Contactează-ne

Prima pagină

Meşteşugurile – artă şi tradiţie nemţeană

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în parcul de lîngă Casa Culturii au putut fi văzuţi la lucru meşteri populari din diferite judeţe ale ţării ■ proiectul a fost derulat de Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ, urmărind revitalizarea şi promovarea meşteşugurilor ■ meşterii populari Costi şi Ionela Lungu au fost iniţiatorii evenimentului ■ Ionelei Lungu i s-a decernat recent titlul de cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ ■

Parcul de lîngă Casa Culturii Ion Creangă din Tîrgu Neamţ a fost transformat, în week-end, într-o „tabără“ a meşterilor populari, veniţi din diferite judeţe ale ţării să-şi prezinte produsele, dar mai ales meşteşugul. Sub ochii vizitatorilor, ei au demonstrat cum transformă şi însufleţesc pielea, lutul, pînza, lemnul şi alte materiale. Mai ales copiii au fost fascinaţi de munca meşterilor şi au avut prilejul să lucreze alături de ei. Proiectul intitulat Meşteşugurile – artă şi tradiţie nemţeană a fost derulat de Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ, coordonată de soţii Constantin şi Ionela Lungu, din Humuleşti. „O idee mai veche de-a lui Costi Lungu a prins contur prin acest proiect Meşteşugurile – artă şi tradiţie nemţeană, realizat prin Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ şi Consiliul Judeţean. O prezentare a meşteşugurilor prin demonstraţia fiecărui meşter a meşteşugului pe care îl practică. A reuşit să aducă laolaltă olarul, pielarul, ţesătoarea, cusătoarea de costume populare, meşter care coase măşti tradiţionale, sculptorul în lemn şi meşteriţe care fac podoabe din mărgele sau croşetate. Tabăra de meşteri se adresează în special copiilor, adolescenţilor, dar şi părinţilor şi cadrelor didactice, pentru că de la an la an meşteşugurile pier şi ignoranţa nu iartă. Prin acest demers vrem măcar să înţelegem de unde venim, dar mai ales către ce ne îndreptăm“, a notat Ionela Lungu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Prin intermediul asociaţiei menţionate, cei doi meşteri populari au mai derulat şi în anii precedenţi proiecte cu scopul de a revitaliza meşteşugurile tradiţionale din judeţ şi de a le promova ca pe un produs turistic specific şi de mare valoare. Printre obiectivele urmărite s-au numărat cultivarea interesului pentru activitatea meşteşugărească tradiţională, transmiterea acestei arte tinerei generaţii, prezentarea diversităţii meşteşugurilor şi a bogăţiei spirituale a culturii populare nemţene. Sub coordonarea lui Constantin Lungu, preşedintele asociaţiei, au avut loc şi activităţi demonstrative de artă meşteşugărească în şcolile din judeţ, şi în special în cele din Tîrgu Neamţ. De asemenea, s-au organizat deplasări prin sate pentru a descoperi persoane care ştiu să confecţioneze diverse obiecte prin tehnici tradiţionale şi a le convinge să se dedice serios acestei îndeletniciri. Aşa au intrat în branşă noi meşteri populari, specializaţi în prelucrarea lemnului, ţesături, măşti populare. Constantin Lungu îşi are atelierul în Humuleşti, nu departe de Casa Memorială Ion Creangă. Specializat în sculptura în lemn, creează toiage de stînă şi bîte, baltage din lemn de soc şi alun. Unele sînt încrustate, altele placate cu cositor, dar mai toate au la capăt chipuri sculptate înfăţişînd ciobani ce-şi păzesc turmele de oi. Humuleşteanul mai lucrează lăzi de zestre şi frumoase măşti pentru Anul Nou. O parte sînt expuse în atelierul-magazin de la poalele Cetăţii, de care se ocupă soţia sa Ionela Lungu, tot meşter popular, renumită în întreaga ţară mai ales pentru haioasele figurine din lut care dau viaţă personajelor din opera lui Creangă.

Ionela Lungu, cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ

Ionelei Lungu i s-a decernat, recent, titlul de cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ, în semn de apreciere şi recunoştinţă pentru contribuţia adusă la promovarea localităţii şi a operei scriitorului Ion Creangă, în ţar şi străinătate. S-a născut în Tulcea şi este absolventă a Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi Iaşi. În 1999 a absolvit cursuri postuniversitare de profesionalizare didactică la Universitatea Cuza Iaşi, specializîndu-se în tehnologii neconvenţionale. În prezent este profesor coordonator la Şcoala Populară de Artă din Piatra Neamţ din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, avînd o clasă externă de artă populară, predînd arta modelajului lutului la şcoli din Tîrgu Neamţ. Este atestată ca meşter popular din 1999, printr-un Certificat de Notorietate eliberat de Primăria Tîrgu Neamţ. „Personajul de poveste, Ionela Lungu, merită respectul comunităţii noastre deoarece după ani de muncă numele ei este strîns legat de Humuleşti şi de personajele lui Creangă. O găsim, cel mai adesea, la atelierul-magazin, cu umor numit de ea Lungu’S Mall, în drum spre Cetatea Neamţ, pe blogurile de socializare, la Muzeul Ţăranului Român, la emisiuni televizate, pe reţele de socializare şi fără nici o variaţie, tema apariţiilor se învîrte în jurul subiectului Opera scriitorului Ion Creangă“, au fost unele dintre argumentele notate în documentaţia aferentă hotărîrii Consiliului Local. După decernarea titlului, Ionela a comentat momentul pe pagina de Facebook. „Să fii cetăţean de onoare. A fost o vreme cînd eram cunoscută ca nora învăţătorului Ticuşor Lungu sau soţia lui Costi. Iată că azi, Oraşul Tîrgu Neamţ mi-a zis pe nume: Ionela Lungu, meşter popular din Humuleşti. A fi meşter popular, pentru mine şi Costi a însemnat mai mult decît a promova tradiţiile populare. Ne- am făcut o misiune în a promova zona Tîrgu Neamţ. Nu a fost interviu la radio sau TV, nu a fost tîrg de meşteri la care am participat – în ţară sau străinătate – în care să nu spunem despre Tîrgu Neamţ. Pentru că aşa am considerat firesc, să invităm oamenii la noi, să ne vadă lucrînd în atelier, să vadă Ozana, să urce la Cetatea Neamţ şi să viziteze Casa Creangă. Eu îmi iubesc oraşul şi, deşi m-am născut şi crescut în Tulcea, casa mea e acum în Humuleşti. Şi în fiecare zi arăt lumii, prin pozele pe care le fac, detalii frumoase ale locului: oameni, case vechi, tradiţii. Iubiţi-vă oraşul şi faceţi pentru el ce ştiţi mai bine, astfel şi el vă va iubi. Eu asta fac“, a conchis Ionela Lungu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Tragedia de pe E 85 – Mamă şi fiu morţi din cauza unui pieton imprudent

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ tragedia s-a petrecut pe Drumul European E 85, la Săbăoani ■ o bătrînă a traversat aiurea strada, iar un şofer a încercat s-o evite ■ a pierdut controlul volanului, a intrat pe contrasens şi s-a tamponat frontal cu alt autoturism ■ între victime se numără un tînăr de 18 ani şi mama sa, în vîrstă de 38 de ani, ambii din Barticeşti ■ într-un alt accident, o şoferiţă neatentă a intrat cu maşina în trei copii, care traversau regulamentar ■

Un teribil accident de circulaţie soldat cu trei morţi, între care un tînăr de 18 ani şi mama sa, în vîrstă de 38 de ani, ambii din Barticeşti, comuna Bodeşti, a avut loc pe 22 noiembrie 2019 în zona Castelului de apă din apropiere de oraşul Roman, pe drumul spre Iaşi şi Suceava.

Cei doi şi-au pierdut viaţa cînd mai aveau circa 10 kilometri pentru a ajunge acasă.

Apelul pentru ajutor a venit prin numărul unic de urgenţă 112, fiind înregistrat în dispeceratul ISU – Ambulanţă Neamţ la prînz, în jurul orei 12:00. La locul indicat de apelant au plecat atît echipaje de ambulanţă cît şi de la Poliţia Rutieră şi militarii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, pentru că s-a reclamat faptul că sînt persoane încarcerate la evenimentul de pe E 85, pe raza localităţii Săbăoani, unde două autoturisme s-au ciocnit frontal.

Au intervenit pompierii militari din cadrul Detaşamentului Roman cu o autospecială de descarcerare grea, o autospecială de stingere şi o ambulanţă SMURD – TIM.

Din accident au rezultat trei victime, toate fiind încarcerate, iar pentru scoaterea lor dintre fiarele contorsionate şi efectuarea cercetării la faţa locului circulaţia în zonă a fost blocată. Din păcate pentru cei doi şoferi implicaţi în accident nu s-a mai putut face nimic.

O altă victimă, o femeie, a fost scoasă în viaţă din maşina făcută zob şi a fost transportată la spital în stare gravă.

Eforturile medicilor nu au dat roade şi în cele din urmă şi cea de-a treia victimă a decedat pe patul de spital.  Cercetările efectuate au stabilit că nenorocirea s-a datorat unei femei de 80 de ani care s-a angajat în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure.

„Din primele cercetări efectuate de poliţiştii rutieri din cadrul Poliţiei Roman a reieşit că în timp ce un bărbat de 39 de ani, din Bacău, care conducea un autoturism pe DN 2 – E 85, din direcţia Suceava – Roman, la intersecţia cu strada Muncii din Săbăoani, ar fi virat stînga pentru a evita impactul cu o femeie de 80 de ani, din Săbăoani, care s-ar fi angajat în traversarea străzii prin loc nepermis, moment în care a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, a pătruns pe contrasens intrînd în coliziune cu un autoturism condus de un tînăr de 18 ani, din Barticeşti. În urma impactului a rezultat decesul ambilor conducători auto şi rănirea unei femei de 38 de ani, din Barticeşti, pasageră în autoturismul tînărului, care a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale“, a declarat Georgiana Moşu, purtător de cuvînt al Poliţiei Neamţ.

Cadrele medicale de la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman au făcut tot ce au putut pentru salvarea victimei. Imediat ce a fost adusă la Unitatea de Primiri Urgenţe diagnosticul era unul rezervat în ceea ce priveşte şansele de supravieţuire, femeia fiind în stare de comă.

„A fost adusă, în urmă cu jumătate de oră, o pacientă comatoasă, victima unui accident rutier grav. I s-au făcut mai multe investigaţii pentru a se stabili leziunile şi la ce nivel sînt acestea. Pacientei i s-au făcut investigaţii radiologice, respectiv computer tomomograf pentru a se vedea gravitatea leziunilor craniene, după care se va stabili conduita medicală“, ne-a declarat Dragoş Bracă, medic de gardă la Centrul de Primiri Urgenţe Roman.

Din păcate, persoana rănită nu a supravieţuit.

„În momentul în care i se făceau radiografii a intrat în stop cardio-respirator. Au fost efectuate manevre de resuscitare, inclusiv cu şocuri electrice, la care, din păcate, nu a răspuns, fiind declarat decesul“, a afirmat Maria Andrici, directorul Spitalului Roman.

Corpurile neînsufleţite au fost transportate la Serviciul Medicină Legală în vederea efecturii necropsiei. Poliţiştii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal cu acuze de ucidere din culpă.

Un alt accident cu trei victime, dar fără decese, avusese loc cu o zi înainte în Piatra Neamţ. S-a întîmplat pe o trecere de pietoni de pe strada Lămîiţei. Un autoturism condus de o pietreancă de 38 de ani, care se deplasa de pe bulevardul Traian spre strada Dimitrie Leonida, a surprins şi accident trei minori, de 3, 5 şi 17 ani, toţi fiind angajaţi în traversarea străzii prin loc permis, pe trecerea pentru pietoni. Băiatul de 5 ani a suferit doar un atac de panică, iar copilul de 3 ani şi fata de 17 ani s-au ales cu mai multe traumatisme la mîini şi picioare. Şoferiţa a fost testată de poliţişti cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește știrea

Educatie

Neamţ: Sfinţire exact după un secol de la prima piatră de temelie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ a fost sfinţit noul corp central al Şcolii Humuleşti ■ clădirea a fost reconstruită integral, investiţia fiind începută în 2015 ■ tot pe 22 noiembrie, dar acum 100 de ani, era pusă prima piatră de temelie a unităţii de învăţămînt ■

Corpul central al Şcolii Gimnaziale Ion Creangă din Humuleşti a fost sfinţit pe 21 noiembrie, marcîndu-se astfel finalizarea lucrărilor ce s- au derulat pe parcursul a cinci ani.

În prezenţa cadrelor didactice şi a invitaţilor de la nivel local, judeţean şi central, un sobor de preoţi a oficiat o slujbă religioasă, fiind rostite şi cuvinte de apreciere pentru cei implicaţi în buna derulare a investiţiei.

„În această zi sfîntă de prăznuire a Maicii Preacurate, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, s-a împlinit un ideal, o dorinţă şi o bucurie a satului Humuleşti, iubitul sat de către marele nostru povestitor Ion Creangă, ca această şcoală, laborator de cultură, să primească haina cea nouă a binecuvîntării şi a sfinţirii“, a spus părintele Viorel Cojocariu, parohul bisericii din imediata vecinătate a instituţiei de învăţămînt, accentuînd rolul important pe care familia, şcoala şi biserica îl au în formarea tinerei generaţii.

Profesorul Constantin Roşu, director al Şcolii Humuleşti din 2012, s-a referit la momentele importante din trecutul instituţiei:

„Împreună cu colegii mei, trăim o bucurie foarte mare astăzi pentru că un vis care părea foarte îndepărtat a devenit realitate. Am ţinut foarte mult să facem această sfinţire în această zi în care s-au împlinit 100 de ani de cînd s-a pus prima piatră de temelie. În 1919, un grup de humuleşteni foarte inimoşi şi visători, dar şi cu viziune, a vrut neapărat să facă aici o şcoală. Şi au reuşit să facă nu orice fel de şcoală, ci una deosebită care impresionează foarte mult prin arhitectură. Lucrările nu au mers uşor niciodată. Începutul a fost greoi, abia în 1934 şcoala a fost parţial inaugurată, iar în 1947, după Al Doilea Război Mondial, s-a făcut inaugurarea pentru întregul ansamblu. Au urmat ani mai buni, populaţia şcolară a crescut, la fel şi nevoile instituţiei, astfel că în 1970 s-a mai construit un corp de clădire, iar după zece ani încă unul, pentru ca în 2004 să fie ridicat corpul D“, a spus directorul, amintind şi de oamenii deosebiţi din trecutul instituţiei, educatori, învăţători, profesori, directori gospodari.

La finalul intervenţiei sale, directorul a mulţumit primarului Daniel Harpa, consilierilor locali, Inspectoratului Şcolar, Consiliului Judeţean, pentru ajutorul acordat în realizarea investiţiei, amintind şi de susţinerea de care a beneficiat din partea cadrelor didactice de la Humuleşti.

La rîndul său, primarul Daniel Harpa a trecut în revistă demersurile pe care le-a făcut pentru realizarea investiţiei şi a amintit de sprijinul primit din partea preşedintelui Consiliului Judeţean. A fost de părere că se impun şi lucrări de primenire a exteriorului celor două tronsoane laterale, ca să fie în ton cu noua clădire.

A oferit apoi în dar cadrelor didactice o icoană a Sfîntului Nicolae, alegerea sa fiind motivată de faptul că acesta este ocrotitorul bisericii din imediata vecinătate a şcolii. Au mai luat cuvîntul profesoara Elena Laiu, inspectorul şcolar general, fostă elevă a şcolii şi preşedintele CJ, Ionel Arsene.

Participanţilor li s-a prezentat şi un program artistic pregătit de elevi, în sala de festivităţi. Şcoala Humuleşti se află de mulţi ani în şantier, în timp fiind efectuate lucrări de consolidare şi modernizare a tronsoanelor componente, în funcţie de ritmul primirii fondurilor alocate de la Bucureşti. Construcţia corpului central a început în februarie 2015 de la temelie, după ani de aşteptare.

Vechea clădire fusese dărîmată în legislatura anterioară, motivîndu-se că era şubredă şi putea să se prăbuşească, dar încă de atunci s-au dat asigurări că proiectul de reconstrucţie va respecta arhitectura iniţială. Conform scoalahumulesti.freewb.ro, istoria învăţămîntului din Humuleşti începe pe la 1800, şcoala funcţionînd sub patronajul bisericii.

Între 1845 şi 1863 funcţionează şcoala primară condusă de preotul Ion Humulescu şi bădiţa Vasile (cel din Amintirile lui Creangă). Oficial, Şcoala Humuleşti a fost înfiinţată în 1883, sub conducerea învăţătorului Constantin Vrînceanu. Pe 7 august 1915 este emis un decretul regal, prin care se dă numele de Şcoala primară Ion Creangă din Humuleşti – Tîrgu Neamţ. În 1914, un arhitect a întocmit proiectul şcolii, iar în 1919 s-a înfiinţat un comitet de Construcţie, iar inginerul tîrnemţean Iuliu Stetin a întocmit planurile viitoarei unităţi de învăţămînt, folosind ca model sediul Primăriei Craiova.

În 1926, construcţia avea zidurile ridicate la roşu, dar criza economică sistează lucrările, ele fiind reluate în 1935 cînd este dată în folosinţă provizorie o aripă în 1937. În timpul războiului, a fost ocupată de trupele germane şi cele sovietice, fiind devastată.

Citește știrea

Eveniment

UPDATE: Neamţ: Tragedie. Accidentul rutier de pe E85: Numărul victimelor a crescut la trei.

Știre publicată în urmă cu

în data de

Două persoane au decedat în urma accidentului rutier produs vineri, 22 noiembrie, pe E 85 în localitatea Săbăoani.

Conform informaţiilor oferite de reprezentanţii ISU Neamţ, cele două persoane decedate sînt şoferii autoturismelor implicate în tragicul eveniment rutier, iar o a treia persoană, o femeie, a fost descarcerată de pompieri şi preluată de un echipaj SMURD – TIM.

Ştirea iniţială o găsiţi aici: http://monitorulneamt.ro/neamt-accident-cu-trei-victime-incarcerate/

FOTO: Facebook – Radar Roman Oficial

UPDATE – Conform celor mai recente informaţii oferite de ISU Neamţ, femeia descarcerată de pompieri şi transportată la spital a decedat.

Citește știrea

Trending