Contactează-ne

Politica

Marea Sfidare Naţională, proiectele ratate ale Preşedintelui

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a lansat patru mari proiecte de ţară, peste care se aşterne praful, lăsate să zacă prin sertarele Cotroceniului, ca literatură postumă, pentru viitorii preşedinţi cu deficit de inspiraţie.

Un proiect, a fost „România europeană, prosperă şi modernă”, despre care nu a vorbit prea mult în campania sa, pentru cel de al doilea mandat, deoarece presupunea prea mult consens naţional, la care domnia sa face alergie.

Al doilea proiect, „România educată”, nu a depăşit consistenţa unei colecţii de panseuri, acumulate de-a lungul anilor săi de catedră, panseuri cu care nu a reuşit să impresioneze mediul academic, decât până la nivelul stupefacţiei.

Celui de al treilea proiect, „România normală” i s-ar fi potrivit mai bine titlul de „România utopică”, având în vedere că preşedintele Iohannis a dovedit că nu a făcut o pasiune din a respecta litera şi spiritul Constituţiei, când sunt în joc viziunile sale.

România normală, a lui Klaus Iohannis şi a colegilor săi liberali, se dovedeşte a fi o ţară, pentru care încă nu s-a scris o Constituţie pe măsură, după care să fie condusă ţara în deplin respect.

Şi, în sfârşit, cel mai mare proiect al Preşedintelui, cu care ne ocupă mai tot timpul, este aberaţia colectivă liberală, privind ,,alegerile anticipate”. Cu acest proiect de suflet, Klaus Iohannis vrea să rămână în istorie, ca primul preşedinte care a reuşit să dizolve Parlamentul, programând anticipat o criză de guvern.

Spre dezamăgirea multor români, dintre care mulţi l-au votat pe Klaus Iohannis, acestuia nu i-a reuşit nici un proiect, iar poziţia sa duplicitară faţă de actele guvernării PSD şi ale guvernării PNL a devenit proverbială. Ce i-a interzis unuia, este permis celuilalt.

Regulile guvernării PSD, considerate ca dezastruoase de către Klaus Iohannis, sunt acum considerate ca normalitate, dacă sunt aplicate de guvernarea PNL

În noiembrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a înaintat preşedintelui Iohannis, de trei ori consecutiv, propunerea ca Adina Florea să fie numită la şefia DNA, în locul demisei Laura Codruţa Kovesi.

Tot de trei ori consecutiv, Klaus Iohannis a respins nominalizarea procuroarei Adina Florea, pe motiv că aceasta nu obţinuse aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Klaus Iohannis şi-a lansat atunci, public şi ferm, convingerea că numirea unor şefi de parchete, fără avizul CSM, nu mai poate fi tolerată într-o Românie normală. În pledoaria motivaţională a refuzului nominalizării şefei DNA, preşedintele Iohannis făcea trimitere la ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene, cu privire la România, în care se sublinia repetat că în astfel de nominalizări, „avizele CSM trebuie să fie respectate”.

Aceasta bazat şi pe prevederile constituţionale, că CSM este garantul independenţei Justiţiei, nu preşedintele României sau ministrul Justiţiei, care sunt funcţii eminamente dependente de politic. Culmea pervertirii principiilor liberale, că ce este imoral la alţii, la PNL este normal, joi 20 februarie, preşedintele Iohannis a numit „de îndată”, procurorii şefi la Parchetul General şi la Direcţia Naţională Anticorupţie, la propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Nu a contat, nici cât negru sub unghie, că cele două nominalizări aveau la dosarul de promovare câte un aviz negativ din partea CSM. Conform fariseismului prezidenţial, dacă avizele negative ale CSM au fost emise în timpul guvernării PSD, Klaus Iohannis ne spune că acestea trebuie să fie executorii, conform directivelor din rapoartele MCV. Dar dacă aceste avize negative au fost emise în timpul guvernării PNL, Klaus Iohannis le consideră doar consultative.

Aşa că numirea celor doi şefi, la Parchetul General şi la DNA, nu s-a realizat conform avizelor CSM, ca act de independenţă politică a Justiţiei, ci s-a realizat ca act politic, din partea Guvernului şi a Preşedintelui. Se ştie că avizele CSM sunt consultative, conform Constituţiei României, dar Comisia Europeană statuează că singurul garant al independenţei Justiţiei este CSM. În anul 2018, în cazul Adinei Florea, preşedintele Iohannis a ţinut să ne aburească, că tocmai lipsa unui aviz pozitiv al CSM l-a împiedicat s-o nominalizeze pe acesta la şefia DNA.

În caz de aviz favorabil, ar fi nominalizat-o „de îndată”? Să fim serioşi, duplicitarismul decizional al Preşedintelui, care îi fracturează consecvenţa în principii, este singurul său proiect de ţară, dus până la capăt.

Luni 24 februarie – zi de funeralii naţionale, la moartea visului liberal privind dizolvarea Parlamentului

Una din principalele obligaţii constituţionale ale Preşedintelui României este să facă toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unei crize majore, care nu poate fi rezolvată decât prin dizolvarea Parlamentului.

Într-o Românie normală, după standardele liberale, preşedintele ar trebui să facă toate eforturile pentru a dizolva Parlamentul. Ciudate standarde, cu tangenţe la siguranţa naţională. Scenariul dizolvării Parlamentului, pentru a provoca alegeri anticipate, a fost scris de Guvernul Orban, într-un grafic foarte strâns, în care era proiectat că în luna februarie trebuie să cadă obligatoriu Guvernul, abia instalat în 4 noiembrie 2019.

Deşi vrea alegeri anticipate, Ludovic Orban a declarat public că nu-şi dă demisia, pentru a declanşa sarabanda căderilor succesive a trei guverne. Scenariul este de noaptea minţii. Pentru a declanşa un astfel de scenariu, Ludovic Orban nu a avut curajul lui Victor Ponta din 2016, când acesta şi-a depus demisia de premier pe Facebook.

Dacă şi-ar fi dat demisia, Ludovic Orban ar fi rămas pe dinafară, obligându-l astfel pe Klaus Iohannis să numească ca premier interimar pe altcineva, trimiţându-l pe Orban să-şi reia statutul de şomer.

În schimb Ludovic Orban a declarat că lasă la latitudinea PSD-ului de a declanşa o criză guvernamentală, depunând o moţiune de cenzură. Pe 5 februarie moţiunea a trecut şi Guvernul Orban pleca acasă, devenind guvern interimar, iar premierul scăpând de şomaj.

Pentru atingerea obiectivului privind dizolvarea Parlamentului, Ludovic Orban a susţinut, public, că principala sa preocupare este ca Guvernul să-şi tot asume răspunderea pe diverse proiecte, până când PSD-ul va ceda nervos şi va depune moţiuni de cenzură, care trebuie să treacă toate, în cascadă.

Pe 5 februarie, la dezbaterea moţiunii, Ludovic Orban a ţinut un discurs aberant, de la tribuna Parlamentului. Printre aberaţii, se detaşează câteva, care nu aveau nicio tangenţă cu funcţia de premier. A susţinut că nu dă doi bani pe votul celor care votează moţiunea, că este sub demnitatea lui să-şi piardă vremea cu gargară despre ce prevede Constituţia şi că nu-l interesează atitudinea Avocatului Poporului în legătură cu cele 25 de Ordonanţe de urgenţă, emise de Guvern, în noaptea dintre 4 şi 5 februarie.

Spre deosebire de PSD, care în 2017 şi-a dovedit puterea, trântindu-şi propriile guverne, Grindeanu şi Tudose, acum PNL apelează la experimentatul PSD, să-i trântească trei guverne, pentru a-i oferi lui Klaus Iohannis Parlamentul pe tavă. Pe 24 februarie, Guvernul Orban II aşteaptă ca Parlamentul să se întrunească, pentru a nu-l vota. Tot de noaptea minţii ţine şi acest scenariu. Parlamentul nu se va întruni, pentru că „noua majoritate”, declarată de Klaus Iohannis, în noiembrie 2019, s-a evaporat în trei luni de existenţă.

Ludovic Orban ne consideră tâmpiţi, când ne avertizează că se prelungeşte criza, deoarece PSD nu-şi înţelege menirea de Opoziţie, aceea de a trânti guverne pe bandă rulantă, în ritmul stabilit după graficul său. Bomboana pe coliva celor 25 de ordonanţe de urgenţă, a fost Ordonanţa de urgenţă privind alegerile anticipate, prin care s-a legiferat, în regim de urgenţă, o situaţie care era mai mult ca cert că nu va avea loc. Data de 24 februarie, rămâne doar data în care se prelungeşte pe durată nedeterminată interimatul Guvernului Orban I.

Guvernul Orban I, ca guvern interimar, va fi un guvern netoxic, deoarece are interzis accesul la ordonanţe de urgenţă, la asumări de răspundere şi la proiecte legislative, lăsând Parlamentului dreptul constituţional de a legifera. Acest guvern interimar trebuie să se ocupe doar de gestionarea problemelor curente ale ţării, până la alegerile normale din decembrie.

Atât de mare a fost aroganţa lui Klaus Iohannis, încât la data apariţiei în Monitorul Oficial al Ordonanţei de urgenţă privind alegerile anticipate, a declarat că această aiureală legislativă a fost un act de normalitate din partea Guvernului. Un act de normalitate va fi însă şi refuzul Parlamentului de a participa la mascarada solicitării Guvernului Orban II, de a nu fi votat, scutindu-l pe Ludovic Orban de a interpreta la tribuna Parlamentului, sceneta comică din „Titanic Vals” cu „Nu mă votaţi!”.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Stelian Aldea

    27 februarie 2020 at 9:39 PM

    O intrebare: semnatarul acestui serial , cu unica dedicatie, este acelasi cu cel ce a fost sef peste PDSR, PSDR, etc Neamt ?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Culisele dizolvării PSD Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Comitetul Executiv al PSD Neamţ a decis dizolvarea organizaţiei de la Roman, la debutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare ■ senatorul Dan Manoliu face, în exclusivitate pentru "Monitorul" o serie de dezvăluiri privind aranjamentele din PSD ■ "Ionel Arsene a mers pe combinaţia pierzătoare pentru partid, cu Lucian Micu, dar aducătoare de cîştig pentru el" ■

Într-o şedinţă on-line a Comitetului Executiv al PSD Neamţ s-a decis decapitarea Organizaţiei PSD Roman. Organizaţie care, la alegerile locale, după bîlbîielile incontestabile de aducere drept candidat la Roman a incompatibilului Lucian Micu, a cărui candidatură a fost invalidată iniţial de Biroul Electoral Local şi, ulterior, atît de Judecătoria Roman cît şi de Tribunalul Neamţ, a luat o decizie „pe repede înainte” de a „defila” cu fostul inspector şcolar general, Viorel Stan, aruncat în campanie de nevoie.

PSD-iştii cu sate vechi şi-au suflecat mînecile şi au mers în campanie, Viorel Stan obţinînd, în final, un scor onorabil de 4.865 de voturi (28,52%), faţă de cele ale liberalului Leonard Achiriloaei care a obţinut 5.604 voturi (32,85%). Contrariat de decizia de la judeţ de dizolvare a organizaţiei, senatorul Dan Manoliu, a vorbit, în exclusivitate pentru „Monitorul” despre ceea ce se întîmplă în organizaţia de la Neamţ.

„Măsura dizolvării organizaţiei de la Roman a fost luată în Comitetul Executiv, la propunerea preşedintelui Ionel Arsene, deşi eu, personal, eram dispus să-mi dau demisia. Membrii organizaţiei, mă refer la cei de circumscripţie electorală, nu meritau aşa un tratament pentru munca enormă din campania electorală, unde candidatul nostru, Viorel Stan, care a acceptat să intre în horă în ultima clipă, a obţinut un rezultat bun.

Sînt surprins, consternat, bulversat şi regret enorm decizia luată împotriva organizaţiei. Dacă eu aş fi fost cauza eşecului, aş fi acceptat să plec din fruntea organizaţiei. Ceea ce vă pot spune acum e faptul că însăşi exprimarea de dizolvare a organizaţiei nu e una corectă.

Conform Legii partidelor politice şi Statutului PSD o organizaţie nu are cum să fie dizolvată, ci ea se poate cel mult autodizolva. Nu am cum să atac decizia luată, pentru că aş fi putut să contest o asemenea hotărîre, care s-ar fi luat la adresa mea. Cum şedinţa s-a desfăşurat on-line, foarte multă lume nu a înţeles efectiv ce se întîmplă. Personal nu am avut nici cum să-mi spun punctul de vedere. Pînă m-am dezmeticit nu am putut intra pe chat , deşi am înţeles că au fost alţi colegi care au încercat să facă acest lucru şi nu li s-a permis”, a declarat pentru „Monitorul” Dan Manoliu.

Decizii „interesate şi pierzătoare”

Întrebat fiind ce are să-şi reproşeze în gestionarea „crizei consilierilor locali”, care în primăvară, în celebra şedinţă în care Consiliul Local a luat decizia „albirii cazierului administrativ” al primarului liberal de atunci, Lucian Micu, cînd cei şase social democraţi, din care o parte se regăsesc şi pe actualele liste,au fost suspendaţi din PSD, senatorul Dan Manoliu a spus:

„Am declarat şi atunci că măsura suspendării din partid a consilierilor noştri a fost luată prin consultarea cu preşedintele Ione Arsene, la sugestia căreia am şi supus-o aprobării Biroului Politic Local, decizie de altfel confirmată şi în Biroul Judeţean.

Ceea ce vă pot spune acum este faptul că starea de spirit a membrilor organizaţiei PSD Roman este una de consternare şi revoltă. Oamenii chiar nu înţeleg ce se întîmplă”, a spus Dan Manoliu.

Acesta a confirmat faptul că i s-a propus de către Pro România un loc pe listele acestui partid, dar că analizează, încă, propunerea făcută.

„Eu consider că mai am încă ceva de spus în politică şi nu sînt chiar atît de bătrîn, să mă retrag. Se poate vedea că senatorul Dan Manoliu a avut, în acest mandat una din cele mai bune activităţi (dintre parlamentarii de Neamţ), dacă este să ne referim la cele 100 iniţiative legislative, 40 de legi trecute de votul Parlamentului, 90 de luări de cuvînt la dezbateri.

La momentul acesta încă mă gîndesc la propunerea făcută, pentru că eu de 25 de ani sînt membru al PSD, nu am făcut parte din alt partid politic, am pornit de la simplu membru şi am ajuns la funcţia de preşedinte al Organizaţiei PSD Roman, vicepreşedinte al celei judeţene”, a adăugat Dan Manoliu.

Întrebat fiind ce-şi reproşează în relaţia cu preşedintele Arsene, ştiut fiind că foarte puţini dintre colegii de partid au tăria să-i spună „nu” acestuia, fără să suporte consecinţele, Dan Manoliu a declarat: „Nu e neapărat problema de a spune NU, ci mai degrabă cred că ar fi normal să existe un dialog, o consultare în luarea unor decizii, chiar dacă pot să afirm, acum, că de cele mai multe ori deciziile mi-au fost impuse de către Ionel Arsene.

Am făcut întotdeauna, însă, ce am considerat că este bine pentru organizaţia de la Roman şi pentru armonizarea relaţiei cu organizaţia judeţeană. Deja nu mai vreau să comentez relaţia cu organizaţia judeţeană, dar vreau să mai spun că, am fost luat prin surprindere de decizia de a fi adus Lucian Micu. Am încercat să spun că este o hotărîre greşită, aşa cum au făcut-o mulţi din organizaţia judeţeană.

Mai pot să vă spun că atunci cînd i-a fost respinsă candidatura de Biroul Electoral şi de instanţe, eu m-am oferit să candidez eu. A fost preferat Viorel Stan şi atunci am spus OK, hai să-l sprijinim şi aşa am făcut. Ionel Arsene a mers pe combinaţia pierzătoare pentru partid, cu Lucian Micu, dar aducătoare de cîştig pentru el. Noi am pierdut din votanţii noştri pentru această candidatură interesată”, a mai spus Dan Manoliu.

Citește știrea

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare, PNL: ”Le mulțumesc tuturor celor care au semnat pentru susținerea echipei din care fac parte”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Am depus listele pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie, un moment încărcat de o puternică responsabilitate. Vorbim de responsabilitatea unui nou început, în care parlamentul să lucreze efectiv în favoarea cetățenilor, lucru care astăzi, din păcate, nu se întâmplă. Nimeni nu știe ce poate aduce o nouă zi, într-un parlament dominat de PSD. PNL rămâne principala forță politică din județul Neamț și le mulțumesc nemțenilor care au semnat pentru susținerea echipei din care fac parte. Județul Neamț are nevoie de un guvern și un parlament liberal. Peste tot pe unde a trecut PSD a rămas dezastru.Șomaj, depopulare masivă, lipsa unei infrastructuri adecvate, comunități întregi izolate, fără apă, canalizare și gaze, fără perspective. PNL merită să guverneze, merită să aibă majoritatea în parlament. Pentru că PNL pune preț pe investiții, singura cale de a putea majora pensii, alocații și salarii. Pentru că PNL a demonstrat că știe să guverneze și să ducă România înainte, chiar și în această perioadă extrem de dificilă, dominată de pandemia de coronavirus. Pentru că spunem oamenilor adevărul și dezvoltăm România.

Eugen Țapu-Nazare, Viceliderul Grupului PNL din Senatul României

Citește știrea

Actualitate

Președintele PNL Neamț, Mugur Cozmanciuc: Ne-am propus să câștigăm alegerile parlamentare! Suntem o echipă puternică și unită!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Candidații susținuți de PNL Neamț la alegerile parlamentare și-au depus miercuri, 21 octombrie, dosarele de candidatură.

Președintele PNL Neamț Mugur Cozmanciuc, candidat la Camera Deputaților, a declarat:

Astăzi, echipa PNL Neamț a depus listele pentru candidaturile la alegerile parlamentare, Camera Deputaților și Senat. Așa cum PNL a câștigat alegerile europarlamentare, alegerile prezidențiale și alegerile locale la nivel național, așa se va întâmpla și la alegerile parlamentare. Misiunea noastră este să câștigăm alegerile la Neamț. Suntem o echipă puternică, unită, care acum primește mulțumirile mele pentru unitate, forță și pentru cum s-a comportat după alegerile locale. Ne dorim ca Guvernul României, condus de premierul Ludovic Orban, să dezvolte fiecare localitatejudețul Neamț, pentru ca județul nostru să devină un pilon de stabilitate și dezvoltare în zona Moldovei. Ne dorim să avem infrastructură, rețea de gaz metan în fiecare localitate din Neamț și să atragem investiții pentru ca fiecare nemțean să aibă parte de un nivel ridicat de trai. Suntem determinați să pornim pe un drum al cărei principală misiune este bunăstarea fiecărui cetățean. PNL dă un mesaj de unitate și de apropiere față de cetățean și spunem un singur lucru: în următorii 4 ani,fiecare dintre noi va munci pentru cetățenii județului Neamț, astfel încât în fiecare localitate să fie în 2024 apă, canalizare și gaz, elementele principale care definesc civilizația și confortul. Obiectivul nostru este ca, în județul Neamț, să avem un scor politic mai mare decât la alegerile locale și principalul target pe care ni-l propunem este să obținem peste 80.000 de voturi. (Ceea ce ar reprezenta 4 mandate de deputați și 2 mandate de senatori)

Biroul Permanent Național al PNL a votat în seara zilei de duminică, 18 octombrie, lista candidaților susținuți de liberalii din Neamț pentru alegerile parlamentare.

CAMERA DEPUTAȚILOR

  1. Mugur COZMANCIUC
  2. Laurențiu LEOREANU
  3. Mara CALISTA
  4. Bogdan BUHUȘANU
  5. Daniel VASILIU
  6. Adrian ALUIGHEORGHE
  7. Grigoruță ONICIUC
  8. Ciprian MERIUȚĂ
  9. Adrian JUCAN
  10. Vlad DIACONU

SENAT:

  1. Eugen ȚAPU-NAZARE
  2. Constantin TEODORESCU
  3. Elena PREDA
  4. Vasile PANAITE
  5. Neculai IVANOV

 

Echipa de comunicare PNL Neamț

 

Citește știrea

Trending