Contactează-ne

Actualitate

Mica Unire în presa din vremuri trecute

Știe publicată cu

în data de

Presa din partea locului, din a II-a jumătate a veacului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, cuprinde bogate informaţii cu privire la manifestările anuale dedicate evenimentului de la 24 ianuarie 1859: cuvântări, serbări, amintiri din partea acelora care au trăit clipele marii bucurii din anul Unirii Moldovei cu Ţara Românească. Ziare ca Bistriţa, Săptămîna, Corespondenţa provincială, Romanul, Unirea, Reformatorul ş.a., care apăreau în oraşele Piatra Neamţ şi Roman, vehiculau idei menite să amplifice universul de reprezentări în domeniul unităţii naţional-statale şi consolidarea ei. Frecvent au figurat în titlurile lor cuvintele: Dacia, naţional, România Mare etc., cu ocazia însemnărilor pe marginea, evenimentului de acum 160 de ani. Frecvenţa mare a articolelor dedicate evenimentului din 1859 se datorează şi faptului că pe aceste locuri, mai precis, la Piatra Neamţ, şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii soţia Domnitorului Unirii, Elena Cuza, care la 2 aprilie 1909 înceta din viaţă, într-o casă care se află şi azi pe Strada Ştefan cel Mare. Ample comentarii apar în anii 1884, 1909 şi 1934, cu ocazia împlinirii a 25 de ani, 50 şi, respectiv, 75 de ani de la actul Unirii. În toate localităţile s-a sărbătorit evenimentul în chip cu totul înălţător şi cu tot fastul posibil, la care luau parte tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei. După cuvântări, cântece patriotice, recitări din poeziile Unirii, seara aveau loc retrageri cu torţe, urmate de hore, în Piaţa Kogălniceanu din Piatra Neamţ, în grădinile publice din Roman, Târgu-Neamţ şi în majoritatea localităţilor rurale ale judeţului cum ar fi: Hangu, Dobreni, Bicaz, Roznov, Girov, Bâra, Doljeşti, Timişeşti, Vânători etc. Uneori, sărbătorirea zilei de 24 ianuarie era conjugată cu comemorarea unor mari bărbaţi ai Evului Mediu moldav: Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. De exemplu, în 1932, ziua de 24 ianuarie a fost sărbătorită cu mare fast la Mănăstirearea Bistriţa, luând parte întreaga suflare omenească a satului, din împrejurimi şi alte localităţi, alături de autorităţile civile şi militare din Piatra. Atunci s-a comemorat printr-o slujbă religioasă şi împlinirea a 500 de ani de la moartea voievodului Alexandru cel Bun. Au fost frumoase coruri, dansuri naţionale, recitaluri de poezie la şcoala din localitate, consemna presa, arătându-se că 24 ianuarie reprezintă simbolul unităţii naţionale româneşti. Atunci când norii unei noi conflagraţii mondiale s-au abătut deasupra cerului Europei, la începutul deceniului al patrulea din veacul XX, presa din judeţul Neamţ insistă, în articolele publicate, asupra realizării unităţii statale depline a poporului român, prin voinţa întregului popor, urmare a tendinţelor revizioniste ale Ungariei hortyste. Se arăta că atât Adunarea Moldovei, cât şi cea a Munteniei au hotărât prin voturile lor actul de la 1859. Adunarea de la Alba-Iulia, a hotărât tot prin voturile ei actul de la 1918 şi că amândouă au fost realizate de trimişii naţiunii. Ambele uniri sunt efectul unei voinţe libere, exprimată prin vot nestânjenit, după toate principiile adevăratei democraţii iar aceste voturi libere sunt titlul nostru juridic, consemna unul din ziarele romaşcane în ianuarie 1934. Demn de relevat este şi faptul că în această zi de ianuarie nu era instituţie şi localitate din judeţul Neamţ care să nu comemoreze actul Unirii din 1859. În luările de cuvânt de către învăţătorii din satele judeţului – consemna presa – evenimentul era prezentat ca o mare sărbătoare a poporului român. Pentru a fi şi mai sugestive, articolele din ziare consemnau şi situaţia ţărănimii prezentată de aleşii acesteia în Divanul ad-hoc al Moldovei, în timpul dezbaterilor din preajma Unirii: „Câtă-i Dunărea de mare şi de lungă curge râul sudorilor noastre se duce peste mări şi peste hotare, acolo se preface în râuri de aur şi argint (…) iar noi de la ele nici că ne îndulcim (…) vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem, vroim să ne răscumpărăm, să nu mai fim ai nimănui, să fim numai ai ţării şi să avem şi noi o ţară (…)“.

„Generaţia anului 1859 a ştiut să realizeze această solidaritate, renunţând la vechile obiceiuri care ţinuseră pe fraţi în două ţări deosebite”

Un pertinent articol despre importanţa actului Unirii de acum 160 de ani, intitulat: 24 Ianuarie 1859, o mustrare şi un îndemn, apare sub semnătura profesorului Aurel A. Rotundu, duminică, 31 ianuarie 1943, în Ceahlăul, săptămânal de informare şi afirmare românească, (director Mihail Avadanei, redacţia şi administraţia se afla în Palatul Administrativ – Prefectura – din Piatra Neamţ, clădirea Complexului Muzeal Judeţean de azi). Pentru veridicitatea acestuia, redăm, în cele ce urmează, cele mai sugestive pasaje. „Aşadar, Unirea Principatelor noastre, Moldova şi Muntenia, la 24 Ianuarie 1859 este rezultatul unui gând care s-a înfiripat anevoie în cugetul românesc. După ce secole de-a rândul trăisem despărţiţi, în formaţii politice deosebite, adeseori în lupte fratricide, pe încetul şi-a făcut drum la începutul celui de al nouăsprezecelea veac ideea unităţii noastre naţionale. Pentru aceasta, însă, a fost nevoie de renunţare la vechi deprinderi, de părăsire a vechi pretenţii şi pofte personale; a fost nevoie mai cu seamă de acel spirit de solidaritate naţională, a tuturor românilor în jurul ideii de unitate românească. Generaţia anului 1859 a ştiut să realizeze această solidaritate, renunţând la vechile obiceiuri care ţinuseră pe fraţi în două ţări deosebite. Numai aşa s-a putut înfăptui, o dată pentru totdeauna, Unirea pe care o întrevăzuse, fulgerător doar, neamul nostru, cu mai bine de 250 ani mai înainte a Munteniei, Moldovei şi Ardealului. De data aceasta, însă, Ardealul nu era cuprins în unitatea noastră naţională. Asta nu înseamnă însă că 24 Ianuarie 1859 înseamnă mai puţin decât anul 1600 al înfăptuirii lui Mihai. Dimpotrivă, înseamnă mai mult: căci 1859 realiza mai mult decât o simplă unire teritorială, realiza o unire sufletească, conştientă şi solidară, menită a veşnici actul săvârşit la 24 Ianuarie, prin alegerea la domnie în amândouă ţările a colonelului Alexandru Ioan Cuza. Abia prin înfăptuirea acestei solidarităţi se punea început marilor realizări ale neamului, atât pe tărâmul politicii naţionale, cât şi pe tărâmul producţiilor spirituale, de simţire, cugetare şi ştiinţă, putând să ajungem la acelaşi nivel cu popoarele mai înaintate ale lumii. Numai prin acest simţ de unire, numai prin această solidaritate am putut înfăptui marile fapte istorice ale independenţei noastre totale din 1877, ale reîntregirilor teritoriale şi naţionale din 1918, care ne- au dus la minunea României Mari, după secole de suferinţă. De aceea, anul 1859, cu al său 24 Ianuarie şi generaţia acelei vremi, înseamnă punct nou de plecare în viaţa neamului nostru“. Noi îi dăm dreptate profesorului de istorie de la prestigioasa instituţie de învăţământ, Liceul Petru Rareş!

Prof. Gheorghe RADU

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: La BAC, încă un elev eliminat

Știe publicată cu

în data de

Autor

Absolvenţii de clasa a XII-a au continuat probele din cadrul examenului de Bacalaureat cu evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. „Proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă străină sesiunea iunie-iulie 2019 s-a desfăşurat conform calendarului. În judeţul Neamţ au fost înscrişi 3140 de candidaţi pentru proba C, din care au fost prezenţi 3101, iar 38 au absentat. Din păcate, avem şi un candidat care a fost eliminat din cauza tentativei de fraudare a examenului prin folosirea telefonului mobil, care de altfel l-a şi dat de gol sunînd în timpul probei“, a declarat Elena Preda, purtător de cuvînt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Elevul eliminat era de la Colegiul Tehnic Miron Costin din Roman şi este al doilea eliminat după ce un altul a fost prins cu telefonul mobil asupra lui la prima probă a examenului, cea de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română. Elevul care absolvise Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ a fost prins în culpă chiar în prima zi a examenului de Bacalaureat. Revenind la cea mai recentă probă, trebuie precizat că subiectele pentru evaluarea competenţelor la limba străină au fost elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare. Candidaţii evaluaţi vor primi certificate de competenţe lingvistică pe care va scrie nivelul la care se află, iar aceste nivele vor fi încadrate de la A1 la B2, potrivit Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Două medalii de aur la naţionalele de copii

Știe publicată cu

în data de

■ Sara Cristea şi David Gavriloaia, de la CS Ceahlăul au fost cei mai buni în finalele de la Campionatele Naţionale de Atletism ■ cei doi performeri sînt pregătiţi de antrenorii Alina Militaru şi Ion Iorga ■

Secţia de atletism a Clubului Sportiv Ceahlăul Piatra Neamţ a mai „produs“ doi campioni naţionali în 2019, de această dată la categoria „Copii 1“. Concursul a avut loc în zilele de 17 şi 18 iunie la Bucureşti, pe Stadionul Iolanda Balaş-Soter şi a adunat la startul probelor micii atleţi calificaţi după fazele zonale desfăşurate anterior. Sara Cristea este numele unui campion naţional. Elevă a antrenoarei Alina Militaru, Sara a fost cea mai bună în finala probei de sprint pe distanţa de 80 de metri, reuşind să oprească cronometrul după 10 secunde şi 74 de sutimi. Pe locul secund a terminat Adina Băcanu (LPS Craiova, 10.79 secunde), iar pe locul 3 s-au clasat, cu acelaşi timp, 10.81 secunde, Roxana Chiper (CSM Paşcani) şi Adina Pop (CSS 4 Bucureşti). În seriile preliminare, Sara Cristea a cîştigat una dintre serii, cu 11.11 secunde, iar acest timp a fost al şaselea în ierarhia de după calificari. „La o medalie speram după rezultatele înregistrate la competiţia zonală de la Iaşi, dar şi după calificarea în finala Campionatelor Naţionale de sală. Iar înainte de finală i-am spus că orice e posibil. Nu avea nimic de pierdut, mai ales că este la primul an în această categrie de vîrstă. Şi nesimţind presiune a reuşit o cursă foarte bună. A contat dorinţa sa foarte mare de a reuşi o performanţă frumoasă. A fost ambiţioasă şi merită felicitări“, a declarat Alina Militaru, antrenor atletism CS Ceahlăul. Un alt perfomer al întrecerii atletice a fost Darius Gavriloaia, care a reuşit cel mai bun timp în proba de alergare pe distanţa de 300 metri. Elevul antrenorul Ion Iorga a reuşit să încheie cursa în 40.44 secunde, fiind mai rapid cu mai bine de două secunde decît medaliatul cu argint, Ştefan Lazar (CSM Braşov, 42.65 secunde), şi decît medaliatul cu bronz, Răzvan Moldovan (CSM Oneşti, 42.75 secunde). „Mă aşteptam la un asemenea rezultat pentru că la zona de la Iaşi a înregistrat al doilea timp din ţară în condiţiile în care acolo a plouat atunci şi a fost o vreme foarte dificilă. Darius este un copil care merită felicitat. Nu lipseşte de la antrenamente deşi face naveta de la Dumbrava Roşie. Pe lîngă faptul că munceşte mult la antrenamente este şi un elev foarte bun. Este un copil inteligent care a fost şi la Olimpiada Naţională de Fizică, la faza naţională“, a precizat Ion Iorga, antrenor atletism la CS Ceahlăul. De menţionat este faptul că Sara Cristea a concurat şi în proba de 200 metri, terminînd pe locul 5, dar la competiţie a fost şi Matei Petrescu (antrenor Ion Iorga), care a terminat pe locul 8 în proba de săritura în lungime.

Citește știrea

Actualitate

Tîlharul din Cîndeşti nu vrea după gratii

Știe publicată cu

în data de

■ în faţa judecătorilor a solicitat clemenţă, arestul la domiciliu sau control judiciar, dar a fost refuzat ■

Tînărul din Cîndeşti care a agresat un consătean octogenar pentru a face rost de bani, a fost arestat pentru următoarele 30 de zile. Ajuns în faţa judecătorilor a cerut clemenţă şi nu a vrut să fie încarcerat, ci a solicitat o măsură preventivă mai bîlndă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar, însă nu a avut succes, cerera fiind respinsă de instanţă. „ În temeiul art. 226 Cod procedură penală, raportat la art. 223 alin.2 Cod procedură penală, art. 202 Cod procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ privind pe inculpatul M. Petru Gică, şi dispune arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 de zile, începînd cu data de 17.06.2019 pînă la data de 16.07.2019 inclusiv, luînd act că inculpatul este cercetat în dosarul de urmărire penală nr. 2618/P/2019 al Parchetului de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă la tîlhărie calificată, prevăzută de art. 32 alin. (1) Cod penal raportat la art. 233 – art. 234 alin. (1) lit. f) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, respingînd ca nefondată solicitarea formulată de avocatul inculpatului de a se lua faţă de acesta măsura preventivă a arestului la domiciliu sau măsura preventivă a controlului judiciar“, conform instanţei. Imediat după pronunţare bărbatul a contestat decizia, iar o hotărîre definitivă va fi dată de Tribunalul Neamţ. Totul s-a întîmplat după ce oamenii legii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Borleşti au identificat şi reţinut un bărbat de 30 de ani, din Cîndeşti, sub aspectul comiterii infracţiunii de tentativă la tîlhărie calificată. Pe 16 iunie, acesta ar fi pătruns, fără drept, în locuinţa unui consătean de 80 de ani, unde i-ar fi solicitat o sumă de bani şi întrucît acesta a refuzat, l-ar fi lovit cu palmele în zona feţei. În urma leziunilor suferite, victima a fost preluată şi transportată la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale de specialitate.

Citește știrea

Trending