Contactează-ne

Prima pagină

Meşteşugurile – artă şi tradiţie nemţeană

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în parcul de lîngă Casa Culturii au putut fi văzuţi la lucru meşteri populari din diferite judeţe ale ţării ■ proiectul a fost derulat de Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ, urmărind revitalizarea şi promovarea meşteşugurilor ■ meşterii populari Costi şi Ionela Lungu au fost iniţiatorii evenimentului ■ Ionelei Lungu i s-a decernat recent titlul de cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ ■

Parcul de lîngă Casa Culturii Ion Creangă din Tîrgu Neamţ a fost transformat, în week-end, într-o „tabără“ a meşterilor populari, veniţi din diferite judeţe ale ţării să-şi prezinte produsele, dar mai ales meşteşugul. Sub ochii vizitatorilor, ei au demonstrat cum transformă şi însufleţesc pielea, lutul, pînza, lemnul şi alte materiale. Mai ales copiii au fost fascinaţi de munca meşterilor şi au avut prilejul să lucreze alături de ei. Proiectul intitulat Meşteşugurile – artă şi tradiţie nemţeană a fost derulat de Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ, coordonată de soţii Constantin şi Ionela Lungu, din Humuleşti. „O idee mai veche de-a lui Costi Lungu a prins contur prin acest proiect Meşteşugurile – artă şi tradiţie nemţeană, realizat prin Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ şi Consiliul Judeţean. O prezentare a meşteşugurilor prin demonstraţia fiecărui meşter a meşteşugului pe care îl practică. A reuşit să aducă laolaltă olarul, pielarul, ţesătoarea, cusătoarea de costume populare, meşter care coase măşti tradiţionale, sculptorul în lemn şi meşteriţe care fac podoabe din mărgele sau croşetate. Tabăra de meşteri se adresează în special copiilor, adolescenţilor, dar şi părinţilor şi cadrelor didactice, pentru că de la an la an meşteşugurile pier şi ignoranţa nu iartă. Prin acest demers vrem măcar să înţelegem de unde venim, dar mai ales către ce ne îndreptăm“, a notat Ionela Lungu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Prin intermediul asociaţiei menţionate, cei doi meşteri populari au mai derulat şi în anii precedenţi proiecte cu scopul de a revitaliza meşteşugurile tradiţionale din judeţ şi de a le promova ca pe un produs turistic specific şi de mare valoare. Printre obiectivele urmărite s-au numărat cultivarea interesului pentru activitatea meşteşugărească tradiţională, transmiterea acestei arte tinerei generaţii, prezentarea diversităţii meşteşugurilor şi a bogăţiei spirituale a culturii populare nemţene. Sub coordonarea lui Constantin Lungu, preşedintele asociaţiei, au avut loc şi activităţi demonstrative de artă meşteşugărească în şcolile din judeţ, şi în special în cele din Tîrgu Neamţ. De asemenea, s-au organizat deplasări prin sate pentru a descoperi persoane care ştiu să confecţioneze diverse obiecte prin tehnici tradiţionale şi a le convinge să se dedice serios acestei îndeletniciri. Aşa au intrat în branşă noi meşteri populari, specializaţi în prelucrarea lemnului, ţesături, măşti populare. Constantin Lungu îşi are atelierul în Humuleşti, nu departe de Casa Memorială Ion Creangă. Specializat în sculptura în lemn, creează toiage de stînă şi bîte, baltage din lemn de soc şi alun. Unele sînt încrustate, altele placate cu cositor, dar mai toate au la capăt chipuri sculptate înfăţişînd ciobani ce-şi păzesc turmele de oi. Humuleşteanul mai lucrează lăzi de zestre şi frumoase măşti pentru Anul Nou. O parte sînt expuse în atelierul-magazin de la poalele Cetăţii, de care se ocupă soţia sa Ionela Lungu, tot meşter popular, renumită în întreaga ţară mai ales pentru haioasele figurine din lut care dau viaţă personajelor din opera lui Creangă.

Ionela Lungu, cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ

Ionelei Lungu i s-a decernat, recent, titlul de cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ, în semn de apreciere şi recunoştinţă pentru contribuţia adusă la promovarea localităţii şi a operei scriitorului Ion Creangă, în ţar şi străinătate. S-a născut în Tulcea şi este absolventă a Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi Iaşi. În 1999 a absolvit cursuri postuniversitare de profesionalizare didactică la Universitatea Cuza Iaşi, specializîndu-se în tehnologii neconvenţionale. În prezent este profesor coordonator la Şcoala Populară de Artă din Piatra Neamţ din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, avînd o clasă externă de artă populară, predînd arta modelajului lutului la şcoli din Tîrgu Neamţ. Este atestată ca meşter popular din 1999, printr-un Certificat de Notorietate eliberat de Primăria Tîrgu Neamţ. „Personajul de poveste, Ionela Lungu, merită respectul comunităţii noastre deoarece după ani de muncă numele ei este strîns legat de Humuleşti şi de personajele lui Creangă. O găsim, cel mai adesea, la atelierul-magazin, cu umor numit de ea Lungu’S Mall, în drum spre Cetatea Neamţ, pe blogurile de socializare, la Muzeul Ţăranului Român, la emisiuni televizate, pe reţele de socializare şi fără nici o variaţie, tema apariţiilor se învîrte în jurul subiectului Opera scriitorului Ion Creangă“, au fost unele dintre argumentele notate în documentaţia aferentă hotărîrii Consiliului Local. După decernarea titlului, Ionela a comentat momentul pe pagina de Facebook. „Să fii cetăţean de onoare. A fost o vreme cînd eram cunoscută ca nora învăţătorului Ticuşor Lungu sau soţia lui Costi. Iată că azi, Oraşul Tîrgu Neamţ mi-a zis pe nume: Ionela Lungu, meşter popular din Humuleşti. A fi meşter popular, pentru mine şi Costi a însemnat mai mult decît a promova tradiţiile populare. Ne- am făcut o misiune în a promova zona Tîrgu Neamţ. Nu a fost interviu la radio sau TV, nu a fost tîrg de meşteri la care am participat – în ţară sau străinătate – în care să nu spunem despre Tîrgu Neamţ. Pentru că aşa am considerat firesc, să invităm oamenii la noi, să ne vadă lucrînd în atelier, să vadă Ozana, să urce la Cetatea Neamţ şi să viziteze Casa Creangă. Eu îmi iubesc oraşul şi, deşi m-am născut şi crescut în Tulcea, casa mea e acum în Humuleşti. Şi în fiecare zi arăt lumii, prin pozele pe care le fac, detalii frumoase ale locului: oameni, case vechi, tradiţii. Iubiţi-vă oraşul şi faceţi pentru el ce ştiţi mai bine, astfel şi el vă va iubi. Eu asta fac“, a conchis Ionela Lungu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prima pagină

Gelu Cracană, a VI-a carte despre Ceahlăul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ unul dintre cei mai înfocaţi suporteri ai echipei pietrene îşi lansează cele două volume ale cărţii „Ceahlăul - la Centenar fotbalistic 1919-2019“ ■ evenimentul va avea loc duminică, 20 octombrie, la muzeul Constantin Grigoriu, din incinta Stadionului Municipal ■ „E ultima apariţie editorială pe tema echipei de fotbal. Acum aşa cred, chiar dacă o vorbă zice că «Niciodată să nu spui niciodat㻓, a precizat Gelu Cracană ■

Gelu Cracană, cel mai cunoscut suporter al echipei Ceahlăul, va marca împlinirea unui secol de la înfiinţarea grupării de fotbal printr- o lucrare în două volume, la care a lucrat în ultimul an. Duminică, 20 octombrie, în ziua de naştere a numelui Ceahlăul, Cracană îşi va lansa cartea intitulată „Ceahlăul – la Centenar fotbalistic 1919- 2019“, în prezenţa invitaţilor la evenimentul programat să înceapă la ora 16.00, la muzeul Constantin Grigoriu, din incinta stadionului Municipal. „Am invitat circa 150 de persoane la această lansare de carte, oameni de fotbal, foşti jucători, antrenori, conducători ai echipei Ceahlăul în diferite perioade. Eu voi spune cîteva cuvinte, apoi îi voi lăsa să vorbescă pe cei care doresc despre istoria echipei în aceşti 100 de ani de la înfiinţare. Prima carte despre Ceahlăul am scris-o cînd echipa a împlinit 90 de ani şi eu zic că e ultima apariţie editorială pe tema echipei de fotbal de sub Pietricica. Acum aşa cred, chiar dacă o vorbă zice «Niciodată să nu spui niciodat㻓, a precizat Gelu Cracană, cel care în ultimul deceniu, a fost autor sau coautor pentru alte cinci cărţi dedicate echipei de sub Pietricica: „FC Ceahlăul – 90 de ani de la înfiinţare (2009)“, „File din istoria de aur a Ceahlăului“ (2011), „Cupa UEFA – Intertoto 1995 – 2004 FC Ceahlăul“ (2013), „Ceahlăul şi ABBA“ (2015), respectiv „Gheorghe Ştefan: galben şi negru 1992 -2015, ani de glorie şi decădere ai echipei FC Ceahlăul Piatra Neamţ“ (2017). De această dată, Gelu Cracană şi-a împărţit lucrarea în două volume, în primul fiind rememorate începuturile din 1919 şi activitatea competiţională pînă în 2004. În volumul al II-lea este urmărit traseul formaţiei galben-negre (şi portocalii) din 2004, odată cu schimbarea statutului juridic, şi pînă în ultimii ani, cînd gruparea a pornit de la zero, cu o nouă conducere şi sub o altă denumire (CSM Ceahlăul). „Sub această formă am împărţit istoria de 100 de ani a echipei în două perioade: 1919-2004 şi 2004-pînă în prezent. Tot ceea ce am cuprins între paginile cărţii este bazat pe documente de la Arhivele Statului, de la Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu şi din articolele sportive din presa locală şi naţională. Fotografiile pe care le-am folosit ca să ilustrez cartea provin din arhiva mea personală, dar şi de la profesorul Radu Toma, fostul director al CSS Olimpia, sau de la doctorul Costache Andone, două regretate personalităţi care şi- au legat numele de echipa Ceahlăul“, a mai precizat Gelu Cracană. Din istoria de 100 de ani a echipei, au fost şi momente fericite, dar şi răni care nu s-au vindecat nici acum. Suporterul – scriitor le-a rememorat în lucrarea sa, şi nu a menajat pe nimeni spunînd lucrurilor pe nume, aşa cum le-a trăit de pe margine, ca fotograf sau simplu spectator la meciurile echipei de suflet, sau din interior, ca angajat al clubului (magaziner sau ofiţer de presă). Iată un fragment din volumul I al cărţii ce va fi lansate duminică, 20 octombrie, în care Gelu Cracană readuce în amintire poate cea mai frumoasă pagină din istoria echipei de fotbal de sub Pietricica, finalul de campionat (sezonul 1992-1993) în urma căruia Ceahlăul a promovat, pentru prima oară de la înfiinţare, în eşalonul naţional (Divizia A): „S-au scurs mai bine de 3 ani de cînd legendara FC Ceahlăul, leagănul fotbalului nemţean, a fost ştearsă de pe harta fotbalului românesc. Dar nu şi din amintirea celor pe care au iubit-o, care şi acum mai tresar la auzul numelui Ceahlăul, iar rănile rămân la fel de pregnante, având în vedere că formaţia ar fi sărbătorit, anul acesta, centenarul. Stadionul Borzogheanu, ultima «casă» a ilustrei formaţii de pe malul Bistriţei, reuşeşte şi în zilele de astăzi să mai păstreze pe alocuri din spiritul şi atmosfera de odinioară. Amintire ce pare estompată în negura iernii şi în ploaia intensă şi deasă care se aşterne în acest moment pe stadionul unde odată, fotbalul se juca cu sufletul. Amintirea are şi acum puterea de a te întoarce în timp. Exact în sezonul 1992 – 1993, cînd Ceahlăul disputa un meci crucial pentru promovare, acasă, împotriva echipei Bucovina Suceava, şi pe care reuşea să-l cîştige cu 3-0. Viorel Anghelinei, Axinia Gheorghe, Ion Dinu, Nicolaie Alexa, Lucian Cozma, Axinia Florin, Cristinel Coşerariu, Constantin Enache, Robert Ghioane, Ioan Grosu, Leon Ivanov, Ioan Gigi, Mihai Ionescu, Radu Lefter, Ovidiu Marc, Marian Mirea, Virgil Nechifor, Gheorghe Pantazi, Cristinel Săvinoiu, Tudor Şoimaru, Grigore Urzică, Radu Buliga, Vasile Şoiman, Marian Oprea, Doru Breniuc, Cristian Apachiţei, Vasile Vrînceanu erau partizanii care înghesuiau peste 10.000 de suflete pe Borzogheanu. Suporterii galben-negrilor nemţeni erau renumiţi pentru pasiunea cu care trăiau fiecare partidă, atât acasă, cât şi în deplasare“. De menţionat că vineri, 18 octombrie, Gelu Cracană va fi prezent la Teatrului Tineretului cu o expoziţie inedită despre istoria echipei de fotbal, acolo unde, de la ora 17.00 va începe gala dedicată sărbătoririi centenarului activităţii sportive a clubului Ceahlăul. Au fost invitaţi la eveniment veteranii clubului, cei care au pus bazele sau au activat în cadrul secţiilor de la CS Ceahlăul, precum şi reprezentanţi ai federaţiilor sportive unde Ceahlăul s-a afirmat în ţară şi în lume.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Achitat pentru acuzele de ucidere a consoartei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ bărbatul a fost inculpat pentru că şi-a agresat nevasta, aceasta suferind leziuni grave după ce a căzut ■ a ajuns la spital după cîteva zile şi nu a mai mai putut fi salvată ■ soţul a fost achitat pentru acuzele de lovituri cauzatoare de moarte ■ judecătorii au stabilit că fapta nu există ■

Constantin Tololoi, în vîrstă de 50 de ani, din localitatea Gîdinţi a scăpat definitiv de acuzele de ucidere a nevestei. El a fost trimis în judecată în anul 2017 fiind acuzat de săvîrşirea infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte. Prima instanţă, Tribunalul Neamţ, l-a achitat pe motiv că fapta nu există. Procurorii au contestat sentinţa, recent Curtea de Apel Bacău respinngînd acţiunea anchetatorilor şi prin sentinţă definitivă l-au exonerat pe inculpat de răspundere penală. „În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C .p .p respinge ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ împotriva sentinţei penale nr. 59/P/14.06.2018 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. 4545/103/2017. Cheltuielile judiciare rămîn în sarcina statului. Definitivă“, conform Curţii de Apel Bacău. Conform actelor de urmărire penală, fapta care ar fi avut loc în ziua de 13 mai 2017. Anchetatorii au arătat că inculpatul şi nevasta sa se aflau în gospodăria proprie din localitatea menţionată, iar pe fondul unei altercaţii spontane, dar şi a unor neînţelegeri mai vechi, la un moment dat inculpatul şi-a lovit consoarta cu pumnul. Luată prin surprindere de violenţa soţului, femeia nu a putut să se apere şi s-a lovit în cădere de nişte planuri dure. După consumarea agresiunii, victima nu a dat imediat semne că ceva ar fi în neregulă, însă cu începere de a doua zi starea sa de sănătate a început să se deterioreze. Acuzatul nu ar găsit de cuviinţă să solicite ajutor medical şi considerînd că femeia nu a suferit cine ştie ce leziuni profunde, a ţinut-o acasă şi, spun anchetatorii, i-ar fi aplicat doar nişte îngrijiri empirice. Cu toate acestea, starea de sănătate a victimei s-a depreciat continuu şi ireversibil în următoarele zile, ceea ce i-a făcut pe membrii familiei ca la data de 17 mai, deci la patru zile de la incident, să solicite ajutor medical. La faţa locului a ajuns un echipaj de la Ambulanţa Neamţ şi avînd în vedere faptul că femeia era în agonie, echipajul medical a transportat victima la Spitalul de Urgenţă din Roman. Numai că deja era prea tîrziu şi nu s-a mai putut face nimic, iar a doua zi, pe 18 mai, femeia a decedat. De la început moartea a fost considerată suspectă, iar după demararea cercetărilor soţul a fost pus sub acuzare pentru săvîrşirea infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte, inculpatul fiind anchetat în stare de libertate.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Victimă a unui accident, scoasă din maşina răsturnată de un pompier aflat în timpul liber

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat, victimă a unui accident rutier produs în urmă cu puţin timp, marţi, 15 octombrie, în comuna Grumăzeşti, a fost scos din maşina răsturnată de un pompier aflat în timpul liber. Numele salvatorului nemţean este Dumitru Ionuţ Cristian. “Accident rutier cu o victimă în comuna Grumăzești. Se deplasează la fața locului pompierii de la Detaşamentul Tîrgu Neamț cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD. Victima, un bărbat, a fost extrasă din autoturismul răsturnat, de către un subofițer de la Detașamentul Tîrgu Neamț, aflat în timpul liber”, au comunicat cei de la ISU Neamy. Vom reveni.

Citește știrea

Trending