Contactează-ne

Actualitate

Mica Unire în presa din vremuri trecute

Știre publicată în urmă cu

în data de

Presa din partea locului, din a II-a jumătate a veacului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, cuprinde bogate informaţii cu privire la manifestările anuale dedicate evenimentului de la 24 ianuarie 1859: cuvântări, serbări, amintiri din partea acelora care au trăit clipele marii bucurii din anul Unirii Moldovei cu Ţara Românească. Ziare ca Bistriţa, Săptămîna, Corespondenţa provincială, Romanul, Unirea, Reformatorul ş.a., care apăreau în oraşele Piatra Neamţ şi Roman, vehiculau idei menite să amplifice universul de reprezentări în domeniul unităţii naţional-statale şi consolidarea ei. Frecvent au figurat în titlurile lor cuvintele: Dacia, naţional, România Mare etc., cu ocazia însemnărilor pe marginea, evenimentului de acum 160 de ani. Frecvenţa mare a articolelor dedicate evenimentului din 1859 se datorează şi faptului că pe aceste locuri, mai precis, la Piatra Neamţ, şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii soţia Domnitorului Unirii, Elena Cuza, care la 2 aprilie 1909 înceta din viaţă, într-o casă care se află şi azi pe Strada Ştefan cel Mare. Ample comentarii apar în anii 1884, 1909 şi 1934, cu ocazia împlinirii a 25 de ani, 50 şi, respectiv, 75 de ani de la actul Unirii. În toate localităţile s-a sărbătorit evenimentul în chip cu totul înălţător şi cu tot fastul posibil, la care luau parte tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei. După cuvântări, cântece patriotice, recitări din poeziile Unirii, seara aveau loc retrageri cu torţe, urmate de hore, în Piaţa Kogălniceanu din Piatra Neamţ, în grădinile publice din Roman, Târgu-Neamţ şi în majoritatea localităţilor rurale ale judeţului cum ar fi: Hangu, Dobreni, Bicaz, Roznov, Girov, Bâra, Doljeşti, Timişeşti, Vânători etc. Uneori, sărbătorirea zilei de 24 ianuarie era conjugată cu comemorarea unor mari bărbaţi ai Evului Mediu moldav: Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. De exemplu, în 1932, ziua de 24 ianuarie a fost sărbătorită cu mare fast la Mănăstirearea Bistriţa, luând parte întreaga suflare omenească a satului, din împrejurimi şi alte localităţi, alături de autorităţile civile şi militare din Piatra. Atunci s-a comemorat printr-o slujbă religioasă şi împlinirea a 500 de ani de la moartea voievodului Alexandru cel Bun. Au fost frumoase coruri, dansuri naţionale, recitaluri de poezie la şcoala din localitate, consemna presa, arătându-se că 24 ianuarie reprezintă simbolul unităţii naţionale româneşti. Atunci când norii unei noi conflagraţii mondiale s-au abătut deasupra cerului Europei, la începutul deceniului al patrulea din veacul XX, presa din judeţul Neamţ insistă, în articolele publicate, asupra realizării unităţii statale depline a poporului român, prin voinţa întregului popor, urmare a tendinţelor revizioniste ale Ungariei hortyste. Se arăta că atât Adunarea Moldovei, cât şi cea a Munteniei au hotărât prin voturile lor actul de la 1859. Adunarea de la Alba-Iulia, a hotărât tot prin voturile ei actul de la 1918 şi că amândouă au fost realizate de trimişii naţiunii. Ambele uniri sunt efectul unei voinţe libere, exprimată prin vot nestânjenit, după toate principiile adevăratei democraţii iar aceste voturi libere sunt titlul nostru juridic, consemna unul din ziarele romaşcane în ianuarie 1934. Demn de relevat este şi faptul că în această zi de ianuarie nu era instituţie şi localitate din judeţul Neamţ care să nu comemoreze actul Unirii din 1859. În luările de cuvânt de către învăţătorii din satele judeţului – consemna presa – evenimentul era prezentat ca o mare sărbătoare a poporului român. Pentru a fi şi mai sugestive, articolele din ziare consemnau şi situaţia ţărănimii prezentată de aleşii acesteia în Divanul ad-hoc al Moldovei, în timpul dezbaterilor din preajma Unirii: „Câtă-i Dunărea de mare şi de lungă curge râul sudorilor noastre se duce peste mări şi peste hotare, acolo se preface în râuri de aur şi argint (…) iar noi de la ele nici că ne îndulcim (…) vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem, vroim să ne răscumpărăm, să nu mai fim ai nimănui, să fim numai ai ţării şi să avem şi noi o ţară (…)“.

„Generaţia anului 1859 a ştiut să realizeze această solidaritate, renunţând la vechile obiceiuri care ţinuseră pe fraţi în două ţări deosebite”

Un pertinent articol despre importanţa actului Unirii de acum 160 de ani, intitulat: 24 Ianuarie 1859, o mustrare şi un îndemn, apare sub semnătura profesorului Aurel A. Rotundu, duminică, 31 ianuarie 1943, în Ceahlăul, săptămânal de informare şi afirmare românească, (director Mihail Avadanei, redacţia şi administraţia se afla în Palatul Administrativ – Prefectura – din Piatra Neamţ, clădirea Complexului Muzeal Judeţean de azi). Pentru veridicitatea acestuia, redăm, în cele ce urmează, cele mai sugestive pasaje. „Aşadar, Unirea Principatelor noastre, Moldova şi Muntenia, la 24 Ianuarie 1859 este rezultatul unui gând care s-a înfiripat anevoie în cugetul românesc. După ce secole de-a rândul trăisem despărţiţi, în formaţii politice deosebite, adeseori în lupte fratricide, pe încetul şi-a făcut drum la începutul celui de al nouăsprezecelea veac ideea unităţii noastre naţionale. Pentru aceasta, însă, a fost nevoie de renunţare la vechi deprinderi, de părăsire a vechi pretenţii şi pofte personale; a fost nevoie mai cu seamă de acel spirit de solidaritate naţională, a tuturor românilor în jurul ideii de unitate românească. Generaţia anului 1859 a ştiut să realizeze această solidaritate, renunţând la vechile obiceiuri care ţinuseră pe fraţi în două ţări deosebite. Numai aşa s-a putut înfăptui, o dată pentru totdeauna, Unirea pe care o întrevăzuse, fulgerător doar, neamul nostru, cu mai bine de 250 ani mai înainte a Munteniei, Moldovei şi Ardealului. De data aceasta, însă, Ardealul nu era cuprins în unitatea noastră naţională. Asta nu înseamnă însă că 24 Ianuarie 1859 înseamnă mai puţin decât anul 1600 al înfăptuirii lui Mihai. Dimpotrivă, înseamnă mai mult: căci 1859 realiza mai mult decât o simplă unire teritorială, realiza o unire sufletească, conştientă şi solidară, menită a veşnici actul săvârşit la 24 Ianuarie, prin alegerea la domnie în amândouă ţările a colonelului Alexandru Ioan Cuza. Abia prin înfăptuirea acestei solidarităţi se punea început marilor realizări ale neamului, atât pe tărâmul politicii naţionale, cât şi pe tărâmul producţiilor spirituale, de simţire, cugetare şi ştiinţă, putând să ajungem la acelaşi nivel cu popoarele mai înaintate ale lumii. Numai prin acest simţ de unire, numai prin această solidaritate am putut înfăptui marile fapte istorice ale independenţei noastre totale din 1877, ale reîntregirilor teritoriale şi naţionale din 1918, care ne- au dus la minunea României Mari, după secole de suferinţă. De aceea, anul 1859, cu al său 24 Ianuarie şi generaţia acelei vremi, înseamnă punct nou de plecare în viaţa neamului nostru“. Noi îi dăm dreptate profesorului de istorie de la prestigioasa instituţie de învăţământ, Liceul Petru Rareş!

Prof. Gheorghe RADU

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Week-end sportiv

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sîmbătă, 21 septembrie: ora 10.30 – Baza Hipică Piatra Neamţ: Sărbătoarea de toamnă a sportului ecvestru nemţean; ora 12.00 – Sala Polivalentă: HCF Piatra Neamţ – CSM Roman (Divizia A, handbal feminin, etapa III); ora 14.30 – Sala Polivalentă: Futsal Ceahlăul – Sporting Darabani (Futsal, Liga 2, etapa I); ora 17.00 – Stadion Ceahlăul: CSM Ceahlăul – Aerostar (Liga 3, Seria I, etapa a V-a)

Duminică, 22 septembrie: ora 10.30 – Baza Hipică Piatra Neamţ: Sărbătoarea de toamnă a sportului ecvestru nemţean; ora 11.00 – Bodeşti, Bravo Bodeşti – ASF Girov (Liga 4, Seria A, etapa IV); ora 11.00 – Borca, Bradu Borca – AS Grumăzeşti (Liga 4, Seria A, etapa IV); ora 11.00 – Horia, Victoria Horia – Voinţa Ion Creangă (Liga 4, Seria B, etapa IV); ora 11.00 – Cordun, teren Pildeşti: Moldova Pildeşti – Moldova Cordun (Liga 4, Seria B, etapa IV).

Citește știrea

Actualitate

Festival de teatru cu premieră la TT

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ duminică, la TT, va fi jucată piesa „Frontal“, o adaptare după „Povestea unui om leneş“, textul şi regia find semnate de Gianina Cărbunariu, directorul teatrului pietrean

Ediţia cu numărul XXI a Festivalului de Teatru Piatra Neamţ a debutat deja, la mijlocul săptămînii, un bogat program de manifestări fiind programat pînă pe 2 octombrie. Organizatorii au decis ca tema acestei ediţii să fie „Succes!“. „Ne dorim ca Festivalul să fie un punct de întîlnire pentru generaţii diferite de artişti şi de spectatori, pentru oameni de teatru din diverse părţi ale Europei, pentru experienţe şi perspective provocatoare atît pentru teatru, cît şi pentru alte arte – film, muzică, dans, arte vizuale“, spune Gianina Cărbunariu, directorul Teatrului Tineretului. În total, în cadrul festivalului vor fi 29 de spectacole, participanţi din şapte ţări, patru concerte, cinci ateliere, patru lansări de publicaţii, două proiecţii de film documentar, 24 de sesiuni de discuţii cu publicul, etc. Vor fi şapte spectacole oferite de artişti şi companii din Franţa, Germania, Moldova, Polonia, Slovacia, Spania şi Turcia). „Mai mult decît o urare, tema actualei ediţii a Festivalului este o invitaţie la meditaţie, în cheie critică şi ironică, asupra poveştilor de şi despre succes ale societăţii de astăzi şi din trecutul recent. Ce înseamnă succesul individual versus succesul unei comunităţi (fie ea un grup sau o naţiune)? De ce în anumite momente istorice frustrările sociale au nevoie să fie compensate prin inventarea unor poveşti triumfaliste despre noi înşine? Se poate trăi şi crea în afara dihotomiei succes – eşec într-o lume în care fiecare încearcă să vîndă cît mai profitabil ceea ce are de oferit, iar piaţa de artă este şi ea un teritoriu important pe această hartă globală? Cît de vulnerabili sîntem în acest context, cum am ajuns în această situaţie şi care ar fi căile de ieşire? Ce loc mai au riscul, experimentul, gîndirea critică? Multe dintre poveştile de succes ale naţiunilor şi chiar ale indivizilor se construiesc astăzi, ca şi ieri, în conflict cu diferenţa, cu «ceilalţi». Există cîştigători şi învinşi sau, şi mai grav, oameni invizibili, umbre care sînt inevitabil necesare pentru a realiza contrast. Sîntem modelaţi să gîndim astfel sau e posibil încă să descoperim alte paradigme de gîndire? La 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier – cînd lumea se confruntă cu războaie şi conflicte ce distrug ţări, cu migraţie, inechitate socială, criză ecologică, polarizare a discursurilor, populism şi naţionalism -, o reevaluare a naraţiunilor despre trecutul recent e posibil să ne ofere sprijin în înţelegerea prezentului şi, poate, în imaginarea unui viitor. Festivalul prezintă astfel o serie de perspective artistice, semnate de artişti est- europeni (România, Slovacia, Polonia) ce pun întrebări legate de perioada de dinainte şi de după momentul de «succes» istoric din 1989: ce am reuşit să cîştigăm din ce-am visat şi ce am pierdut pe drum? şi, desigur: ce urmează să ni se întîmple? Ne dorim ca Festivalul să fie un meeting-point pentru generaţii diferite de artişti şi de spectatori, pentru oameni de teatru din diverse părţi ale Europei, pentru experienţe şi perspective provocatoare, pentru teatru şi alte arte. Vă aşteptăm cu drag la Festival!“, este invitaţia făcută de Gianina Cărbunariu, director general al TT şi curator al Festivalului de Teatru Piatra Neamţ. Astăzi, festivalul propune, la ora 11, la Casa Culturii din Tîrgu Neamţ, spectacolul „Iepurele alb“ (Teatrul de Artă Bucureşti. Apoi, la ora 20.00, la Piatra va fi reprezentaţia „Sub fiecare pas e o mină neexplodată dintr-un război neterminat cu tine“, o producţie TT, în regia lui Radu Afrim. Duminică, la ora 11.00, „Iepurele alb“ poate fi vizionat în sala de festivităţi a Primăriei Roman. De la ora 16.00, la TT, „Legume“ este un spectacol din cadrul proiectului =Safespott, care promovează dezbateri pe tema diversităţii şi a toleranţei. De la ora 18.00, va fi premiera piesei „Frontal“, o adaptare după „Povestea unui om leneş“ de Ion Creangă, textul şi regia find semnate de Gianina Cărbunariu. Apoi, Alexander Bălănescu (violonist/compozitor) şi Ada Milea (actriţă/cîntăreaţă/compozitoare) vor fi protagoniştii unui concert pe scena TT.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: A făcut scandal în bar, va sta 9 luni la răcoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vîrstă de 44 de ani care a fost condamnat definitiv la 9 luni de închisoare după ce a făcut scandal într-un bar şi l-a ameninţat pe barman, a fost prins recent de poliţiştii nemţeni şi dus la Penitenciarul Bacău. “La data de 19 septembrie, în urma activităților specifice desfășurate, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Roman au depistat un bărbat de 44 de ani, din Roman, care poseda un mandat de executare a pedepsei închisorii. Cel în cauză era condamnat de Judecătoria Roman la o pedeapsă privativă de libertate de 9 luni, pentru săvîrşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice. În fapt, la data de 19 iulie 2017, acesta s-a deplasat la o societate comercială din Roman, unde pe fondul consumului de băuturi alcoolice i-a adresat injurii, expresii jignitoare şi ameninţări barmanului. Totodată, acesta a amenințat cu un obiect tăietor-înțepător și a încercat să lovească o altă persoană, care intervenise pentru aplanarea conflictului. Polițiștii l-au condus și depus la Penitenciarul Bacău, în vederea executării pedepsei”, au transmis poliţiştii nemţeni.

Citește știrea

Trending