Actualitate
Manifestare ştiinţifică la Staţiunea Secuieni
■ aflată la cea de a treia ediţie, evenimentul intitulat Ziua cînepii monoice a reunit nume de prestigiu din cercetarea românească ■ profesorul universitar Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, a spus că planta nu trebuie pusă „la zid“ de ignoranţi ■
„Regină“ indiscutabilă a plantelor tehnice, cultura de cînepă monoică trebuie revigorată este opinia specialiştilor participanţi la cea de-a treia sesiune ştiinţifică de profil. Au răspuns invitaţiei conducerii Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă de la Secuieni (SCDA), nume „grele“ din domeniului, respectiv: Constantin Vasilică, profesor universitar doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe Agricole, doctor inginer Elena Tatomir, director general Politici Agricole, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, profesor Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, fost ministru de resort şi inginer Ioan Enoiu, director strategii Integrate Naturevo, companie care are în derulare un amplu proiect de cooperare cu staţiunea de la Secuieni în domenii de cercetare agricolă. Au mai fost prezenţi şi dr. Adelina Popescu, directorul executiv al Asociaţiei Fermierilor din România, cadre didactice universitare interesate de cercetarea în agricultură. Directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Secuieni, inginer. Dr. Elena Trotuş, a subliniat faptul că cea de a ediţie dedicată cultivării cînepii este un nou prilej de popularizare a performanţelor cercetării pentru cînepa monoică, cultivată pentru fibră şi sămînţă.
„Scopul celei de a treia întîlniri este prezentarea rezultatelor noastre în derularea acestei importante teme de cercetare legată de valorificarea cînepii din punct de vedere energetic şi alimentar, ca fiind «planta minune», care are 24 de feluri de folosire. Dacă înainte de 1989 cînepa se cultiva pe 45.000 de hectare, România ocupînd locul a V-lea din lume, după Revoluţie suprafeţele cultivate cu această preţioasă plantă tehnică au scăzut dramatic la 23-25.000 de hectare. În cadrul laboratoarelor noastre s-au efectuat cercetări asupra germoplasmei existente în cadrul colecţiei de soiuri, precum şi a stadiului de colectare, a celui de conservarea de noi resurse genetice din flora locală. În felul acesta au fost create noi soiuri caracterizate prin adaptabilitate ecologică, rezistenţă la atacul agenţilor patogeni şi al dăunătorilor, conţinut redus de tetrahidrocannabiol, productivitate ridicată de tulpini şi sămînţă, pretabilitate la recoltarea mecanizată“, a subliniat dr. Elena Trotuş. Între „indicaţiile preţioase“ de la Uniunea Europeană şi interesul naţional, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, prof.univ. Valeriu Tabără, a vorbit despre ignoranţa celor care au găsit de cuviinţă ca după 1989 să „pună la zid“, una din cele mai valoroase plante tehnice, sub motiv că ar fi cultivată cu scopuri de consum al substanţelor interzise. „Niciodată ţăranul român n-a cultivat cînepa sau macul pentru alte scopuri. Acesta, dacă avea nevoie de altfel de «senzaţii» şi le procura cel mult la cîrciuma din colţ. După Revoluţie am participat, ca martor, într-un proces în care erau judecate două doamne care cultivaseră această plantă tehnică preţioasă pentru folos alimentar şi de regenerare a solului. Pot să afirm chiar că «drumul cînepii e presărat cu oase» şi spun acest lucru pentru că un cercetător a murit în timpul unui proces în care a fost acuzat din cauza faptului că a cultivat cînepă. De ani de zile, după 1989, la noi plantele tehnice au fost lăsate deliberat să moară. Au existat interese prin care ni s-a impus să le importăm, în loc să le cultivăm noi. La ce nivel e ştiinţa, e ea subordonată politicului? Este şi o greşeală a Bruxelles-ului că a pus cînepa «la zid», ca făcînd parte din genul canabisului. Am avut discuţii şi în parlamentul nostru atunci cînd în 1997 s-a elaborat legea consumului de droguri. Nicăieri în literatura ştiinţifică de specialitate nu apare faptul că românii au folosit vreodată cînepa ca plantă halucinogenă. Nu avem curajul s-o spunem. Eu unul, mă simt un «criminal» din acest punct de vedere. Mă uit cu durere că discutăm de înverzire, dar nu construim întreg sistemul de plante care contribuie la asta. E o chestiune de abordare şi interese de tot felul“, a spus profesorul Valeriu Tabără. Acesta susţine că în România se cultivă sub 10% cînepă, in şi bumbac, în condiţiile în care cele trei plante industriale nu sînt folosite pentru principalul lor rol de regenerare a solului aflat într-o degradare continuă. Pe de altă parte, resturile vegetale ale acestor plante sînt o resursă energetică nevalorificată la noi. Reputatul profesor spune că lumea ştiinţifică este pusă în faţa rezolvării problemelor ce ţin de încălzirea globală, în care acest tip de plante îşi au rolul lor bine definit în asigurarea unui climat suportabil. Se pune problema interesului naţional pe care lumea politică românească îl ignoră.
-
Prima pagină2 săptămâni,
Geanina Mihăilă, prima femeie manager din istoria unui mare combinat – Petrotub. „Nu există femeie perfectă, așa cum nu există nici bărbat perfect“
-
Prima pagină2 săptămâni,
Profesorul Mihai Lăcătușu, despre „bolile” educației. „E dureros să vezi cum părinți, care abia au trecut un BAC, ajung să dea indicații cadrelor didactice“
-
Actualitate20 de ore,
MARSAT SA Roman
-
Actualitate2 săptămâni,
Primarul comunei Borlești, Bogdan George Mutu, se alătură echipei liberale
-
Prima pagină5 zile,
„Starea de sănătate” a sistemului de Educație, opinia fostului inspector general Elena Laiu. „Rezultatele și reușitele unui lider sunt obținute prin intermediul celorlalți“
-
Actualitate7 zile,
Florentina Luca Moisă, demisie acceptată din funcția de inspector școlar general
-
Actualitate2 săptămâni,
Reconversia profesională – cum să faci tranziția către o nouă carieră
-
Prima pagină6 zile,
Ionuț Ciocoiu, noul șef al ISJ Neamț: „E prea devreme dă dau declarații «Înșirând cuvinte goale/ Ce din coadă au să sune»“