Contactează-ne

Administrație

Microhidrocentrala de pe Moldova, la ora adevărului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anul acesta, a produs 2.026.703 kW ■ producţia ei nu mai acoperă, aşa cum s-a preconizat, costurile energieie electrice stradale şi ale instituţiilor bugetate de primărie ■ contractul de finanţare a hidrocentralei a fost semnat în 2011, un an mai tîrziu cel de lucrări, cu o valoare totală a investiţiei de 25.895.880 lei ■ inaugarea a fost în septembrie 2014 ■

Despre microhidrocentrala de pe rîul Moldova, unul din proiectele care l-au consacrat pe ex-primarul Dan Laurenţiu Leoreanu drept unul din cei mai buni edili din România, au curs rîuri de cerneală, s- au făcut zeci de analize şi s-au scris sute de articole. Cam toate la modul laudativ. Proiectul care pentru unii însemna un SF la vremea respectivă, a reprezentat pentru edilul de atunci al Romanului un proiect de succes, materializat prin accesarea de fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial, Creşterea Competitivităţii Economice, contract de finanţare semnat pe 14 decembrie 2011. Un an mai tîrziu, pe 7 mai 2012, a fost parafat şi contractul de lucrări între Primăria Roman şi Construcţii Hidrotehnice Iaşi, contract în valoare de 22.210.674, 52 lei, cu o valoare totală a investiţiei de 25.895.880 lei, din care 1.508.160 lei contribuţia Primăriei Roman. Inuagurată cu tam-tam, în prezenţa deputatului de pe vremea aceea, Elena Udrea, în luna septembrie 2014, microhidrocentrala, spun gurile rele, ar merge în pierdere. Întrebat fiind dacă acest lucru este veridic, primarul actual, Lucian Micu, vice la vremea aceea, s-a rezumat la a declara: „Nu, din punctul nostru de vedere centrala nu merge în pierdere, ci producţia ei a crescut, de la an la an. Această producţie a microhidrocentralei de pe rîul Moldova face faţă acoperirii consumurilor de energie pentru iluminatul stradal şi iluminatul instituţiilor bugetate de primărie, dar nu trebuie pornit de la premiza că tot ceea ce se produce într-un an, poate acoperi consumurile în totalitate. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de faptul că toate costurile cu energia electrică au crescut cam cu 25%. Iniţial, dacă-mi aduc aminte, centrala producea 3 gigawatti, iar acum produce 2,4, dar, per total, de la an la an producţia de energie electrică este în creştere“, a precizat primarul Lucian Micu. La solicitarea redactorilor Monitorul şi consilierul primarului, Claudia Matei, a adăugat cîteva informaţii de ordin tehnic: „Microhidrocentrala de pe rîul Moldova a produs, în anul 2019, pînă la data de 1 septembrie, 2.026.703 kW. Conform organigramei Primăriei Roman, la microhidrocentrală lucrează 8 (opt) persoane, subordonate Direcţiei de Servicii Edilitare. Microhidrocentrala a debitat în Sistemul Energetic Naţional 2.026 MW, care asigură o balanţă în consumul anual al instituţiilor aflate în subordinea Primăriei. Diferenţa pentru a acoperi necesarul de energie se face pe Bursa Română de Mărfuri, la licitaţie cîştigînd contractul de asigurare a energiei electrice compania E ON. Din consum se scade producţia asigurată de microhidrocentrală, primăria achitînd doar taxele reglementate de ARNE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – n.r.)“. Conform informaţiilor furnizate de-a lungul vremii de primărie microhidrocentrala de pe rîul Moldova a urmărit atît valorificarea resurselor regenerabile hidroenergetice, dar şi valorificarea acumulării pentru agrement, lucru care nu s-a mai întîmplat. Se vorbea la vremea aceea de amenajarea apei pentru organizarea de concursuri nautice, dar şi de amenarea plajei, obiectiv nici el atins şi despre care actualul edil nu mai suflă o vorbă. În 2015, un an foarte secetos, microhidrocentrala a avut şi momente în care nu a funcţionat din cauza debitului foarte mic al rîului. Precizările au venit de la administratorul public de atunci, Ovidiu Bojescu, unul din „artizanii» proiectului. Conform declaraţiilor sale din 2015, centrala nu a funcţionat trei luni. Opriri ale centralei se fac şi atunci cînd rîul este îngheţat, motivat de faptul că gheaţa de la suprafaţa rîului poate bloca turbinele. În 2014, conform aceleaşi surse, producţia totală a fost de aproape 200.000 lei, sumă care a reprezentat valoarea compensată a energiei cu firma cu care primăria lucra atunci. La aceeaşi dată, Ovidiu Bojescu înainta drept dată a amortizării investiţiei 5 ani, un calcul făcut de la darea în folosinţă însemnînd că în luna septembrie 2019 centrala trebuia amortizată, iar în noiembrie 2019 ar fi urmat să se încheie procesul de post- monitorizare. Energia produsă de microhidrocentrală se duce în sistemul naţional, în timp ce primăria cumpără energie electrică din sistem. Cînd vinde, primăria obţine costul efectiv al energiei, iar cînd cumpără apar costuri suplimentare: de transport, de distribuţie, de cogenerare de la intrarea şi pînă la ieşirea din sistem, numărate pe degete cam vreo şapte. Un alt aspect este cel legat de faptul că timp de cinci ani primăria a fost obligată de proiect să nu poată cumpăra certificate verzi (cîte trei pe fiecare MWH – n.r.), obligatorii a fi achiziţionate, din cauza faptului că implementarea proiectului s- a făcut pe fonduri europene. Certificatul verde este un titlu care atestă producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. Distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă, el se poate tranzacţiona pe o piaţă organizată, în condiţiile legii şi reprezintă schema suport de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. La începuturile implementării proiectului, în entuziasmul de atunci, se vorbea chiar de producerea unui mix de energie, pentru cazurile de secetă extremă şi chiar de o reţea proprie de distribuţie, situaţie în care s- ar putea cumpăra din sistem atît cît s-ar putea vinde. La ora aceasta, banii produşi de centrală merg în coşul comun din sistemul energetic şi de acolo merg „unde trebuie“. Mai trebuie spus şi faptul că, în 2017, în mandatului primarului Lucian Micu, Primăria Roman a primit premiul II la Gala Fondurilor Structurale pentru acest proiect. În primii doi ani de funcţionare efectivă (2015 şi 2016) microhidrocentrala a produs circa 2.900 MWh energie, acoperind atuci consumul iluminatului public şi energia consumată în şcolile şi instituţiile publice din Roman. Este microhidrocentrala rentabilă sau nu? Greu de spus, în condiţiile în care răspunsurile date de autorităţi unor întrebări atît de tehnice sînt uneori evazive.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Reprezentanţii taximetriştilor şi-au spus păsurile la Prefectură

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la întîlnire au mai participat primarul de Piatra şi reprezentanţi ai RAR ■ a fost pusă pe tapet problema “pirateriei” ■

Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale taximetriştilor din Neamţ au avut ocazia să-şi spună păsurile, pe 24 februarie, la o întîlnire ce a avut loc la Prefectura Neamţ.

Întîlnirea a fost mediată de prefectul George Lazăr şi la ea au mai participat primarul de Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, şi reprezentanţii Registrului Auto Român Neamţ, în frunte cu noul director Florin-Adrian Hopşa. Cum pe tapet a fost pusă şi problema “pirateriei” din acest domeniu de activitate, prefectul de Neamţ a dat asigurări că va sesiza în acest sens autorităţile competente.

“Din punct de vedere tehnic şi legislativ, felicit implicarea reprezentanţilor Registrului Auro Român pentru că au lămurit noile măsuri implementate pentru taximetrişti şi au venit cu deschidere faţă de rezolvarea unor probleme curente. Astfel de întîlniri sînt benefice şi îmi doresc pe viitor să am cît mai des astel de ocazii în care să discutam instituţional cu cît mai mulţi oameni implicaţi în mediul privat, nu doar cu persoane care practică taximetria, despre problemele curente cu care se confruntă şi să găsim soluţii viabile împreună”, a declarat prefectul judeţului Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Apa Serv cumpără scump apa de la ApaVital

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ conform declaraţiilor prefectului de Neamţ preţul este de aproape 2,7 lei/mc ■ George Lazăr a continuat “tirul” împotriva managementului de la Apa Serv ■

Apa Serv cumpără apă de la ApaVital, mai scump decît ar putea să o achiziţioneze de la Administraţia Bazinală de Apă Siret Bacău. Informaţia a fost făcută publică de prefectul de Neamţ, George Lazăr, după o întîlnire cu reprezentanţii ApaVital Iaşi, preţul anunţat fiind de aproximativ 2,7lei/mc.

Reamintim că decizia de a cumpăra apă de la Iaşi a fost luată pentru a rezolva criza din zona Roman, acolo unde timp de luni întregi lichidul vital a fost furnizat cu porţia. Cînd tensiunea socială din cauza acestui inconvenient a atins apogeul, noua conducere a Apa Serv a decis să cumpere apă de la furnizorul ieşean, însă, în lumina noilor declaraţii, acest lucru va “ustura” la buzunare.

Revenind la întîlnirea dintre prefectul de Neamţ şi reprezentanţii ApaVital, conform unui comunicat de presă, au fost abordate teme legate de investiţiile pe care ieşenii le fac în înlocuirea reţelelor de apă şi canalizare vechi, proiectele pe fonduri europene de extindere a reţelelor cît şi preţurile practicate, care sînt inferioare celor pe care le facturează ApaServ Neamţ. George Lazăr a continuat “tirul” îndreptat împotriva managementului de la Apa Serv.

Cei care se fac vinovaţi de această situaţie sînt reprezentanţii conducerii companiei ApaServ reprezentată de fostul director Vlad Angheluţă, membrii consiliului de administraţie, dar şi a domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ – Ionel Arsene, instituţie ce este principal acţionar majoritar al companiei ApaServ.

Ne interesează doar premisele respectării legii şi a serviciilor de calitate pentru nemţeni. În legătură cu demersul făcut de domnul Lucian Micu, primarul municipiului Roman, îl susţin şi de asemenea, voi susţine în viitor demersul altor primari care doresc condiţii de calitate şi servicii permanente de furnizare a apei corecte faţă de populaţie”, a declarat prefectul judeţului Neamţ, George Lazăr, referindu-se la dorinţa edilului romaşcan de a încheia un contract de furnizare a apei cu societatea din Iaşi.

Citește știrea

Actualitate

Probleme cu pămîntul, întîlnire între prefecţii de Neamţ şi Iaşi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 72 de Tămăşeni ar trebui puşi în posesie cu terenuri din Strunga

Prefectul de Neamţ, George Lazăr, s-a întîlnit cu omologul său din Iaşi, Marian Grigoraş, pe 24 februarie, pentru a încerca să rezolve o serie de probleme pe care le au aproximativ 70 de cetăţeni din comuna Tămăşeni.

Concret, aceştia au hotărîri judecătoreşti şi ar trebui puşi în posesie cu terenuri ce se află pe teritoriul comunei Strunga, din judeţul vecin. Deşi problemele sînt vechi, pînă în prezent nu au fost identificate soluţii. “George Lazăr a decis ca împreună cu un reprezentant al celor 72 de persoane, cu secretarul primăriei Tămăşeni, cu primarul Lucaci Ştefan şi directorul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ, Simion Stâncel, precum persoane responsabile de legalitate şi fond funciar în Instituţia Prefectului – Judeţul Neamţ, să facă o deplasare la Iaşi.

La Instituţia Prefectului – Judeţul Iaşi, această echipa s-a întîlnit cu Marian Grigoraş, prefectul judeţului Iaşi, dar şi cu directorul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi, cu reprezentanţi ai comportimentului de legalitate şi fond funciar ai instituţiei, alături viceprimarul şi reprezentanţi ai Primăriei Strunga cu scopul identificării unor soluţii corecte şi legale privind solicitarea de deblocare a situaţiei celor 72 de persoane, ce implică aproximativ 37 de hectare de teren.

S- a stabilit un termen de 30 de zile pînă la următoarea întîlnire, perioadă în care reprezentanţii unităţii administrativ teritoriale Strunga vor identifica terenurile din rezervă, care le au la dispoziţie, să poată fi puşi în posesie aceşti solicitanţi şi să li se elibereze titluri de proprietate în cel mai scurt timp posibil”, au comunicat reprezentanţii Prefecturii Neamţ.

“Consider că această problemă trenează de foarte mult timp. Aceşti oameni sînt în vîrstă şi au pierdut ani la rînd prin tribunale judecîndu-se pentru drepturile lor, timp în care au fost plasaţi de la o instituţie la alta. Cred că aceşti oameni sînt îndreptăţiţi să li se rezolve problema. De aceea, am solicitat ajutorul şi sprijinul, în rezolvarea acestei probleme, domnlui prefect de Iaşi, domnului Marian Grigoraş – căruia îi mulţumesc pentru implicare. Am speranţa că la întîlnirea de pe 23 martie vom identifica soluţiile legale pentru ca aceşti cetăţeni să poată  fi puşi în posesie în cel mai scurt timp posibil”, a declarat prefectul judeţului Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Trending