Mii de pelerini aşteptaţi la hramul Mănăstirii Neamţ

■ Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan şi alţi mari ierarhi vor oficia joi, 6 iunie, slujba închinată marii sărbători a Înălţării Domnului ■ credincioşii se vor putea ruga la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi la moaştele Sfîntului Cuvios Paisie ■

Numeroşi pelerini din toate colţurile ţării îşi îndreaptă paşii spre Mănăstirea Neamţ, care îşi sărbătoreşte hramul joi, 6 iunie, în ziua Înălţării Domnului. Slujba religioasă va fi oficiată de un impresionant sobor arhieresc completat cu stareţii şi preoţii din zonă. Ca de fiecare dată, la eveniment va fi prezent Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt Preasfinţitul Teofan şi membrii Sinodului Mitropolitan, precum şi oaspeţi din alte locuri. Ceremonialul religios a început cu slujba de priveghere de miercuri seara, programată la ora 18. Joi dimineaţă, la ora 8.30, se va săvîrşi sfinţirea apei în aghiazmatarul din faţa mănăstirii. După cuvîntul de învăţătură se va merge în procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi alaiul va intra în incinta aşezămîntului monahal unde s-a amenajat un podium în aer liber pe care se va săvîrşi Sfînta Liturghie şi o slujbă de pomenire a eroilor neamului. Vor fi pomeniţi ostaşii căzuţi pe cîmpurile de luptă ale patriei, precum şi cei înhumaţi în cimitirul mănăstirii, la Schitul Cărbuna şi la Mănăstirea Sfînta Cruce, ridicată pe locul unde 14.000 de soldaţi au pierit într-o cumplită bătălie din timpul celui de-al doilea război mondial. La final, gazdele vor invita credincioşii să stea la masă alături de membrii obştii monahale, pentru eveniment fiind pregătite bucate tradiţionale, cum ar fi carnea de miel, pască, cozonac, ouă roşii. Cu ocazia sărbătorii principale a mănăstirii au avut loc şi alte evenimente importante, în anii precedenţi. Moaştele Sfîntului Cuvios Paisie au fost scoase spre închinare pentru prima dată tot de hram, în 2014, după ce fuseseră descoperite în septembrie 2013, cu ocazia cercetării mormîntului din biserica mănăstirii. Pentru adăpostirea lor, Patriarhia a înzestrat atunci mănăstirea cu o raclă din argint aurit, sfinţită de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ulterior, moaştele au fost depuse în pronaosul bisericii Înălţarea Domnului, alături de cele ale Sfîntului Simeon de la Muntele Minunat şi ale Sfîntului Necunoscut. Tot cu ocazia hramului mănăstirii, în 2008 a avut loc proclamarea canonizării a nouă sfinţi nemţeni care au vieţuit în secolele din urmă în zona noastră. Este vorba despre Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu(sărbătorit pe 30 august), Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi(7 septembrie), Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia Veche(21 iulie), Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani(1 octombrie), Cuv. Chiriac de la Tazlău(9 septembrie) şi Cuv. Iosif de la Văratec(16 august). Arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, accentua importanţa sfinţilor în viaţa oamenilor: „Sfinţii sînt cei care ne ocrotesc şi ne ajută pe noi. În biserică avem nevoie şi de aceste mărturii, de elemente pe care le folosim pentru sfinţire. Sfinţii, cu moaşte sau fără, au fost bineplăcuţi lui Dumnezeu şi ocrotesc un anumit loc sau o anumită zonă. Mănăstirea Neamţ este o veche lavră în care s-au nevoit de-a lungul timpului peste 30.000 de călugări, iar noi trăim aici în umbra Sfîntului Cuvios Paisie, în timpul căruia mănăstirea Neamţ a cunoscut apogeul spiritualităţii“. Anul acesta se împlinesc 522 de ani de cînd se sărbătoreşte hramul bisericii voievodale Înălţarea Domnului. Potrivit informaţiilor publicate pe pagina de internet a Mitropoliei Moldovei, lăcaşul de rugăciune a fost ctitorit de Ştefan cel Mare între anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Muşat (1375-1391) a fost grav avariată din cauza cutremurului din 1471: „Întrucît această biserică a fost printre ultimele ctitorii, marele voievod a dorit să fie cea mai monumentală biserică atît din punct de vedere artistic, arhitectural, cît şi ca dimensiuni.(…) În exterior, deasupra uşii la intrare se află pisania cu text slav care în traducere arată timpul cînd s-au finalizat lucrările bisericii Înălţarea Domnului, dar şi o invocare de mare sensibilitate spirituală: «Doamne Iisuse Hristoase primeşte acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău, întru slava şi cinstea Slavei şi slăvitei de la pămînt la cer Înălţare a Ta şi Tu, Stăpîne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi pînă în veac!»; «Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvîrşirea Sfîntului Duh, Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit şi a început şi a zidit acest hram, pentru rugăciunea sa şi a doamnei sale Maria şi a fiului său Bogdan şi a celorlalţi fii ai săi şi s-a săvîrşit la anul 7005, iar al domniei sale anul patruzeci şi cel dintîi curgător, luna lui noiembrie 14(1497)»“.