Contactează-ne

Politica

Moartea din Carpaţi, din ring, în „arena politică“ din Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ „ne vom deplasa în cursul acestei săptămîni la Neamţ“, a declarat Cătălin Moroşanu ■ comisia din care acesta face parte trebuie să tranşeze disputa Cozmanciuc-Chitic ■ cine va fi făcut KO politic? ■

Conflictul deschis din PNL Neamţ a constituit din nou subiect de discuţie în şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL de luni, 16 aprilie. Pe ordinea de zi a fost şi stabilirea datei la care comisia de anchetă de la centru va descinde la Piatra Neamţ. După o mai lungă perioadă de timp în care respectiva comisie s-a lăsat aşteptată. Poate şi din cauza sărbătorilor pascale. Cei trimişi să facă „linişte“ în organizaţia de sub Pietricica sînt preşedintele regional al PNL Moldova, deputatul Ioan Bălan, secretarul general al PNL, Robert Sighartău şi prim-vicepreşedintele TNL, secretar pe Regiunea de Nord Est, Cătălin Moroşanu, cunoscutul luptător K1, zis „Moartea din Carpaţi“. „Discuţia despre ceea ce se întîmplă la Neamţ am avut-o în urmă cu două săptămîni, atunci cînd s-a decis cine va face parte din comisia de anchetă internă. La Biroul Politic Naţional vom stabili cu exactitate cînd va descinde această comisie la Piatra Neamţ“, a declarat deputatul sucevean Ioan Bălan. Ştirea a fost confirmată de un alt membru la comisiei, Cătălin Moroşanu. „Ne vom deplasa în cursul acestei săptămîni la Neamţ. Vom asculta părerea ambelor părţi. Şi a taberei Cozmanciuc, şi a taberei Chitic. Vom face ulterior un raport care va ajunge pe masa preşedintelui partidului, Ludovic Orban. Vom fi cît se poate de obiectivi şi vom asculta şi părerile celor de la Roman (gruparea Leoreanu, Micu- Ţapu – n.r). Ceea ce este sigur e faptul că nu se va mai putea continua cu toate aceste tabere care macină organizaţia într-un moment în care ţinta noastră ar trebui să fie Partidul Social Democrat şi nu luptele intestine“, a declarat Cătălin Moroşanu, care nu a participat la şedinţa Biroului Naţional de luni, deoarece la finalul săptămînii trecute a asistat la o gală K1, la Iaşi. Reamintim că tabăra Cozmanciuc a dizolvat biroul politic local al Organizaţiei PNL Piatra Neamţ, iar forul de conducere central al liberalilor a cerut revenirea asupra deciziei. Numai că acest lucru nu s-a întîmplat pînă în prezent. Surse credibile din interiorul PNL susţin că tabăra Cozmanciuc va fi cea care urmează a fi făcută KO de „Moartea din Carpaţi“, intrat în politică încă din 2012, el fiind unul din apropiaţii lui Ludovic Orban. De menţionat că deputatul Ioan Bălan, şi el un apropiat al preşedintelui Orban, se află pentru a doua oară în postura de mediator al luptelor interne dintr-un partid, ţinînd cont că tot el a fost cel ce a fost trimis de la Centru să medieze conflictul din PDL, la vremea cînd în organizaţia de la Roman erau mişcări de trupe, o parte din vechea gardă refuzînd reprimirea lui Laurenţiu Leoreanu în partidul din care-şi dăduse demisia, declarîndu-se independent.

Istoria unui „război liberal“

Conflictul intern din PNL Neamţ are un istoric îndelungat. Din motive care nu au fost făcute publice pînă la capăt în mod oficial, în urmă cu mai multe luni, dacă nu chiar se face anul, între tabăra lui Mugur Cozmanciuc, formată în principal din consilierii judeţeni, şi cea a lui Dragoş Chitic, formată în principal din consilierii locali pietreni, s-a produs ruptura. La început s-a încercat ascunderea gunoiului sub preş, însă pe surse au apărut informaţii legate de starea tensionată. Ba chiar şi declaraţii sau acţiuni publice care indicau ruptura, cum ar fi contestarea de către cei de la Piatra a alegerii liderului judeţean la tineretul liberal. Plus atitudini „distincte“ ale consilierilor judeţeni, faţă de cei pietreni, în şedinţele forurilor din care făceau parte. Care au culminat cu formularea unui amendament în CJ Neamţ de către liberali prin care se luau nişte bănuţi alocaţi pentru Piatra Neamţ şi pentru Roman, primării conduse de lideri PNL, şi „orientarea“ lor către alte localităţi din judeţ. Atunci lucrurile au izbucnit public şi în războiul declaraţiilor a intervenit şi „tabăra din Roman“. Care părea a fi sau chiar era alături de cea de la Piatra Neamţ. Cum pe plan local nu se întrezăreau premise pentru a se soluţiona războiul, s-a aşteptat o rezolvare de la centru. Amînată iniţial de soluţionarea problemelor pe care le avea liderul central Ludovic Orban, care aştepta să vadă decizia definitivă în dosarul în care era judecat pentru un presupus trafic de influenţă. A survenit achitarea definitivă a acestuia şi tabăra Cozmanciuc a ieşit la atac: dizolvînd conducerea PNL Piatra Neamţ, practic îndepărtînd de la butoanele conducerii tabăra Chitic. S-a vorbit atunci într-o conferinţă de presă despre motive statutare, a fost numită o conducere interimară, dar toată lumea aştepta să vadă reacţia liderilor de la centru. Care a venit sub forma unor decizii ale Biroului Politic Naţional. Ce spuneau în rezumat că ar trebui să fie revocată dizolvarea, practic repunerea la şefie a taberei Chitic, dar şi că la Neamţ va veni o comisie de la centru pentru a împărţi apele. Iniţial a fost înaintat pe surse un termen de două săptămîni, însă au intervenit şi sărbătorile de Paşte, şi termenul a fost destul de mult depăşit. Se pare, în lumina ultimelor declaraţii, că respectiva comisie va ajunge totuşi în această săptămînă în Neamţ şi va trece la „audierea“ combatanţilor. Cum taberele implicate în conflict au avut orientări diferite în campania internă ce a avut loc în PNL pentru alegerea liderului naţional, Cozmanciuc cu Buşoi, pierdant, Chitic cu Orban, învingător, nu puţini sînt cei care riscă deja să dea pronosticuri: cum că liberalii din tabăra pietreană vor fi declaraţi cîştigători. Şi nu puţini susţin că nu va fi o decizie la puncte ci se va lăsa chiar cu un „knockout“ politic. Ca să rămînen în universul de discurs propriu carierei de luptător a lui Cătălin Moroşanu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

”Alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmă senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Țapu Nazare a declarat recent că ”alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”.

Partidul Naţional Liberal rămîne consecvent deciziei de alegere a primarilor în două tururi de scutin, indiferent de poziţia exprimată de Partidul Social Democrat. În acest sens, Cabinetul Orban va identifica toate căile constituţionale de punere în aplicare a acestei decizii, după cinci ani în care PSD s-a opus constant revenirii la sistemul de alegeri a primarilor în două tururi.

Există serioase temeri că PSD va continua să saboteze discutarea acestei teme în plenul Parlamentului, principala sa grijă fiind conservarea rezultatelor în cele peste 1.700 de localităţi în care are primari. O decizie a cabinetului Orban în acest sens este aşteptată şi de marea majoritate a cetăţenilor Rom=niei care, la ultimele alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale, s-au pronunţat clar pentru normalitate, o normalitate din care PSD nu poate să facă parte pentru modul cinic în care a guvernat în ultimii ani.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin este încă un pas pentru consolidarea democraţiei. Acest tip de vot conferă o legitimitate crescută primarilor care trebuie să fie aleşi cu votul majorităţii comunităţilor locale. Cazuri în care un primar a fost ales cu voturile a doar 15% – 20% dintre locuitori nu trebuie să mai existe”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Politica

Cotroceni – farul călăuzitor al puterii politice româneşti

Știre publicată în urmă cu

în data de

Încă din anul 1990, la Cotroceni a fost inaugurat noul far călăuzitor al politicii româneşti, far a cărui existenţă a fost interzisă categoric de Constituţia din 1991, aprobată prin Referendum.

Într-o ţară normală, cu o Constituţie atât de clară în materie de faruri călăuzitoare în politică, toţi preşedinţii României aveau obligaţia să stingă farul şi să-l demoleze, pentru a nu transforma Cotroceniul în principalul instrument de luptă politică. Nici Iliescu, nici Constantinescu şi nici Băsescu nu au stins lumina călăuzitoare şi nu au mutat un bolovan din edificiu, din care şi-au dirijat propriile partide, mai discret sau mai ostentativ.

Astfel ne-am trezit că instrumentul cotrocenist, de control a puterii politice, a fost predat la cheie de către Traian Băsescu lui Klaus Iohannis în 2014, în deplină stare de funcţionare şi a rămas să sperăm că Iohannis se va descotorosi de acest instrument, conform jurământului că va respecta Constituţia. Mulţi naivi au sperat că poate atunci preşedintele Iohannis va intra cu buldozerul normalităţii promise în temelia acestui edificiu neconstituţional.

Eroare, în primii săi cinci ani de mandat, preşedintele Iohannis nu a făcut altceva decât să aducă profunde ,,îmbunătăţiri” edificiului, mărindu-i capacitatea şi orizontul de penetrare în politica partidelor. Astăzi, de la Cotroceni, toate partidele şi toţi politicienii se supun directivei farului care, precum ,,Ochiul lui Sauron”, supraveghează întreaga scenă politică internă, dirijând accesul preferenţial al partidelor în rada guvernării.

De la Cotroceni, poporul român află care partid trebuie să guverneze, care partid trebuie să câştige alegerile, care partid trebuie să dispară, care partid trebuie să se reformeze şi cum să se reformeze, care partid trebuie să constituie o majoritate şi cu ce partide trebuie să constituie majoritatea, care partide trebuie să rămână pe tuşe pentru a mima opoziţia şi cât timp trebuie să rămână acestea în opoziţie.

Toate aceste prerogative au fost preluate de Cotroceni de la electoratul, pe care Preşedintele l-a redus la statutul de spectator, confiscându-i atributul de jucător. În lungile lui reverii, de pe scaunul de preşedinte al unei republici semiprezidenţiale, Klaus Iohannis dă semne, din ce în ce mai des, că îl invidiază pe Ceauşescu, care avea toată puterea la discreţie. Coordonarea politică a ţării de la Cotroceni nu trebuia să pară cuiva ca fiind nedemocratică şi mai ales neconstituţională.

De aceea, nu întâmplător, Klaus Iohannis şi-a lansat cu premeditare proiectul ,,alegeri anticipate”, lăsând astfel să credem că este dispus să predea poporului cheia deciziilor politice. Proiectul ,,alegeri anticipate” nu putea fi pus în manoperă, cu PSD aflat la guvernare. Nu poporul, ci Cotroceniul a decis înlocuirea guvernului PSD cu guvernul PNL. Ce guvern va trebui să aibă România, abia la proximele alegeri parlamentare din noiembrie este programat electoratul să se pronunţe, conform practicilor normale, consacrate din 1992 până în prezent.

Farul de la Cotroceni a decis declanşarea operaţiunii ,,Alegeri anticipate”

Vineri, 10 ianuarie, premierul Ludovic Orban a fost chemat în grabă la Cotroceni, ieşind de acolo cu un iminent firman de mazilire. Întâmpinat de presă, la pragul Înaltei Porţi, Ludovic Orban a împărtăşit acesteia marea veste, aceea că Preşedintele României l- a autorizat să anunţe poporul izbăvitoarea veste, aceea a declanşării alegerilor anticipate.

Pentru cine nu ştie, Constituţia României vizează asigurarea stabilităţii guvernării ţării, restrucţionând suficient de mult posibilitatea creării artificiale a unei crize guvernamentale. Alegerile anticipate sunt o procedură extremă, care poate fi aplicată doar într-o situaţie extremă. Constituţia noastră explicitează o astfel de situaţie extremă, atunci când apare imposibilitatea forţelor politice existente în acel moment de a instala un guvern, fiind declanşată astfel, în mod obiectiv, o criză guvernamentală.

O criză guvernamentală este un fapt firesc, nu provocat voluntar, această criză putând fi rezolvată de Preşedinte, prin dizolvarea Parlamentului, motivată ca sancţiune extremă, nu ca ,,pohta ce-am pohtit!”. Deoarece acum avem un guvern stabil, care nu se află decât cel mult într-o criză de orgolii politice, presa l-a întrebat pe Orban, la ieşirea de la Cotroceni, cum justifică Preşedintele României existenţa unei crize, pentru a-şi permite să declanşeze alte crize succesive.

Răspunsul lui Ludovic Orban a fost de noaptea minţii, dacă îl raportăm la prevederile Constituţiei. Răspunsul a fost că ,,românii au arătat la referendum, la europarlamentare şi la prezidenţiale, că nu mai acceptă PSD la guvernare”. Acest răspuns nu poate satisface decât electoratul de dreapta, nu şi pe cel de stânga.

În primul rând, la referendum românii au spus altceva. Să nu se mai legifereze prin ordonanţe în domenii sensibile. Decizia poporului a fost deja încălcată de către liberali, care au legiferat prin asumarea răspunderii, cale de legiferare mult mai nedemocratică decât legiferarea prin ordonanţe. În al doilea rând, la alegerile europarlamentare a fost vizat Parlamentul European, nu cel al României.

În al treilea rând, alegerile prezidenţiale au vizat persoane şi mai puţin partidele. Viorica Dăncilă a obţinut un scor care nu are decât semnificaţia locului II, care nu presupune vreo excludere din scena politică. Logica lui Orban şi implicit al lui Iohannis este fracturată, dacă analizăm că partide mult mai mici decât PSD au fost acceptate la guvernare, fără ca aceasta s-o fi hotărât electoratul.

La ordinul Preşedintelui Iohannis, premierul Orban este obligat să declanşeze o criză guvernamentală artificială

În anul 2012, Guvernul Ungureanu, proaspăt instalat, a căzut sub ghilotina unei moţiuni de cenzură, susţinută de majoritatea partidelor parlamentare. De atunci, în intervalul 2012 – 2019, România a avut 9 guverne, dintre care 4 în ultimii doi ani. Această statistică nu defineşte existenţa vreunei crize guvernamentale, ci doar o anumită instabilitate pe care Constituţia nu o sancţionează. PNL nu îşi dă seama că prin alegeri anticipate transformă instabilitatea într-o criză artificială, care va fi mai accentuată, datorită faptului că în anul acesta trebuie să cadă trei guverne şi să fie validat un al patrulea.

Astfel, România se va înscrie cu rulajul a 13 guverne în perioada 2012 – 2020. Se vede că Klaus Iohannis, nu numai că îi calcă pe urme lui Liviu Dragnea, dar îl şi depăşeşte. În decembrie 2016, PSD câştigă alegerile parlamentare cu 46%, dar şi-a rânduit trei guverne într-un an, dintre care Guvernul Grindeanu şi Guvernul Tudose au fost mazilite de PSD, pentru a face loc Guvernului Dăncilă. Acum urmează ca Klaus Iohannis să oblige PNL să-şi mazilească trei guverne consecutiv, începând cu proaspătul Guvern Orban, pentru a satisface ,,pohta” Cotroceniului. Din această perspectivă, soarta Guvernului Orban nu se deosebeşte cu mult de soarta Guvernului Grindeanu, dar nici de soarta Guvernului Tudose. În rest, Dumnezeu cu mila.

Citește știrea

Actualitate

Raport de activitate pentru sesiunea parlamentară septembrie – decembrie 2019 – deputat Mugur Cozmanciuc

Știre publicată în urmă cu

în data de

Raport format PDF: Raport activitate MC septembrie – decembrie 2019

Citește știrea

Trending