Contactează-ne

Administrație

Ministrul transporturilor la Neamţ: Acuze grave privind lucrările la DN 15

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale” ■ “cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în sens invers, fără expertiză şi proiect tehnic?” ■ “primeşti banii de la beneficiar şi din banii aştia îţi plăteşti garanţia de bună execuţie?!”, sînt cîteva dintre întrebările şi nedumeririle ministrului transporturilor ■

Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, prezent vineri, 6 martie, în Neamţ, a formulat o serie de precizări privind situaţia lucrărilor la DN 15 Bicaz – Poiana Largului, într-o conferinţă de presă la care a participat alături de deputatul Mugur Cozmanciuc, senatorul Eugen Ţapu-Nazare şi primarul de Piatra, Dragoş Chitic.

Deşi a afirmat că sînt alte instituţii ale statului care pot să facă lumină în acest caz, Lucian Bode a făcut o serie de afirmaţii şi a formulat o serie de întrebări care, “traduse”, reprezintă tot atîtea acuze aduse privind modul în care a fost contractată şi realizată pînă în prezent această lucrare. “Eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale” a fost una dintre afirmaţiile ministrului care ridică un mare semn de întrebare privind modul în care s-a realizat încredinţarea lucrării. O altă întrebare cu tîlc a fost îndreptată spre constructor: “Cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în “sens invers”, fără expertiză şi proiect tehnic?”. Referindu-se la faptul că lucrările au început înainte să fie făcută expertiza tehnică, iar proiectul tehnic să fie avizat la beneficiar. Adică, mai pe şleau spus, “s-a pus carul mult înaintea boilor”. Un alt aspect cel puţin “interesant” adus în discuţie de Lucian Bode a fost că garanţia de bună execuţie a fost virată după ce s-au încasat bani de la beneficiar. Ceea ce cel puţin din punct de vedere logic reprezintă o “fractură” de raţionament şi un caz credem noi singular: garantezi pentru buna execuţie abia după ce încasezi, chiar şi parţial, banii pentru execuţie?! Dar iată care sînt o parte dintre afirmaţiile făcute de ministrul transporturilor, la Piatra Neamţ.

“Aş vrea să lămuresc cîteva chestiuni: cei care fac valuri pe acest subiect sînt interesaţi să nu se afle adevărul şi neregulile, ca să pună în responsabilitatea altora propriul eşec. Am stopat lucrările la un obiectiv pe care ei s-au angajat că îl termină în octombrie 2019. Să acuzi acum Guvernul Orban de acest lucru este un tupeu cum numai la pesedişti putem găsi. Contractul încheiat prevede că era nevoie de realizarea unei expertize tehnice şi după ce se stabilea urgenţa aveau obligaţia să termine proiectul tehnic, să îl avizeze la beneficiar şi abia apoi să înceapă lucrările.

Au făcut invers: au început lucrările, pe 4 octombrie au predat expertiza şi astăzi încă nu au proiectul tehnic finalizat. Constructorul a fost întrebat de ce a făcut asta? Sigur că justificări există pentru orice acţiune o faci. Au spus că au lucrat în paralel. Ca să nu mai vorbim că eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale de pe teren. Însă alte instituţii ale statului sînt convins că vor face lumină asupra acestor aspecte.

Pe noi ne interesează aspectele tehnice: vom urmări ca în acest contract să fie respectate toate fazele implementării şi să fie dus la bun sfîrşit. Iar asta este valabil pentru toate proiectele importante de infrastructură din România, să existe transparenţă, legalitate şi o monitorizare atentă ca să nu existe nicio urmă de îndoială. DN 15 este un drum important pentru regiunea Moldovei, în plan naţional, iar lucrările sînt finalizate în proporţie de 89% şi sînt plăţi făcute pentru 56% din facturile depuse.

După avizarea proiectului tehnic, constructorul s-a angajat să finalizeze lucrările în termenul stabilit în contract, mai 2020 (au fost două acte adiţionale) după care noi să începem recepţia şi să facem plata lucrărilor executate”, a spus Lucian Bode.

Întrebat de reporterul Monitorul dacă nu cumva, urmărind raţionamentul său, ar trebui verificată legalitatea modului în care au fost făcute plăţile, ministrul a răspuns: “Nu pot spune eu, ca ministru al transporturilor, dacă au fost făcute legal sau ilegal plăţile”. Şi a mai menţionat că reprezentanţii de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi trebuie să justifice cum s-au făcut plăţile, ei fiind beneficiarii. Însă a adus cîteva informaţii, la fel de interesante: “Eu asta l-am întrebat pe constructor: Cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în sens invers, fără expertiză şi proiect tehnic?! Cum s-a contractat este în sarcina altor instituţii. 20 milioane este garanţia de execuţii care trebuia predată înaintea lucrărilor, cum se întîmplă în orice contract în Romania. Această garanţie a apărut în contul beneficiarilor undeva în luna octombrie după o parte din finalizarea lucrărilor.

Adică primeşti banii de la beneficiar şi din banii aştia îţi plăteşti garanţia de bună execuţie. Ce misiune avem noi? Să deblocăm aceste chestiuni şi să finalizăm acest obiectiv”, a mai spus ministrul.

Reamintim că în ceea ce priveşte lucrările la DN 15, lucrurile au stat astfel: în martie 2019, după ploi, s-a constatat, minune?!, pentru că problemele erau mai vechi, că drumul trebuie reabilitat. S-a făcut ceea ce ministrul a numit “inspecţie vizuală” şi, prevalîndu-se de “urgenţa situaţiei”, contractul a fost dat prin încredinţare directă. Au început lucrările, aflăm că în condiţiile în care nu au fost respectate o serie de cerinţe “minime”, cum ar fi expertiza tehnică, avizarea proiectului tehnic, şi constructorul a început să încaseze din bani.

Abia apoi, spune ministrul, a plătit şi garanţia de bună execuţie. Cînd guvernarea s-a schimbat şi PNL a venit în locul PSD, s-a pus barieră la plata restului banilor pentru lucrările efectuate şi s-a cerut intrarea în normalitate: avizarea proiectului tehnic, abia apoi continuarea plăţilor, respectiv a restului lucrărilor. Ceea ce înţelegem că ar urma să se întîmple, termenul limită de finalizare fiind în mai 2020.

Noi sîntem destul de sceptici că aşa va fi, iar pînă în mai se pot întîmpla multe: cum ar fi ca instituţiile cu atribuţii de control să ne clarifice totuşi dacă e normal ca o astfel de lucrare să fie dată pe “inspecţie vizuală”, ceea ce ar putea trimite cu gîndul la mult mai cunoscuta expresie “pe ochi frumoşi”. Apoi, dacă legal în acest moment nu se pot face plăţi pînă la completarea documentaţiei, cît de legal a fost să se facă plăţi pînă acum? În contextul acestor întrebări, partea cu plata execuţiei din banii încasaţi ar putea să treacă la categoria “fleacuri”, dar credem că ar merita şi aceasta o clarificare.

Actualitate

Dragoş Chitic: “Bani europeni pentru modernizarea principalelor artere din municipiu”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Peste 12 milioane de euro vor fi investiţi în modernizarea principalelor artere din Piatra Neamţ. Este vorba despre trei proiecte europene ale căror contracte de finanţare au fost deja semnate:   Modernizarea și reconfigurarea coridorului urban de transport  (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști): B-dul Traian – Piața Mihail Kogălniceanu – B-dul Decebal, în valoare de 5.600.000 euro, Modernizarea și reconfigurarea străzii Mihai Viteazu (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști), în valoare de 3.063.000 euro şi Reabilitarea, modernizarea şi reconfigurarea coridorului secundar de transport est-vest, strada Dimitrie Leonida şi Bulevardul 9 Mai, în valoare de 3.434.000 de euro. Proiectele beneficiază de finanțare nerambursabilă în proporție de 98%, contribuția municipalității pietrene fiind doar de 2%. „Prin implementarea acestor proiecte vom moderniza principalele artere din municipiu și vom crește gradul de siguranță al tuturor participanților la trafic, fie ei conducători auto, pietoni sau bicicliști. Infrastructura rutieră a fost o prioritate a mandatului meu de primar, iar pentru lucrările de anvergură am ales să apelăm la fondurile europene. Astfel, începând de anul viitor, oraşul va deveni un adevărat şantier în cel mai bun sens al cuvântului. Vor fi efectuate lucrări de amploare iar odată cu finalizarea acestora va creşte gradul de satisfacţie al participanţilor la trafic, gradul de siguranţă al acestora, aşa cum am mai spus, dar şi calitatea vieţii tuturor pietrenilor. De asemenea, ne dorim ca pietrenii să aleagă mijloacele de transport cele mai puțin poluante și pentru aceasta vom asigura toate condițiile și îi vom încuraja pe cei care se gândesc la mediul înconjurător şi avem şi în acest sens în implementare proiecte cu bani europeni. După cum pietrenii probabil ştiu, din bugetul local am alocat anual fonduri pentru modernizarea străzilor din municipiu. În cei patru ani în care a administrat oraşul, 73 de străzi pietruite au fost asfaltate, însumând 23,4 kilometri. Aşa se face că în acest moment în Piatra-Neamţ mai sunt doar 6,9 kilometri de străzi neasfaltate, dar, în conformitate cu ritmul lucrărilor de până acum, într-un an se va atinge obiectivul propus: Piatra-Neamţ un oraş cu asfalt pe toate străzile. Sunt lucruri concrete, palpabile, fac parte din proiectul pe care ni l-am propus şi pe care sunt convins că îl vom realiza: împreună cu pietrenii să construim un oraş de 10+”, a declarat Dragoş Chitic.

Citește știrea

Actualitate

Cultura din județul Neamț, o prioritate pentru Partidul Național Liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

La inițiativa scriitorului Adrian Alui Gheorghe, candidat al PNL Neamț pe lista de consilieri atât la Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț cât și la Consiliul Județean Neamț, domnul Mugur Cozmanciuc și domnul Andrei Carabelea, s-au întâlnit cu un grup de oameni de cultură din Neamț, într-un colocviu ad-hoc.

 

Tematică a acoperit teme care țin de cultura instituțională din Neamț și din Piatra Neamț. Au fost discutate chestiuni care țin de finanțarea culturii în județ și despre necesitățile imediate pentru îmbunătățirea condiției artistului în cetate. Calitatea participanților recomandă calitatea implicării în perspectivă, în viața culturală a județului și a municipiului Piatra Neamț.

 

Au participat:

 

Ionuț Cucoară, actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, colaborator al regizorului Francis Ford Coppola, la realizarea filmului ”Tinerețe fără tinerețe”, după nuvela omonimă a lui Mircea Eliade. Ionuț Cucoară a manageriat mai multe proiecte culturale, la nivelul municipiului și județului Neamț, între care ”Festivalul filmului pentru copii și tineret”. După o ședere de ani buni în Marea Britanie, Ionuț Cucoară s-a reîntors, din această vară, definitiv, la Piatra Neamț.

Ștefan Potop, pictor, președinte al Filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România, unul dintre cei mai importanți portretiști din România. Ștefan Potop este inițiator și coordonator de proiecte culturale în domeniul artei plastice din județ, tabere de creație și este un bun manager al filialei plastice nemțene.

Laurențiu Dimișcă, artist plastic, cu o carieră europeană bine conturată. Doctor în arte plastice și decorative al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, președintele Fundației ”Outsider Art” din România și Ambasador Unesco – „Eurointegrare prin Artă“. Participă la numeroase expoziții personale, de grup, bienale, saloane și târguri de artă din lume (Soho, Broadaway – NewYork, Paris, Lyon, Dijon, Vichy, Bruxelles, Rotterdam,Torino,Milano, Verona,Shanghai etc.)

Adrian G. Romila, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, doctor în Litere, prozator, eseist și critic literar. Este autor al mai multor volume, între care: ”Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (2009, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România),  ”De-a dragostea și drumul. Stații de lectură”, ”În drum spre sud. Roman de aventură” ”Radio în zăpadă” (povestiri), ”Pirați și corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării (eseu), ”Mici schimbări în viață” (povestiri), ”Zeppelin” (roman) și ”Apocalippsis” (roman). Este redactor la trimestrialul cultural ”Conta”, editat la Piatra-Neamț.

Mihai Merticaru, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, unul dintre cei mai redutabili sonetiști din literatura română, autor al mai multor volume de versuri, între care: Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”, „Arta euritmiei, 74 de sonete” și „Brâul Afroditei”.

Bică N. Căciuleanu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de proză: „Brambura pe Nicăieri”, „Aşadar, omul pneumatic”, „Sărutul franţuzesc!”, „45 de Ex-Citaţii”, „Al nouălea rai” și ”Mahalaua Precista”.

Nicolae Boghian, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de poezie şi proză: „Ofranda mişcării”, „Miracolul munţilor”, „Sunet în Epidaur”, „Tropotele tăcerii”, „Lupii Siberiei”, „Stare de ecou” și „Limita singurătăţii”.

Virgil Răzeșu, personalitate plurivalentă, scriitor, traducător, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, autor și autor al volumelor ”Vieți paralele”, „Nuntă de aur”, „Prin vămile vieţii”, „Inelul pierdut”, „Glontele cu parfum de crin” etc. A elaborat peste 200 de lucrări științifice care l-au impus în lumea ştiinţifică medicală din România și din Europa.

Maria Huminiuc, vicepreședinte al Fundației ”Lascăr Vorel” din Piatra Neamț, inițiatoare și realizatoare de proiecte culturale cu impact național, tabere de creație și bienale de artă plastică.

Arcadie Răileanu, artist plastic născut în Basarabia, stabilit la Piatra Neamț. Are în palmares expoziții de artă plastică în România, Franța, Finlanda, Germania, Ungaria, Rusia etc. A coordonat cercuri de artă plastică pentru elevi la Piatra Neamț.

Dintre concluziile acestei întâlniri s-au desprins: profesionalizarea managementului instituțional, crearea de noi obiective cultural-turistice la Neamț, sprijin pentru artiștii plastici, scriitori și actori, în ideea recreării un tonus cultural normal în comunitatea nemțeană. De asemenea, recuperarea tradițiilor și a memoriei culturale a județului va fio prioritate. Județul Neamț și municipiile Piatra Neamț și Roman, cât și celelalte comunități nemțene trebuie să se constituie într-un pol cultural care să conteze la nivel național. Nu e vorba despre bani, aceștia există când este vorba despre cultură și despre educație, este vorba despre idei, despre implicare, despre dialog între artiști și instituțiile culturale pe de o parte și administrația publică de cealaltă parte.

Citește știrea

Administrație

Neamţ: Directorul DSP, confirmat pozitiv cu COVID – 19

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ el se află în autoizolare la domiciliu ■ ancheta epidemiologică a dus la izolarea a 9 persoane din familie ■

Juristul Radu Firăstrău, directorul Direcției de Sănătate Publică Neamț s-a simțit la sfârșitul săptămânii trecute un pic mai rău, ceea ce l-a pus ușor pe gînduri. Un guturai banal, o ușoară răceală, dar fără temperatură. Conștient de pericolul în care se află, a decis să se interneze în Spitalul Județean unde s-a și testat.

Cum rezultatul testării a ieșit pozitiv a decis să respecte legea și să se autoizoleze la domiciliu, pînă la sfîrșitul lunii septembrie. Conform declarațiilor sale, în urma anchetei epidemiologice, s-a decis că alte 9 persoane, din familie, trebuie carantinate.

”Dumnezeu știe unde m-am putut infecta, pentru că am fost foarte precaut în toată această perioadă”, a spus directorul DSP Neamț. Radu Firăstrău mai susține că la instituția pe care o conduce nu a fost nevoie de măsuri deosebite, decît cele de rutină, care constau în dezinfecție, care, oricum, se face permanent și riguros.

”De la debutul pandemiei, în DSP toată lumea poartă mască. Nu cred că trebuie să fie motive de îngrijorare și nu trebuie testat întreg personalul instituției. În conformitate cu prevederile legale sînt suspecte doar persoanele care au stat în apropierea unui bolnav de coronavirus și nu au purtat mască. Ori, în cazul acesta nu se pune o astfel de problemă. Oricum în cazul meu investigațiile arată că nu am nici un fel de complicații”, a declarat Radu Firăstrău.

Acesta mai spune că este un noroc faptul că părinții săi, care ar putea intra în categoria persoanelor vulnerabile, se află în concediu, în străinătate.

Citește știrea

Trending