Contactează-ne

Administrație

Microhidrocentrala de pe Moldova, la ora adevărului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anul acesta, a produs 2.026.703 kW ■ producţia ei nu mai acoperă, aşa cum s-a preconizat, costurile energieie electrice stradale şi ale instituţiilor bugetate de primărie ■ contractul de finanţare a hidrocentralei a fost semnat în 2011, un an mai tîrziu cel de lucrări, cu o valoare totală a investiţiei de 25.895.880 lei ■ inaugarea a fost în septembrie 2014 ■

Despre microhidrocentrala de pe rîul Moldova, unul din proiectele care l-au consacrat pe ex-primarul Dan Laurenţiu Leoreanu drept unul din cei mai buni edili din România, au curs rîuri de cerneală, s- au făcut zeci de analize şi s-au scris sute de articole. Cam toate la modul laudativ. Proiectul care pentru unii însemna un SF la vremea respectivă, a reprezentat pentru edilul de atunci al Romanului un proiect de succes, materializat prin accesarea de fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial, Creşterea Competitivităţii Economice, contract de finanţare semnat pe 14 decembrie 2011. Un an mai tîrziu, pe 7 mai 2012, a fost parafat şi contractul de lucrări între Primăria Roman şi Construcţii Hidrotehnice Iaşi, contract în valoare de 22.210.674, 52 lei, cu o valoare totală a investiţiei de 25.895.880 lei, din care 1.508.160 lei contribuţia Primăriei Roman. Inuagurată cu tam-tam, în prezenţa deputatului de pe vremea aceea, Elena Udrea, în luna septembrie 2014, microhidrocentrala, spun gurile rele, ar merge în pierdere. Întrebat fiind dacă acest lucru este veridic, primarul actual, Lucian Micu, vice la vremea aceea, s-a rezumat la a declara: „Nu, din punctul nostru de vedere centrala nu merge în pierdere, ci producţia ei a crescut, de la an la an. Această producţie a microhidrocentralei de pe rîul Moldova face faţă acoperirii consumurilor de energie pentru iluminatul stradal şi iluminatul instituţiilor bugetate de primărie, dar nu trebuie pornit de la premiza că tot ceea ce se produce într-un an, poate acoperi consumurile în totalitate. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de faptul că toate costurile cu energia electrică au crescut cam cu 25%. Iniţial, dacă-mi aduc aminte, centrala producea 3 gigawatti, iar acum produce 2,4, dar, per total, de la an la an producţia de energie electrică este în creştere“, a precizat primarul Lucian Micu. La solicitarea redactorilor Monitorul şi consilierul primarului, Claudia Matei, a adăugat cîteva informaţii de ordin tehnic: „Microhidrocentrala de pe rîul Moldova a produs, în anul 2019, pînă la data de 1 septembrie, 2.026.703 kW. Conform organigramei Primăriei Roman, la microhidrocentrală lucrează 8 (opt) persoane, subordonate Direcţiei de Servicii Edilitare. Microhidrocentrala a debitat în Sistemul Energetic Naţional 2.026 MW, care asigură o balanţă în consumul anual al instituţiilor aflate în subordinea Primăriei. Diferenţa pentru a acoperi necesarul de energie se face pe Bursa Română de Mărfuri, la licitaţie cîştigînd contractul de asigurare a energiei electrice compania E ON. Din consum se scade producţia asigurată de microhidrocentrală, primăria achitînd doar taxele reglementate de ARNE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – n.r.)“. Conform informaţiilor furnizate de-a lungul vremii de primărie microhidrocentrala de pe rîul Moldova a urmărit atît valorificarea resurselor regenerabile hidroenergetice, dar şi valorificarea acumulării pentru agrement, lucru care nu s-a mai întîmplat. Se vorbea la vremea aceea de amenajarea apei pentru organizarea de concursuri nautice, dar şi de amenarea plajei, obiectiv nici el atins şi despre care actualul edil nu mai suflă o vorbă. În 2015, un an foarte secetos, microhidrocentrala a avut şi momente în care nu a funcţionat din cauza debitului foarte mic al rîului. Precizările au venit de la administratorul public de atunci, Ovidiu Bojescu, unul din „artizanii» proiectului. Conform declaraţiilor sale din 2015, centrala nu a funcţionat trei luni. Opriri ale centralei se fac şi atunci cînd rîul este îngheţat, motivat de faptul că gheaţa de la suprafaţa rîului poate bloca turbinele. În 2014, conform aceleaşi surse, producţia totală a fost de aproape 200.000 lei, sumă care a reprezentat valoarea compensată a energiei cu firma cu care primăria lucra atunci. La aceeaşi dată, Ovidiu Bojescu înainta drept dată a amortizării investiţiei 5 ani, un calcul făcut de la darea în folosinţă însemnînd că în luna septembrie 2019 centrala trebuia amortizată, iar în noiembrie 2019 ar fi urmat să se încheie procesul de post- monitorizare. Energia produsă de microhidrocentrală se duce în sistemul naţional, în timp ce primăria cumpără energie electrică din sistem. Cînd vinde, primăria obţine costul efectiv al energiei, iar cînd cumpără apar costuri suplimentare: de transport, de distribuţie, de cogenerare de la intrarea şi pînă la ieşirea din sistem, numărate pe degete cam vreo şapte. Un alt aspect este cel legat de faptul că timp de cinci ani primăria a fost obligată de proiect să nu poată cumpăra certificate verzi (cîte trei pe fiecare MWH – n.r.), obligatorii a fi achiziţionate, din cauza faptului că implementarea proiectului s- a făcut pe fonduri europene. Certificatul verde este un titlu care atestă producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. Distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă, el se poate tranzacţiona pe o piaţă organizată, în condiţiile legii şi reprezintă schema suport de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. La începuturile implementării proiectului, în entuziasmul de atunci, se vorbea chiar de producerea unui mix de energie, pentru cazurile de secetă extremă şi chiar de o reţea proprie de distribuţie, situaţie în care s- ar putea cumpăra din sistem atît cît s-ar putea vinde. La ora aceasta, banii produşi de centrală merg în coşul comun din sistemul energetic şi de acolo merg „unde trebuie“. Mai trebuie spus şi faptul că, în 2017, în mandatului primarului Lucian Micu, Primăria Roman a primit premiul II la Gala Fondurilor Structurale pentru acest proiect. În primii doi ani de funcţionare efectivă (2015 şi 2016) microhidrocentrala a produs circa 2.900 MWh energie, acoperind atuci consumul iluminatului public şi energia consumată în şcolile şi instituţiile publice din Roman. Este microhidrocentrala rentabilă sau nu? Greu de spus, în condiţiile în care răspunsurile date de autorităţi unor întrebări atît de tehnice sînt uneori evazive.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Se dau banii pentru alegeri

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Primăriile nemţene au început de luni, 18 noiembrie, să achite indemnizaţiile persoanelor care au făcut parte din comisiile care au asigurat buna desfăşurare a procesului electoral în primul tur al alegerile prezidenţiale. Banii au fost viraţi de către Prefectură în conturile primăriilor, ele fiind cele care fac plata. Indemnizaţia unui preşedinte şi a locţiitorului acestuia a fost de 860 lei, pentru ziua de duminică, 10 noiembrie, iar a membrilor formaţiunilor politice de 460 lei. Au avut reprezentanţi în secţiile de votare PSD, PNL, USR, UDMR şi PMP. În prima zi, programul casieriei Primăriei Roman a fost între 12 şi 16, iar de marţi, 19 noiembrie, plăţile se vor face între ora 11.00 şi 16.00. „Persoanele care au de ridicat aceste indemnizaţii vor trebui să se legitimize cu cartea de identitate sau buletinul. Dacă vor să ridice indemnizaţiile altor persoane o pot face numai în condiţiile în care vor prezenta o împuternice şi actul de identitae al titularului, în original“, spun reprezentanţii primăriei. Deşi pe buletinele de vot au fost înscrişi 14 candidaţi participanţi la turul I al alegerilor, în comisii la primul tur au fost reprezentate doar formaţiunile politice nu şi independenţii. Sumele precizate se vor acorda şi pentru cei care vor face parte din comisii la cel de-al doilea tur de scrutin, pe data de 24 noiembrie.

Citește știrea

Actualitate

Au început lucrările de înlocuire a pubelelor pentru deșeuri în Piatra-Neamț

Știre publicată în urmă cu

în data de

Primăria Piatra-Neamț a demarat un amplu proiect de modernizare a punctelor pentru colectarea deșeurilor din tot orașul prin înlocuirea pubelelor și a shelterelor unde sunt amplasate acestea cu unele noi, care permit colectarea deșeurilor conform normelor de colectare selectivă, stimulează selectarea, îmbunătățesc aspectul urbanisc și facilitează menținerea curățeniei în zonele de colectare. Înlocuirea pubelelor se va face etapizat, pe zone, zona centrală fiind prima în care a început din această săptămână amplasarea noilor containere de colectare. Mai exact, este vorba de zona delimitată de str. Obor, bd. Dacia, str. Petru Rareș, bd. M.Eminescu, Cartierul Nemțesc, str. G. Coșbuc, str. Anton Vorel și str. Rodnei. În această zonă sunt 68 de puncte de colectare care totalizează 404 module (sunt puncte care pot avea 4, 6 sau 8 module, în funcție de necesități). Noul model al punctului de colectare este suprateran, securizat și permite colectarea selectivă a deșeurilor. Acesta este realizat dintr-un cadru metalic, cu pereți și acoperiș din panouri termoizolante cu suprafețe metalice. Fiecare modul include câte un euro-container de 1100 l, prevăzut cu o ușă dotată cu sistem de închidere cu cheie și au încorporate fante speciale pentru introducerea deșeurilor. Modelul de container ales permit suplimentarea sau diminuarea numărului de module, în funcție de necesitate. „Ne dorim un oraș verde și curat, iar investiția de modernizare a punctelor de colectare a deșeurilor contribuie la atingerea acestui deziderat. Noile tipuri de containere apropie municipiul Piatra-Neamt de orașele europene la acest capitol, stimulează colectarea selectivă a deșeurilor, ceea ce va duce la creșterea cantității de deșeu reciclat și produce efecte benefice asupra mediului înconjurător. Investiția demarată în această săptămână cuprinde și amplasarea de camere de supraveghere video pentru a monitoriza mai eficient modul de utilizare”, a declarat primarul Dragoș Chitic. Investiția este realizată din fondul constituit la nivelul Primăriei Piatra-Neamț din redevența achitată până în prezent de operatorul local Brantner Servicii Ecologice, iar termenul estimat de implementare este mijlocul anului viitor.

Citește știrea

Administrație

Neamţ: Seceta duce la furnizarea de apă cu presiune scăzută

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ compania ApaServ a anunţat prelungirea programului de furnizare a apei cu presiune scăzută ■ sînt vizate oraşele Tîrgu Neamţ şi Roman ■ la fel vor sta lucrurile în comunele Vînători Neamţ, Agapia şi Bălţăteşti, tot din caza scăderii nivelului hidrostatic din puţuri ■

Compania ApaServ a anunţat faptul că, din cauza scăderii nivelului hidrostatic în puţuri, pe fondul secetei prelungite, este obligată să instituie un program de furnizare a apei cu presiune scăzută în mai multe localităţi din judeţ. În municipiul Roman, apa va fi furnizată cu presiune scăzută între ora 23.00 – 04.00, începînd de pe 17 şi pînă pe 22 noiembrie. „Pentru informaţii suplimentare, beneficiarii noştri pot suna la Dispeceratul ApaServ care funcţionează non-stop, la numărul de telefon 0233/233340, sau pot accesa site-ul companiei www.apaserv.eu. Va mulţumim pentru înţelegere!“, se spune în comunicatul afişat pe site-ul ApaServ. O astfel de măsură a fost luată de companie, din acelaşi motiv şi la începutul lunii octombrie, precum şi în ultimele două săptămâni, pentru oraşul de la malurile Moldovei şi Siretului. Cu presiune scăzută este furnizată apa în perioada 17 noiembrie -22 noiembrie 2019 şi în oraşul Tîrgu Neamţ, la Vînători Neamţ, Agapia şi Bălţăteşti, tot din caza scăderii nivelului hidrostatic din puţuri, ajungîndu-se în aceste localităţi la sistarea totată a acesteia, începînd cu data de 17 noiembrie, pînă în data de 22 noiembrie 2019, la ora 12.00. Un alt anunţ este adresat beneficiarilor serviciilor ApaServ din cartierul Humuleştii Noi, din Tîrgu Neamţ, unde utilitatea va fi furnizată cu presiune scăzută între ora 23.00 şi 07.00, începînd cu data de 17 noiembrie şi pînă pe 22. Un alt anunţ al comaniei se referea la prelungirea sistării apei potabile în satul Scăricica, comuna Alexandru cel Bun, din cauza complexităţii unor lucrări de remediere a unei avarii, apa fiind întreruptă şi pe parcursul zilei de ieri, 18 noiembrie, pînă la ora 20.00. Şi săptămîna trecută, pe 13 noiembrie, începînd cu ora 04.00, parte din locuitorii municipiului Piatra Neamţ şi cei din trei comune Gîrcina, Girov şi Dochia au rămas fără apă. În municipiul reşedinţă de judeţ s-a sistat furnizarea în vederea realizării unor lucrări la magistrala de aducţiune. În comunicatul companiei se specifica faptul că se va furniza apă potabilă cu presiune redusă, ajungînd la oprire totală în comunele Gîrcina, Girov şi Dochia, precum şi în Piatra Neamţ, cu excepţia Spitalului Judeţean, a cartierelor Mărăţei, Gara Veche, 1 Mai, Speranţa şi a localităţilor Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Zăneşti şi Alexandru cel Bun.

Citește știrea

Trending