Contactează-ne

Actualitate

Mitropolitul Visarion Puiu, despre I. V. Stalin: „Irodul contemporan a trimis la moarte milioane de oameni“

Știre publicată în urmă cu

în data de

După cum se ştie Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Visarion Puiu, acum aproximativ 56 de ani, mai precis 10 august 1964, şi-a dat obştescul sfârşit departe de ţară, în Franţa. Cel care avea să fie numit „Călugărul ostaş“ a venit pe lume în ziua de 27 februarie 1879, în localitatea Paşcani, judeţul Iaşi, părinţii fiind de pe meleagurile nemţene (tata era fiul preotului Ioan Puiu din comuna Girov, iar mama, fiica unor negustori din Roman – n.n.).

După ce este tuns în monahism la Roman, pe 22 decembrie 1905, a ocupat de-a lungul vieţii monahale mai multe funcţii ecleziastice. Dintre acestea amintim că, la 16 februarie 1942, a fost numit de către mareşalul Ion Antonescu Şef al Misiunii Bisericeşti Române pentru Transnistria, cu sediul la Odessa, echivalent cu funcţia de mitropolit, responsabilitate pe care a îndeplinit-o până la 14 decembrie 1943.

De pe această poziţie a militat cu înverşunarea numai de el ştiută să facă din teritoriul dintre Nistru şi Bug „O adevărată redută a românismului şi a Ortodoxiei în faţa tăvălugului bolşevic“, criticându-l şi pe Iosif Vissarionovici Stalin, unul din marii duşmani ai poporului român din veacul al XX-lea. Din acest punct de vedere poate fi amintit şi articolul „Irodul contemporan“, publicat în ziarul din urbea de la poalele Pietricicăi, Ceahlăul, săptămânal „de informaţii şi afirmare românească de sâmbătă 2 ianuarie 1943“, având ca director pe venerabilul profesor de limba română de la Gimnaziul Petru Rareş, Mihail Avadanei, întemeietorul publicaţiei Apostolul, revistă a Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ, înscrisă la Tribunalul Neamţ cu Nr.1/1938- Cenzurat, având redacţia la Casa Învăţătorilor din str. Petru Rareş 54, Piatra Neamţ.

Iată ce ne spune eruditul mitropolit despre cel mai mare tiran pe care l-au dat ruşii după anexarea Basarabiei din anul 1912, în articolul amintit. „Se macină necontenit anii şi lasă în spuza lor întâmplări ce nu le pot şterge nici veacurile. Aşa, acum vreo două mii de ani în răsăritul de miazăzi, a fost un rege a cărui nume învăluit în ocară este pomenit în colindele noastre bătrâneşti.

E vorba de Irod, care în teama lui bolnavă de a nu-şi pierde domnia şi-a înarmat toţi soldaţii săi şi a poruncit să ucidă toţi pruncii din Iudeea şi Galileea. Cruzimea acestui conducător de ţară a rămas de pomină şi veacurile nu numai că nu l-au acoperit, dar au lăsat să apară din ascunzişurile geniului popular aprecieri îndreptăţite a satrapului de la Ierusalim. Cu toată dârzenia lui de a sta pe scaunul conducerii, destinul a hotărât să cadă şi în cele mai groaznice chinuri, să-şi dea sfârşitul. Astăzi, cam aceleaşi întâmplări, însă în proporţii mai mari se petrec în Răsărit.

Irodul contemporan, tovarăşul Stalin, a trimis la moarte milioane de oameni spre a-şi salva tronul. Pentru stăpânirea diabolică a lui Stalin a curs atâta sânge cum nu a curs nici în războaiele de 100 de ani pe care le-a înregistrat istoria. Din cauza cruzimii lui Stalin au rămas soţii văduve, copii orfani şi bătrâne aşteptându-şi în zadar feciorii.

Destinul va decide. Stalin se va îneca în propria lui cruzime şi conducerea ţării va fi luată de altul vrednic. Vremurile se vor limpezi şi din adâncurile simţiri populare se vor ridica noi cântece în care vor zugrăvi cruzimea disperată a Irodului de la Moscova şi biruinţa armatelor creştine. Aceste cântece, ca o baladă din alte vremi se vor auzi îngânate în noaptea Sfântului Vasile, pe la ferestrile împodobite cu flori de gheaţă, sau se vor împleti cu cântecele de stea şi vor răsuna în cadenţa clopoţeilor atârnaţi în colţurile stelelor. Şi aşa, prin cântece şi poveşti, numele lui Stalin ca şi a lui Irod, va fi blestemat din veac în veac. Pr. Visarion Puiu“.

Previziunile ilustrului ecleziast român s-a îndeplinit doar în parte. Biruinţa „armatelor creştine“ în războiul antisovietic nu a fost posibilă, iar conducătorii ruşi ce au urmat, nu cu aceeaşi cruzime dar cu alte mijloace – diplomatice, uneori şi armate – au dus mai departe politica „graniţelor mobile“ cu vecinii acestora, instaurată de ţarul Petru cel Mare, de la începutul secolului al XVIII-lea. A rămas doar „blestemul“ românilor pentru răpirea de către Rusia stalinistă a strămoşeştilor teritorii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial: Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

Nu putem încheia la cele spuse de ierarhul cu obârşia de pe meleagurile dintre Bistriţa, Moldova şi Siret fără a aminti de o previziune a scriitorului Calistrat Hogaş, cetăţean pietrean şi romaşcan în timpul vieţii, despre ruşi, în cartea fostului primar de Piatra Neamţ, Dimitrie Hogea, intitulată „Din trecutul oraşului Piatra Neamţ. Amintiri“, din anul 1936. Iată ce ne relatează fostul edil „de Piatra“ din anii 1914- 1918 din acest punct de vedere:

„… În timpul războiului C. Hogaş se găsea retras la Piatra, în vechea sa locuinţă (azi Casa Memorială Calistrat Hogaş – n.n.). Mi-aduc aminte că chiar în prima zi, la 15 august 1916, când a început războiul nostru, cea dintâi bombă, lansată de primul avion duşman a căzut în curtea caselor sale din strada Iordanului, mare groază a avut el atunci! Iar când mai târziu a sosit în gară primul regiment de infanterie rusă, noi cu toţii ne-am bucurat de acest ajutor, căci armata noastră din Ardeal, bătea în retragere.

Singur Hogaş mi-a spus cu mult scepticism: «măi Hogea, să ştii că ruşii au să fie peirea noastră, n-avem să-i mai scoatem din ţară!». Noi spunem că nu am pierit sau vom pieri din cauza lor, dar de scăpat de ei nu o să scăpăm niciodată. Ultima dată i-am scos din România (din Maramureş) în anul 1958, după ce de-a lungul istoriei au trecut Prutul de 12 ori (1711 – 1944). Sperăm să nu mai avem parte de a 13-a oară. E număr fatidic! Dixit!

Bibliografie selectivă: 1.Aurel Florin Tuscanu, „Din Istoria Vieţii monahale“, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, 2011. 2. Dumitru Stavarache, Elena Istrăţescu, „Mitropolit Visarion Puiu la sfârşit de mandat în Transnistria“, în Revista de Istorie militară, Nr.6, Bucureşti 1999. 3. Visarion Puiu, „Irodul contemporan“, în ziarul Ceahlăul, Piatra Neamţ, 2 ianuarie 1943. 4. Revista Apostolul, Piatra Neamţ, mai 1942. 5. Dimitrie Hogea, „Din trecutul oraşului Piatra Neamţ. Aminitiri, Piatra Neamţ, 1936“. 6. Gheorghe Radu, Basarabia pământ românesc. Aspecte istorico – documentare, legături fraterne, judeţul Neamţ -Basarabia,Vol. I, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, 2008. (Studia Romanensia, nr. 13, 2015, Editura Papirus Media, Roman, p. 165-166)

Actualitate

Iată cine este cea mai frumoasă şoferiţă de TIR

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Diana Stoian a primit cele mai multe voturi la un concurs organizat de „Omul Şoselelor“ pentru desemnarea celor mai atrăgătoare şoferiţe profesioniste ■ „E greu să le ignori, au «handicapul» de a fi frumoase şi profesioniste“, spune Ilie Matei ■ concursul se va materializa prin editarea unui calendar ■

Ilie Matei, românul care a a creat o pagină dedicată şoferilor profesionişti din România, „Omul Şoselelor“, a iniţiat un inedit concurs pe Facebook, invitând pe cei care-l urmăresc să voteze cele mai frumoase şoferiţe de TIR. Ideea a prins, iar dintre cele nouă fete care au obţinut cele mai multe sufragii pe primul loc s-a clasat Diana Stoian, din Bicaz Chei, care va fi declarată cea mai frumoasă şoferiţă a anul 2020.

„Româncele care lucrează pe camioane întorc privirile chiar şi celor mai pudici bărbaţi prin toată Europa. E greu să le ignori, au «handicapul» de a fi frumoase şi profesioniste. Exista chiar o vorba în străinătate, prin parcări: «Bă, ce frumoasă e aia, sigur e româncă!».

La sfârşitul lunii viitoare avem in plan să punem in practica ideea cu calendarul «cspfe» pentru 2021. Cele mai frumoase şoferiţe românce vor apărea în primul calendar care a fost tipărit vreodată în România şi care este dedicat fetelor la volan de mastodont. În funcţie de numărul de like- uri acordate fiecarei poze vom lua în calcul ca o parte dintre participante să apară în calendarul Romania truckers team“, explică Ilie Matei, iniţiativa sa.

A mai spus că în calendarul care va fi realizat în luna decembrie vor apărea aproximativ 30 de fete, „colege noastre din trupa cspfe (Comunitatea şoferilor profesionişti fără experienţă – n.r.), aproximativ 20 fete plus aceste frumoase doamne şi domnişoare votate de dumneavoastră, cei care îmi urmăriţi pagina“.

Şi a detaliat pe marginea originalei sale idei, afirmând că aceste femei superbe sunt profesioniste, lucrează cot la cot cu bărbaţii, într-un mediu care uneori este greu de digerat şi de cei cu vechime în branşă. Votată ca cea mai frumoasă şoferiţă de TIR din România, Diana Stoian are 26 de ani şi conduce un camion de patru ani, având la „bord“ circa 800.000 de kilometri.

Că este pasionată de ceea ce face o doveşte şi faptul că şi-a creat o pagină pe Facebook, „Trucker girls“ „pentru a ajuta pe cât posibil şi a încuraja şoferiţele profesioniste cât şi viitoarele şoferiţe, dar şi pentru a le arăta celor care nu sunt în domeniul transportului dedesubturile acestei lumi“.

Diana spune că nu a fost pasionată de mică de şoferie sau camioane, dar i-a fost insuflată de un iubit, care i-a devenit şi soţ. „Pasiunea pentru camioane nu am avut-o de mic copil, ci mi-a fost insuflată de iubitul meu de la acea vreme, actualul meu soţ. Această meserie nu are legătură cu şcoala pe care am făcut-o, eu fiind asistent medical, dar dragostea m-a făcut să-mi schimb orientarea profesională.

Începutul a fost destul de greu, eu neavând nici cea mai mică experienţă în domeniu şi fiind primul meu loc de muncă“, destăinuie Diana. Mai spune că nu mi-a fost deloc uşor să ste cinci-şase luni doar în camion, să nu ştie unde se va opri seara, daca poate să facă undeva un duş, dacă va avea acces la o baie, dacă îi ajung proviziile şi multe alte lucruri ce se ivesc în cotidianul muncii la volan, străbătând Europa în lung şi în lat.

Meseria pe care o practică este periculoasă prin însăşi natura ei, şoferii de TIR fiind expuşi în principal oboselii şi stresului, dar în curse se mai ivesc şi alte riscuri. „Oboseala e cel mai mare pericol al unui şofer de TIR. Un alt factor care «ajută» la acumularea oboselii sunt pauzele efectuate pe timpul zilei. Mai exact noaptea conduci şi ziua dormi, lucru aproape imposibil în special în perioada caldă a anului când temperaturile pot ajunge la 30-40 de grade Celsius în anumite zone“, afirmă şoferiţa.

Alte elemente care contribuie la disconfortul şoferilor de pe camioanele de mare tonaj sunt traficul foarte aglomerat care de multe ori împiedică ajungerea la ora stabilită la descărcat sau descărcat marfa, lipsa de respect cu care eşti tratat cam peste tot, plus hoţii care pândesc prin unele parcări.

La toate acestea se adaugă şi dorul de cei dragi rămaşi acasă, în România. În prezent, Diana şi soţul, şi el camionagiu, s-au stabilit în Spania, efectuează curse tur-retur prin Europa. Şoferiţa profesionistă conchide că domeniul în care lucrează este unul care aparţine în foarte mare măsură bărbaţilor, dar fetele vin tare din urmă: „Momentan este un domeniu dominat de bărbaţi, dar în ultimii ani fetele au venit tare din spate şi cred că orice informaţie sau vorbă bună le poate ajuta să devină din ce în ce mai bune în ceea ce fac.

În concluzie, sunt fericită în ceea ce priveşte alegerea făcută şi mă bucur că munca a devenit o pasiune. Până atunci, cu bune şi rele, departe de ţară, de familie, s-aveţi numai drumuri bune şi multă sănătate, dragi colegi şoferi!“.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 180 de cazuri noi. Naţional – 5.343 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ în total sunt 5.751 cazuri, cu o rată de incidenţă de 1,84 la mie

Până pe 28 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 222.559 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

159.855 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.343 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 777 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 6.681 de  persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 27.10.2020 (10:00) – 28.10.2020 (10:00) au fost raportate 107 decese (60 bărbați și 47 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 de ani, 7 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 17 decese  la categoria de vârstă 50-59 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 38 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 26 decese la categoria de peste 80 de ani.

100 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.934. Dintre acestea, 861 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.133.809  teste. Dintre acestea, 36.815 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.641 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 14.174 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 468 de  teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 28 octombrie.

Pe teritoriul României, 27.280 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.931 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 50.565 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 52 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.823 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.082 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 6.302 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 962.800 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 7 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.851  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.017 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Fostul primar de Roman, director la Spitalul Judeţean

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ “Știu să fac administrație, în sensul că pot să le confer celor din jurul meu condițiile optime pentru a avea siguranța că își pot face treaba cum pot ei mai bine”, spune Lucian Micu

Lucian Micu, fost primar de Roman, este noul manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Anunţul a fost făcut chiar de cel în cauză pe pagina sa de Facebook. El îi ia locul managerului demisionar Silviu Verzea. Acesta a decis să părăsească postul după ce presa locală a difuzat filmări şi poze în care se vede cum bătrâni erau ţinuţi cu orele în curtea spitalului, sub cerul liber. Revenind la noul manager acesta anunţă pe pagina de socializare:

“E un nou început în viața mea, unul în care îmi propun să pun și mai mult suflet, și mai multă muncă, și mai mult timp decât am făcut până acum, evident, dacă asta este posibil. Cei care mă cunosc știu sigur că nu îmi place să stau degeaba și nici să nu iau lucrurile de-a gata!

De astăzi, am preluat funcția de manager la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț. Știu să fac administrație, în sensul că pot să le confer celor din jurul meu condițiile optime pentru a avea siguranța că își pot face treaba cum pot ei mai bine. Acesta este primordialul meu scop. Iar acestui scop i se alătură cel care îmi aduce o provocare în plus – construirea unui nou spital – cel de la Gârcina, din fonduri europene, direct de la Bruxelles. Am atras fonduri europene când eram primar și am trecut prin mai multe guvernări, dar cu un proiect fezabil pentru județul Neamț și fără coloratură politică sunt sigur că pot face din această dorință o realizare extrem de necesară pentru toți nemțenii și nu numai.

Nu este cel mai favorabil moment pentru a accepta să fiu lider în sistemul sanitar, știu asta, dar am încredere în echipa medicală de la SJU că face ceea ce poate și știe mai bine ca pacienții din unitatea medicală să se facă bine! Acesta este scopul lor și nu am nici cea mai mică îndoială că se preocupă pentru a-l duce la bun final. La fel voi face și eu, ca preocuparea mea principală – de a administra foarte bine acest spital – să fie una care să răspundă celor mai multor solicitări atât venite de la pacienți, cât și de la echipa medicală.

Sunt onorat să recunosc că primele întrevederi cu cei care mi-au devenit colegi au fost de bun augur. Am reușit deja să aflu o multitudine de lucruri pe care le voi folosi pentru bunul mers al instituției. Le mulțumesc tuturor celor care au înțeles că și eu, la fel ca și ei, vrem să ne fie bine!

Printr-o bună comunicare, cu multă deschidere și transparență totală, vom reuși să trecem peste barierele ”impuse de societate” și să ne aducem aminte că, cel mai important, este să avem grijă de binele celui din jur!

Să auzim numai de bine!“

Rămâne însă întrebarea: ce îl recomandă pe Lucian Micu să fie managerul celei mai mari unităţi sanitare din judeţ şi nu era mult mai normal ca în această perioadă de criză managementul SJN să fie asigurat de un profesionist în domeniul medical? Se pare însă că factorul politic a decis altfel, neţinând cont că, la debutul pandemiei, când a fost numit un alt manager provenit din mediul politic, Toader Mocanu, spitalul a fost la un pas de a deveni un focar major de COVID-19, după modelul “dezastrului” de la Suceava.

Revenind la Micu, în debutul campaniei pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020, acesta s-a făcut „remarcat“ prin aceea că a sărit din barca PNL în cea a PSD, în speranţa că va mai prinde o candidatură la Primăria Roman, însă „visul“ său a fost spulberat de o instanţă de judecată pe motiv de incompatibilitate.

Citește știrea

Trending