Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Memoria arhivei. Revolutia, asa cum a fost pe la Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cu ani în urmã, artistul fotograf Ioan Clopotel a fost de acord sã destãinuie cum a trãit clipele revolutiei din decembrie 1989 la Piatra Neamt • el ne-a oferit si fotografii unicat din acele zile • pietreanul a urmãrit asemeni milioanelor de români începutul revolutiei la televizor • apoi si-a luat aparatul foto pe umãr si a venit însotit de cãtre sotie, în centrul orasului • asa au fost martori la „cucerirea“ sediului partidului •

Pentru cã zilele acestea se împlinesc 28 de ani de la începutul a ceea ce s-a numit Revolutia românã din 1898, redactia Monitorul a considerat cã este potrivit sã republice cele scrise în urmã cu multi ani. Ne-am oprit asupra unui interviu realizat cu artistul fotograf Ioan Clopotel, un pietrean arhicunoscut în urbea de sub Pietricica, unul dintre martorii evenimentelor din acele zile. Tot el ne-a pus la dispozitie niste fotografii unicat. Asadar, acum 28 de ani, pietrenii au intrat si ei în hora revolutionarilor români. Chiar dacã implicarea lor nu a fost la nivelul celei în care au fost prinsi timisorenii sau bucurestenii, nu se poate spune cã la Piatra Neamt nu s-au petrecut lucruri ce nu meritã a fi evocate. Panica generalã, cumulatã cu dorinta de a se manifesta într-un fel sau altul a unora pentru a fi pãrtasi la revolutie, au fãcut ca în oras schimbarea „conducãtorului iubit“ sã fie marcatã prin proteste de stradã, sloganuri preluate prin intermediul televiziunii centrale, cãrti arse, oameni fugãriti, geamuri si tablouri sparte.

Reporter: Domnule Ioan Clopotel, ce vã mai amintiti despre revolutia din ’89, despre ceea ce ati vãzut personal în Piatra Neamt? Ioan Clopotel: Îmi trec multe prin minte, dar cred cã e bine sã începem cu începutul. Surprinzãtor, dar odatã cu trecerea timpului am constatat cã foarte mutle din replicile celebre din teatrul lui Caragiale s-au potrivit ca o mãnusã în evolutia evenimentelor de acum douã decenii. Fierberea din Timisoara tinea cu sufletul la gurã pe toatã lumea. Impartial, ca tot românul, urmãream cu coada ochiului Telejurnalul TVR, dupã care ciuleam urechile la Europa Liberã sau Vocea Americii. Era clar cã valul revolutionar care mãtura Europa în acea toamnã ne va lovi si pe noi. Cu multã emotie am ascultat comentariile asupra cãderii Zidului la Berlin. În copilãrie avusesem ocazia sã vãd cu ochii mei Poarta Brandemburg, Zidul si sã ascult terifiante istorisiri despre nefericitii care si-au gãsit sfîrsitul în încercarea de a trece dincolo. Seara, de pe terasa unui bloc comunist de lîngã Zid, asemãnãtor multor blocuri de pe la noi, priveam fascinati în Berlinul de Vest, o mare de feerice lumini, si-i ascultam contrariati pe ghizii nostri de ocazie, redactori ai unei reviste pentru copii nemti, cum ne vorbeau pe sleau despre crimele regimului lor comunist. Încercau si reuseau sã ne deschidã ochii. Era în 1966. Evenimentele de la Timisoara si reflectarea lor pe unde scurte ne-au sporit nerãbdarea. Faptul cã de la cabinã era extrem de dificil sã vorbesti interurban era o confirmare cã lucrurile scãpaserã de sub control. Un ochi exersat sesiza usor agitatia trepãdusilor sistemului, cãznindu-se sã disperseze grupurile mai mari. Atrocitãtile de la Timisoara ne bulversaserã si, dacã pînã în acel moment fusesem sceptic în legãturã cu posibilitatea unei schimbãri, atunci am înteles cã tãvãlugul pornise. Reporter: Domnule Ioan Clopotel, povestiti-ne despre atmosfera care se gãsea în casele pietrenilor, despre starea lor de spirit si care au fost primele griji ale oamenilor dupã lansarea zvonurilor de panicã! Ioan Clopotel: Dupã împuscãturile transmise în direct de la Bucuresti, în Piatra Neamt, ca la un semn a pornit sarabanda zvonurilor: a fost otrãvitã apa la statia de pompare, teroristii de la Bacãu se îndreaptã spre Piatra, s-au tras focuri de armã pe Pietricica si multe altele. Zîmbeam în coltul gurii ca unul care rãsfoise multã literaturã politistã. Era clar cã începuse rãzboiul psihologic cu o campanie de intoxicare informativã. Piata de la teatru s-a golit în cîteva minute. Nu pentru mult timp. Repede lãmuriti cetãtenii s-au întors la locurile lor. Si Dumnezeu tinea cu lumea – era neobisnuit de cald pentru acea datã. Ne-am adunat mai multi prieteni acasã la unul dintre noi, peste drum de teatru, sã ne uitãm la televizor, sã nu ratãm episoadele magice ale acelei zile. La un moment dat am fugit acasã, am intrat în laborator, am developat filmul din aparat si am pus cîteva imagini pe hîrtie fotograficã. Am zburat cu ele în redactia singurului cotidian de pe atunci. Personalul redactiei era bulversat si oarecum depãsit de situatie. Cotidianul avea sã lipseascã a doua zi de pe piatã. A apãrut abia a treia zi. Pe prima paginã era tipãritã una din fotografiile mele.

Dornici de putere

Reporter: Cît dumneavoastrã developati pozele, ce se întîmpla pe „scena revolutiei“? Ioan Clopotel: Dupã ce am rezolvat cu pozele, m-am întors în piatã. La balcon apãrea din cînd în cînd cîte cineva încercînd sã explice în ce stadiu erau cu preluarea puterii. Jos, publicul pricepea cã proaspãt intratii în politicã, ce se organizau foarte greu, n-ar mai fi fost dispusi sã împartã scaunele cu altii întrucît restrictionaserã intrarea. În definitiv nu te întîlnesti de douã ori în viatã cu sansa de a fi ridicat pe val. La scarã mai micã, la Piatra se derulau aceleasi etape ale emanãrii ca la Bucuresti. Multi dintre anonimii acelor zile, probînd o ascutitã intuitie, au urcat si au rãmas pe diferite trepte ale esichierului politic. Spectacolul continua la televiziune. În ziua aceea (n.r. – 22 decembrie) si în urmãtoarele urma sã fim victime sigure ale bombardamentului mediatic. Încercam starea aceea de rãu pe care trebuie sã o aibã cel ce a trãit jumãtate de viatã în pesterã si, dintr-odatã, este azvîrlit în luminã. Evenimentele ce se derulau pe ecran si se reluau în fata Casei Albe (actualul sediu al CJ si Prefecturii – n.r.) erau simultan patriotice si grotesti. Cuvîntãrile celor ce fãceau o periculoasã echilibristicã sã ajungã la microfon erau pline de candoare si ridicol. Lumea venea, scanda cîteva lozinci, pleca, veneau altii. Pînã spre miezul noptii, alertati de apelurile patetice ale televiziunii, trecuserã prin piatã cîteva zeci de mii de pietreni. Chipurile acestora erau luminoase, o fericire explicabilã plutea în atmosferã.

Zîmbete, fericire si plãcinte fierbinti

Reporter: Si cam cît aveau sã fie pietrenii fericiti, pentru cã, totusi, atrocitãtile se desfãsurau nestingherite în tarã. Ioan Clopotel: În Piatra Neamt fericirea aceea avea sã dãinuiascã si în zilele urmãtoare, în ciuda episoadelor sîngeroase derulate în tarã. Cetãtenii îsi zîmbeau pe stradã, conversatiile se derulau cu spontaneitate, legãturile între oameni se realizau firesc. Frica, aceea care te fãcea sã vezi în fiecare conviv un potential turnãtor, se topea ca un sloi de gheatã expus soarelui neobisnuit de decembrie. Trecerea de la apelativul «tovarãse» la «domnule» s-a fãcut cu dificultate si cu multe poticneli. Poticnelile acestea le-am cunoscut fiecare dintre noi în încercarea de a ne adapta libertãtilor proaspãt dobîndite, libertãti cu care nu stiam ce sã facem. Copiii de atunci si cei nãscuti dupã aceea, cei care nu au în memoria lor date anterioare la care sã se raporteze, sînt singurii capabili a se misca în libertate ca-n haina lor de fiecare zi. Spre miezul noptii, împreunã cu sotia mea si cu un prieten, ne-am retras acasã la acesta. Locuia într-un bloc din Precista, în complexul nou. Amfitrioana, care plecase mai devreme de la manifestatie, culcase copiii si ne astepta cu plãcinte calde. Priveam transmisia maraton de la Bucuresti, comentam cu însufletire evenimentele si înfulecam plãcintele. Reporter: Lumea era multumitã de cãderea comunismului, dumneavoastrã mîncati plãcinte calde si comentati evenimentele din tarã la un pahar de vorbã cu prietenii. Aceeasi stare de multumire domnea si peste oras? Ioan Clopotel: Si da, si nu. Dupã ora douã noaptea ne-am retras de la prieten cãtre casa mea. Drumul cel mai scurt trecea pe lîngã latura esticã a Militiei, acolo unde era sediul Securitãtii. Din curtea institutiei se ridica un foc de zeci de ori mai mare decît cel de dupã amiazã, din fata Casei Albe. Sã nu credeti cã, dacã, teoretic, institutia trecuse sub controlul Armatei, cãtanele îsi vor fi frigînd cîrnatii la pãlãlaia acelui foc. Mirosea a hîrtie arsã, rapoartele, produsul muncii intelectuale de ani de zile al apãrãtorilor valorilor orînduirii care tocmai agoniza, luau drumul vãzduhului, desenînd un fantastic foc de tabãrã. Grea avea sã fie sarcina istoricilor de a reconstitui ultimii ani ai socialismului biruitor. Eram sigur cã documentatia responsabilului cu Sãnãtatea si Cultura prin care ni se punea mie si altora în cîrcã povara transcendentalismului la Piatra se regãsea în fuioarele de fum care, în absenta vîntului, se ridicau spre cer. Peste ani, în dosarul personal de la CNSAS, nici pomenealã de acele demersuri ale Securitãtii împotrivã-ne; quod erat demonstrandum! La cinci minute, în piata Casei Albe, cîteva sute de entuziasti vegheau, apãrînd cuceririle democratice. La adãpostul întunericului, alte cîteve sute îsi curãtau biografiile. Ajunsi acasã am pornit televizorul: democratiile occidentale încurajau revolutia, ca-n Conu’ Leonida: «Bravos natiune! Halal sã-ti fie!»

Si-a venit Crãciunul însîngerat…

Reporter: Cum a decurs perioada urmãtoare în orasul nostru? Ioan Clopotel: În ziua ce-a urmat lumea a trecut în pelerinaj prin piata Casei Albe; s-au depus flori pentru martiri, s-au înãltat rugãciuni colective, s-au fãcut speculatii privind soarta cuplului fugar. Un tanc cu o garoafã-n teavã strãjuia simbolic teatrul. Cei mai multi dintre pietreni ne-am întors la pregãtirile specifice Ajunului. Trãisem cea mai lungã noapte din an, din istoria recentã a neamului si ne bucuram de renasterea Soarelui, de biruinta luminii asupra întunericului. Biruintã ce avea sã fie serios amenintatã în anii care au urmat. În arhiva foto pãstrez imagini care evocã bulversarea socialã produsã de Piata Universitãtii. Pe ziduri erau celebrele înscrisuri, astãzi rîcîite, prin strãdania autoritãtilor: «Dreptate, ochii plînsi vor sã te vadã!», «De Crãciun ne-am luat ratia de Libertate!» În Piatra, undeva pe Paulista am întîlnit o lozincã antologicã, mai tîrzie: «Pentru ceva salam ati votat comunismul în România. Halal!» Genial! Este scris de un pietrean de-al nostru care, ca orice autor de grafitti serios, a rãmas anonim. Am, de asemenea, imagini de la prima vizitã la Piatra din campania din 1992 a lui Iliescu, cînd, încercam sã fotografiez un grup al Aliantei Civice care agita un cîrnat înfipt într-un buchet de trandafiri. Mi-au cãrat dupaci în spate în mod egal atît agitatorii Aliantei, care mã întrebau pentru ce «Serviciu» fotografiez, cît si un distins profesor de socialism, conducãtor al grupului de presiune FSN, care-mi reprosa cã n-am gãsit altceva mai reprezentativ de fotografiat. «M-a furat valul» a gãsit cu cale sã se scuze cînd m-a recunoscut. Experienta aceasta m-a lecuit de jurnalism. Si-apoi, fiecare dintre dumneavoastrã puteti veni cu exemple personale care sã ilustreze neîncetatele atacuri la democratie comise în anii de libertate; asa încît mã vãd nevoit, în încheiere, sã citez din aceeasi piesã a miraculosului Caragiale: «Natiune, fii desteaptã!»

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Trending