Contactează-ne

Politica

Marea Sfidare Naţională, proiectele ratate ale Preşedintelui

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a lansat patru mari proiecte de ţară, peste care se aşterne praful, lăsate să zacă prin sertarele Cotroceniului, ca literatură postumă, pentru viitorii preşedinţi cu deficit de inspiraţie.

Un proiect, a fost “România europeană, prosperă şi modernă”, despre care nu a vorbit prea mult în campania sa, pentru cel de al doilea mandat, deoarece presupunea prea mult consens naţional, la care domnia sa face alergie.

Al doilea proiect, “România educată”, nu a depăşit consistenţa unei colecţii de panseuri, acumulate de-a lungul anilor săi de catedră, panseuri cu care nu a reuşit să impresioneze mediul academic, decât până la nivelul stupefacţiei.

Celui de al treilea proiect, “România normală” i s-ar fi potrivit mai bine titlul de “România utopică”, având în vedere că preşedintele Iohannis a dovedit că nu a făcut o pasiune din a respecta litera şi spiritul Constituţiei, când sunt în joc viziunile sale.

România normală, a lui Klaus Iohannis şi a colegilor săi liberali, se dovedeşte a fi o ţară, pentru care încă nu s-a scris o Constituţie pe măsură, după care să fie condusă ţara în deplin respect.

Şi, în sfârşit, cel mai mare proiect al Preşedintelui, cu care ne ocupă mai tot timpul, este aberaţia colectivă liberală, privind ,,alegerile anticipate”. Cu acest proiect de suflet, Klaus Iohannis vrea să rămână în istorie, ca primul preşedinte care a reuşit să dizolve Parlamentul, programând anticipat o criză de guvern.

Spre dezamăgirea multor români, dintre care mulţi l-au votat pe Klaus Iohannis, acestuia nu i-a reuşit nici un proiect, iar poziţia sa duplicitară faţă de actele guvernării PSD şi ale guvernării PNL a devenit proverbială. Ce i-a interzis unuia, este permis celuilalt.

Regulile guvernării PSD, considerate ca dezastruoase de către Klaus Iohannis, sunt acum considerate ca normalitate, dacă sunt aplicate de guvernarea PNL

În noiembrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a înaintat preşedintelui Iohannis, de trei ori consecutiv, propunerea ca Adina Florea să fie numită la şefia DNA, în locul demisei Laura Codruţa Kovesi.

Tot de trei ori consecutiv, Klaus Iohannis a respins nominalizarea procuroarei Adina Florea, pe motiv că aceasta nu obţinuse aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Klaus Iohannis şi-a lansat atunci, public şi ferm, convingerea că numirea unor şefi de parchete, fără avizul CSM, nu mai poate fi tolerată într-o Românie normală. În pledoaria motivaţională a refuzului nominalizării şefei DNA, preşedintele Iohannis făcea trimitere la ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene, cu privire la România, în care se sublinia repetat că în astfel de nominalizări, “avizele CSM trebuie să fie respectate”.

Aceasta bazat şi pe prevederile constituţionale, că CSM este garantul independenţei Justiţiei, nu preşedintele României sau ministrul Justiţiei, care sunt funcţii eminamente dependente de politic. Culmea pervertirii principiilor liberale, că ce este imoral la alţii, la PNL este normal, joi 20 februarie, preşedintele Iohannis a numit “de îndată”, procurorii şefi la Parchetul General şi la Direcţia Naţională Anticorupţie, la propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Nu a contat, nici cât negru sub unghie, că cele două nominalizări aveau la dosarul de promovare câte un aviz negativ din partea CSM. Conform fariseismului prezidenţial, dacă avizele negative ale CSM au fost emise în timpul guvernării PSD, Klaus Iohannis ne spune că acestea trebuie să fie executorii, conform directivelor din rapoartele MCV. Dar dacă aceste avize negative au fost emise în timpul guvernării PNL, Klaus Iohannis le consideră doar consultative.

Aşa că numirea celor doi şefi, la Parchetul General şi la DNA, nu s-a realizat conform avizelor CSM, ca act de independenţă politică a Justiţiei, ci s-a realizat ca act politic, din partea Guvernului şi a Preşedintelui. Se ştie că avizele CSM sunt consultative, conform Constituţiei României, dar Comisia Europeană statuează că singurul garant al independenţei Justiţiei este CSM. În anul 2018, în cazul Adinei Florea, preşedintele Iohannis a ţinut să ne aburească, că tocmai lipsa unui aviz pozitiv al CSM l-a împiedicat s-o nominalizeze pe acesta la şefia DNA.

În caz de aviz favorabil, ar fi nominalizat-o “de îndată”? Să fim serioşi, duplicitarismul decizional al Preşedintelui, care îi fracturează consecvenţa în principii, este singurul său proiect de ţară, dus până la capăt.

Luni 24 februarie – zi de funeralii naţionale, la moartea visului liberal privind dizolvarea Parlamentului

Una din principalele obligaţii constituţionale ale Preşedintelui României este să facă toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unei crize majore, care nu poate fi rezolvată decât prin dizolvarea Parlamentului.

Într-o Românie normală, după standardele liberale, preşedintele ar trebui să facă toate eforturile pentru a dizolva Parlamentul. Ciudate standarde, cu tangenţe la siguranţa naţională. Scenariul dizolvării Parlamentului, pentru a provoca alegeri anticipate, a fost scris de Guvernul Orban, într-un grafic foarte strâns, în care era proiectat că în luna februarie trebuie să cadă obligatoriu Guvernul, abia instalat în 4 noiembrie 2019.

Deşi vrea alegeri anticipate, Ludovic Orban a declarat public că nu-şi dă demisia, pentru a declanşa sarabanda căderilor succesive a trei guverne. Scenariul este de noaptea minţii. Pentru a declanşa un astfel de scenariu, Ludovic Orban nu a avut curajul lui Victor Ponta din 2016, când acesta şi-a depus demisia de premier pe Facebook.

Dacă şi-ar fi dat demisia, Ludovic Orban ar fi rămas pe dinafară, obligându-l astfel pe Klaus Iohannis să numească ca premier interimar pe altcineva, trimiţându-l pe Orban să-şi reia statutul de şomer.

În schimb Ludovic Orban a declarat că lasă la latitudinea PSD-ului de a declanşa o criză guvernamentală, depunând o moţiune de cenzură. Pe 5 februarie moţiunea a trecut şi Guvernul Orban pleca acasă, devenind guvern interimar, iar premierul scăpând de şomaj.

Pentru atingerea obiectivului privind dizolvarea Parlamentului, Ludovic Orban a susţinut, public, că principala sa preocupare este ca Guvernul să-şi tot asume răspunderea pe diverse proiecte, până când PSD-ul va ceda nervos şi va depune moţiuni de cenzură, care trebuie să treacă toate, în cascadă.

Pe 5 februarie, la dezbaterea moţiunii, Ludovic Orban a ţinut un discurs aberant, de la tribuna Parlamentului. Printre aberaţii, se detaşează câteva, care nu aveau nicio tangenţă cu funcţia de premier. A susţinut că nu dă doi bani pe votul celor care votează moţiunea, că este sub demnitatea lui să-şi piardă vremea cu gargară despre ce prevede Constituţia şi că nu-l interesează atitudinea Avocatului Poporului în legătură cu cele 25 de Ordonanţe de urgenţă, emise de Guvern, în noaptea dintre 4 şi 5 februarie.

Spre deosebire de PSD, care în 2017 şi-a dovedit puterea, trântindu-şi propriile guverne, Grindeanu şi Tudose, acum PNL apelează la experimentatul PSD, să-i trântească trei guverne, pentru a-i oferi lui Klaus Iohannis Parlamentul pe tavă. Pe 24 februarie, Guvernul Orban II aşteaptă ca Parlamentul să se întrunească, pentru a nu-l vota. Tot de noaptea minţii ţine şi acest scenariu. Parlamentul nu se va întruni, pentru că “noua majoritate”, declarată de Klaus Iohannis, în noiembrie 2019, s-a evaporat în trei luni de existenţă.

Ludovic Orban ne consideră tâmpiţi, când ne avertizează că se prelungeşte criza, deoarece PSD nu-şi înţelege menirea de Opoziţie, aceea de a trânti guverne pe bandă rulantă, în ritmul stabilit după graficul său. Bomboana pe coliva celor 25 de ordonanţe de urgenţă, a fost Ordonanţa de urgenţă privind alegerile anticipate, prin care s-a legiferat, în regim de urgenţă, o situaţie care era mai mult ca cert că nu va avea loc. Data de 24 februarie, rămâne doar data în care se prelungeşte pe durată nedeterminată interimatul Guvernului Orban I.

Guvernul Orban I, ca guvern interimar, va fi un guvern netoxic, deoarece are interzis accesul la ordonanţe de urgenţă, la asumări de răspundere şi la proiecte legislative, lăsând Parlamentului dreptul constituţional de a legifera. Acest guvern interimar trebuie să se ocupe doar de gestionarea problemelor curente ale ţării, până la alegerile normale din decembrie.

Atât de mare a fost aroganţa lui Klaus Iohannis, încât la data apariţiei în Monitorul Oficial al Ordonanţei de urgenţă privind alegerile anticipate, a declarat că această aiureală legislativă a fost un act de normalitate din partea Guvernului. Un act de normalitate va fi însă şi refuzul Parlamentului de a participa la mascarada solicitării Guvernului Orban II, de a nu fi votat, scutindu-l pe Ludovic Orban de a interpreta la tribuna Parlamentului, sceneta comică din “Titanic Vals” cu “Nu mă votaţi!”.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Stelian Aldea

    27 februarie 2020 at 9:39 PM

    O intrebare: semnatarul acestui serial , cu unica dedicatie, este acelasi cu cel ce a fost sef peste PDSR, PSDR, etc Neamt ?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

„Opoziţia să tacă!“, expresie a bigotismului liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Joi 26 martie, ministrul Sănătăţii Victor Costache a fost obligat să demisioneze, demisie care, în contextul actualei crize medicale este un semn prost din partea guvernului, care îl va costa.

Premierul Orban a motivat, de ochii presei, că între demisia ministrului Costache şi carenţele profesionale ale acestuia, privind managementul situaţiei, ar fi o legătură. De câte ori membrii guvernului Orban au fost audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, Victor Costache nu a primit notă de trecere.

Comisiile i- au imputat aceleaşi carenţe manageriale, pe care ile-a imputat joi şi premierul Orban. Liberalii, printre care şi un deputat de Neamţ, Laurenţiu Leoreanu, au ţinut să ne convingă că „PSD îl critică absurd pe ministrul Sănătăţii, Victor Costache“. În fruntea susţinătorilor mesajului privind „critica absurdă pesedistă“, s-a situat bineînţeles Ludovic Orban. Joi, 26 martie, a fost ziua în care Ludovic Orban, acest adversar fără odihnă al stângii, a fost obligat să recunoască, că cel puţin în materie de carenţe ale lui Victor Costache, PSD -ul a avut dreptate şi a cerut, la rândul său, demisia ministrului.

Semnalul a fost că managementul lui Victor Costache, în criza coronavirusului, începând cu 23 ianuarie până în prezent, a fost un eşec al Guvernului Orban plin sau interimar. Întrebarea firească, la care liberalii trebuie să dea un răspuns, este „Cine plăteşte oalele sparte?“. Le plătesc oare liberalii, sau trebuie să le plătească Opoziţia, după cum sugerează aceştia. Obligându-l în sfârşit pe Victor Costache să plece acasă, Ludovic Orban dovedeşte că este sensibil, nu atât la vectorul coronavirus, cât la vectorul electoral.

Miercuri 25 martie, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a anunţat public că bucureştenii vor intra într- un program amplu de testare a prezenţei coronavirusului. În materie de comunicare, Gabriela Firea, anunţând o măsură concretă, a fost mai eficientă decât Ludovic Orban, ale cărui anunţuri abundă în generalităţi. Miercuri seara, ca să acopere breşa de comunicare a Guvernului, Victor Costache a anunţat şi el că vrea să testeze populaţia Bucureştiului.

Desigur că premierul Orban l-a convocat instant la Cabinet, pentru a-l întreba unde l-a mâncat de a ieşit public cu anunţul testării populaţiei. Isprava ministrului Costache nu putea fi trecută cu vederea, atâta timp cât Ludovic Orban susţine public că „testarea populaţiei este o prostie“. Nu mai conta faptul că un specialist arhicunoscut, ca dr. Streinu Cercel susţine urgentarea testărilor, pentru blocarea escaladării epidemiei şi protecţia corpului medical.

Soluţia liberală în combaterea coronavirusului – pasarea pisicii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a avertizat, pe 23 ianuarie a.c., că „toate ţările trebuie să fie gata să ia măsuri pentru a ţine sub control focarul de infectare cu coronavirus“. Avertizarea a fost trimisă şi Guvernului Orban. În agenda publică a Guvernului nu au fost semnalate preocupări deosebite pe această temă, atât la finele lunii ianuarie, cât şi în luna februarie. În schimb, agenda publică a fost supraîncărcată cu preocupările preşedintelui Iohannis şi a premierului Orban, privind alegerile anticipate.

Acum, dacă în România nu există dezinfectanţi, mănuşi şi măşti, de vină este Guvernul PSD, care şi-a terminat mandatul în 4 noiembrie 2019. De numărul insuficient de spitale, precum şi de dotarea precară a multora dintre acestea, poate fi învinuit şi Guvernul PSD, precum şi guvernele anterioare, dacă ne amintim că Guvernul Boc a închis spitale.

Dar cum se poate absolvi cu atâta uşurinţă Guvernul Orban de lipsa măştilor, mănuşilor, combinezoanelor de protecţie şi dezinfectanţilor, cel puţin pentru uzul personalului medical? Ca să nu mai vorbim de cele necesare pentru uzul populaţiei… Ce a făcut Guvernul Orban, începând cu 24 ianuarie, până în prezent, pentru a avea asigurat deja acest minim necesar, care nu reprezintă nicio complexitate tehnologică?.

Guvernul Orban, prin parlamentarii săi locali, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne explică că de vină este PSD-ul, pentru că nu se găsesc în comerţ măşti, mănuşi şi dezinfectanţi. Ca să nu mai pomenim şi de lipsa medicamentelor esenţiale pentru alte afecţiuni cronice. Această tâmpenie cu pasarea pisicii, ca vină a altora, izvorâtă din preaplinul bigotismului liberal, ar fi identică cu a acuza Guvernul Orban acum, pentru faptul că în 1907 Guvernul liberal Sturdza a tras în ţărani. Singura măsură concretă a Guvernului Orban, a fost că l-a pus pe ministrul Internelor, Marcel Vela, să ne citească în direct textul celor 3 Ordonanţe militare, bătând-o şi pe Viorica Dăncilă la silabisire.

Gelozia PNL , că doar corpul medical este aplaudat

Nici nu a început să-şi facă deplin mendrele coronavirusul că nu numai Klaus Iohannis, dar şi propagandiştii liberali, au ieşit public să susţină, că măsurile implementate de Guvernul Orban, în zona medicală şi de prevenţie „sunt eficiente“.

O astfel de apreciere făcută public, când suntem încă departe de vârful cocoaşei pandemiei, nu numai că dovedeşte suficienţă, dar este şi periculoasă. Singura şansă de a readuce guvernanţii cu picioarele pe pământ este ca Opoziţia să rămână trează şi să critice Guvernul pentru orice îi trece prin cap sau orice face fără cap. Rolul Opoziţiei va fi mai benefic decât oricând, în aceste momente de restrişte.

Liberalii, în frunte cu Ludovic Orban, au o nedumerire zilnică, de ce populaţia nu iese în balcoane să-i aplaude pe ei şi de ce populaţia aplaudă numai corpul medical. Personal, sunt convins că, pentru implicarea sa în problemele prezente, corpul medical merită mult mai multă recunoştinţă.

Nu ştiu dacă liberalii sunt conştienţi că sunt departe de a fi subiect de recunoştinţă publică. Au vrut guvernarea, să-şi ducă crucea cu stoicism până la capăt. La capăt, românii vor vedea cum îşi vor repartiza recunoştinţa. Sper din toată inima, că în istorie, să nu apară alături de „Ciuma lui Caragea“ şi „Coronavirusul nu ştiu cui“

Pe timp de criză, Opoziţia trebuie să aibă un singur drept – SĂ NU TACĂ!

Deputatul nemţean Laurenţiu Leoreanu, dând semn că a desluşit principiile liberale, s-a trezit pe post de cutie de rezonanţă, rostogolind mesajul pornit de la Cotroceni la vale că „Pe timp de criză, social-democraţii au un singur drept – să tacă!“.

Nu cred că i-a scăpat domnului deputat faptul că, în prezent, social-democraţii sunt singurii care reprezintă Opoziţia în Parlamentul României. Cu alte cuvinte, Guvernul Orban nu trebuie să fie doar beneficiar al voturilor Opoziţiei, dar şi a tăcerii acesteia. Fractura de logică democratică ne poate îndreptăţi să-l bănuim pe domnul deputat, că este bântuit de „complexul renegării pesedismului“, dacă ne amintim că şi-a început cariera politică în 2004, candidând pe listele PSD-ului.

Pe drept cuvânt, s-a decretat recent că întreaga lume traversează „o stare de război“. E însă un război condus cu Constituţia în mână. Ordonanţele militare emise nu abrogă Constituţia, ci doar impun ceva mai multă ordine. Şi în perioada anilor 1939-1945 omenirea a traversat o stare de război. Dar a fost o stare de război real, care a început însă decretându-se unora că „Mai aveţi un singur drept…“. Experienţa de viaţă şi politică mă obligă să ripostez la derapajul deputatului Leoreanu, reformulându-i mesajul „Pe timp de criză, Opoziţia are un singur drept, SĂ NU TACĂ!“.

Citește știrea

Actualitate

”Guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Şapu- Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare a declarat că guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic, decizia fiind luată în urma consultării cu mediul privat.

“În urma consultărilor cu mediul privat, Guvernul Orban a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic. Astfel, una din cele mai importante decizii este aceea că angajatorii nu mai trebuie să avanseze din propriile resurse financiare plăţile către angajaţii care beneficiază de şomaj tehnic.

Plăţile se vor face direct  de către AJOFM, după 15 zile în loc de 30 de zile, aşa cum era prevăzut iniţial. O primă tranşă se va deconta la începutul lunii aprilie, pentru perioada 16 – 31 martie, urmată de o a doua, la începutul lunii mai, pentru perioada 1 – 16 aprilie. Pentru a cîştiga timp şi pentru a elimina eventualele disfuncţionalităţi cauzate de birocraţie, angajatorii pot depune cererile şi on-line. Indemnizaţia de şomaj tehnic reprezintă 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.

Angajatorii care vor primi sume pentru plata angajaţilor trecuţi în şomaj tehnic, au obligaţia să le vireze în maxim trei zile din momentul încasării acestora. O altă prevedere importantă o reprezintă facilităţile acordate altor categorii de profesionişti, cluburi sportive, persoane fizice, întreprinderi individuale, PFA. Şi aceştia vor primi 75% din salariu mediu brut pe ţară, în baza unei declaraţii pe propria răspundere”, a declarat Eugen Ţapu – Nazare, vicelider al Grupului PNL din Senatul României.

Citește știrea

Actualitate

Facilităţi pentru transportatori şi coridoare speciale pentru alimente şi medicamente

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

Pentru a preîntîmpina eventualele dificultăţi ale conducătorilor auto, angajaţi ai operatorilor de transport rutier români, Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, a intervenit la statele membre ale Uniunii Europene, pentru ca autorităţile de control ale acestora să ia în calcul prelungirea valabilităţii tuturor documentelor eliberate de Autoritatea Rutieră Română (ARR), care ar putea expira în perioada în care este instituită starea de urgenţă.

Este vorba despre: licenţele comunitare şi copiile conforme ale acestora; certificatele de transport în cont propriu şi copiile conforme ale acestora; licenţele pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogări şi intermediere a operaţiunilor de transport rutier; autorizaţiile de transportul alternativ / în regim de închiriere; autorizaţiile pentru transportul rutier naţional contra cost şi copiile conforme ale acestora; autorizaţiile pentru şcolile de conducători auto; atestatele/certificatele profesionale. ”Este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt.

Totodată, ministrul Lucian Bode a solicitat şi stabilirea de urgenţă a unor coridoare de transport, pentru transporturile rutiere, feroviare şi portuare, prin toate punctele de frontieră, inclusiv prin cele închise în această perioadă publicului”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu – Nazare.

Ministrul Lucian Bode a propus şi exceptarea, pentru o perioadă de 30 de zile, a măsurilor privind perioadele de conducere şi odihnă ale şoferilor, pentru transportul naţional şi internaţional de mărfuri. Ministrul român a mai solicitat Comisiei Europene şi identificarrea posibilităţilor de finanţare pentru sprjinirea companiilor care activează în domeniul transporturilor.

”La nivelul Uniunii Europene, deciziile trebuie să fie unitare, pentru că doar aşa putem asigura funcţionarea economiilor europene, chiar şi în situaţii dificile. Zona transporturilor este poate cea mai importantă componentă a economiei româneşti, fără de care toate industriile pot intra în colaps. De aceea, am discutat şi cu reprezentanţii industriei de transport din România şi am stabilit o serie de decizii comune, inclusiv nevoia de accesare a unor scheme de ajutor de stat pentru toate modurile de transport, care să permită ca, la încheierea perioadei de criză, firmele româneşti de transport să-şi revină rapid”, a declarat ministrul Lucian Bode.

Acest nou set de măsuri apare pe fondul suspendării în România a tuturor curselor spre şi dinspre Italia şi Spania pentru 14 zile, sistarea transportului internaţional de persoane pe relaţia cu Italia, carantinarea pentru 14 zile a navelor provenite din zonele roşii, dar şi suspendarea anumitor trase feroviare de călători pînă la 31 martie 2020.

Citește știrea

Trending