Publicitate

■ pe 14 octombrie, mii de credincioşi participă la pelerinajul organizat la Iaşi ■ şi la Catedrala Arhiepiscopală din Roman se află o parte din moaştele sfintei ■

În fiecare an, pe 14 octombrie, credincioşii trăiesc din plin sărbătoarea prilejuită de Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, moaştele aflîndu-se, de sute de ani, la Iaşi. Născută pe pămîntul Traciei, din părinţi macedo-români dreptcredincioşi şi neabătuţi în poruncile lui Dumnezeu, Cuvioasa Parascheva a strălucit în lume prin viaţa sfîntă şi prin faptele bune, astfel fiind împodobită să rămînă peste veacuri drept milostivă ocrotitoare a Moldovei. După ce s-a nevoit în lume căutînd să se facă mireasă iubită a lui Hristos, petrecînd ani buni atît în pustiul Iordanului, cît şi în satul ei natal, Epivat, aflat în apropierea cetăţii Calicratia, neîntinată în credinţa ei a plecat în Împărăţia Cerurilor, trupul fiindu-i îngropat, după obiceiul creştinesc, pe malul mării. După oarece ani de la trecerea la viaţa veşnică, acesta a fost descoperit, întreg şi binemirositor, fiind aşezat în Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel aflată pe locurile Sale de baştină. Vreme de peste 200 de ani rămăşiţele pămînteşti ale cuvioasei au tămăduit numeroşi bolnavi, fie că aceste adevărate minuni s-au petrecut în cetatea Belgradului, fie la Constantinopol, unde au ajuns după ce au fost răscumpărate de la turci. Moaştele Sfintei au ajuns pe pămînt românesc, pentru prima oară, în secolul XIV, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrîn, însă nu au zăbovit aici decît trei ani. Apoi, în anul 1639, Vasile Lupu, domnul Moldovei, împodobeşte biserica mănăstirii Sfinţilor Trei Ierarhi din Iaşi cu Sfintele şi făcătoare de minuni Moaşte, răscumpărîndu-le cu 300 de pungi de galbeni. Timp de circa 250 de ani acestea au stat la Trei Ierarhi, după care au fost strămutate în noua Catredrală Mitropolitană, în urma unei mari şi înfricoşătoare minuni. Aceasta s- a petrecut în toiul sărbătorii Naşterii Mîntuitorului, a anului 1888, cînd, de la o lumînare uitată aprinsă, au luat foc sfeşnicul, aşternuturile, baldachinul şi veşmintele ca, apoi, însuşi sicriul Cuvioasei Parascheva să fie cupins de flăcări. Cu toate că, în acea adevărată vatră de jăratec, sicriul din aur, dăruit de Vasile Lupu, s-a topit pur şi simplu, perna de sub capul Sfintei fusese doar dogorită, spre minunarea mitropolitului de atunci şi a mulţimii adunate, cu spaimă, la aflarea veştii. De atunci, în fiecare zi de 14 octombrie, oamenii se duc şi fac pelerinaj la moaştele Sfintei, care se află depuse într-o raclă de argint, la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană din Iaşi. Ca o bună ocrotitoare a moldovenilor şi a credincioşilor de pretutindeni, Cuvioasa Parascheva răspunde rugăciunilor tuturor, fiind recunoscută între sfinţii ale căror minuni i-au uimit chiar şi pe cei mai sceptici dintre păcătoşi. De aceea, mii de romaşcani, de diferite apartenenţe religioase, participă la pelerinajul organizat la Iaşi, vechea capitală a Moldovei fiind, astfel, loc de întîlnite pentru credincioşi de pe întregul cuprins al ţării. Între aceştia, de fiecare dată, pot fi întîlniţi foarte mulţi tineri, cu toţii animaţi de dorinţa de a atinge moaştele Sfintei care, de peste 100 de ani, împodobesc Catedrala Mitropolitană ieşeană. De asemenea, la Catedrala Arhiepiscopală a Romanului şi Bacăului sînt părticele din Sfintele Moaşte, la care creştinii se pot închina mai ales duminica aceasta, cînd vor avea loc slujbe speciale de pomenire.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.