neamţ, care au sosit în ţară, în marea lor majoritate din Italia. „Au fost aduşi direct de la Vama Nădlac sau de la Oradea şi sunt cazaţi cîte unul sau doi la Centrul Sfîntul Paisie. Avem aproape 40 de persoane. Au fost mai mulţi, dar au fost redirecţionaţi în alte părţi“, declara, pentru basilica.ro, arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ. În funcţie de data cînd au sosit la centrul Social Sfîntul Paisie, cei cazaţi aici sînt în carantină o perioadă de două săptămâni, neputînd părăsi incinta, asigurîndu-li-se hrană de la mănăstire şi asistenţă medicală.

Citește știrea

Trending