Contactează-ne

Actualitate

Mai puţin ştiute despre domnitorul Alexandru Ioan I. Cuza în conştiinţa locuitorilor din Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Timpul, acest judecător inexorabil şi drept, care aşează pe fiecare la locul ce i se cuvine, nu în raport cu pretenţiile şi larma pe care a stârnit-o, ci cu opera pe care a creeat-o şi cu iubirea şi înţelegerea pe care a avut-o faţă de semenii săi, a dat dreptate lui Alexandru Ioan Cuza – domnitorul Unirii din 1859.

In perspectiva istorică slăbiciunile sale omeneşti se estompează, rămâne opera sa de mari proporţii, una dintre cele mai mari din întreaga istorie a neamului românesc.

Cel ce s-a născut în 1820, la Bârlad, fiul vornicului Ioan Cuza şi al Sultanei (născută Cazadini), prezent la marile evenimente istorice de la mijlocul veacului al XIX-lea, a rămas în istorie ca „Omul epocii“, în cei şapte ani de domnie (1859-1866). Tot acest apelativ nu s-a datorat numai calităţilor de bun comandant şi om politic, ci şi prin legile şi măsurile sale care au croit drumul viitorului stat naţional modern – România (24 ianuarie / 5 februarie 1862: deschiderea la Bucureşti a primului Parlament al României în care domnitorul Cuza proclama în mod solemn Unirea Definitivă a Principatelor, iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării).

Domnul Unirii ales la 5 ianuarie 1859 ca domn al Moldovei iar peste 19 zile, la 24 ianuarie acelaşi an, al Ţării Româneşti, al legii rurale, electorale, codului civil şi penal, învăţământului (cel primar gratuit şi obligatoriu), administraţiei, armatei, secularizării averilor mânăstireşti, a înfiinţării celor două universităţi de la Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864) etc. a fost reprezentativ pentru aspiraţiile tinerei societăţi moderne, pentru ceea ce a dorit şi realizat poporul român în scurta sa domnie plină de reforme economice, sociale şi politice.

Nu întâmplător chipul domnitorului Alexandru Ioan I, aşa cum apare în titulatura oficială a României, a crescut cu trecerea timpului, după înlăturarea acestuia în 11/23 februarie 1866, cu toate că cele două viitoare partide de guvernământ de pe scena politică a ţării – liberalii şi conservatorii – care se succedau la putere, nu erau favorabile amintirii lui Cuza: doar ei îl îndepărtaseră de pe tron. Documentele de arhivă, memorialistica şi presa vremii arată că înfăptuitorul României moderne rămăsese în inima poporului, înmulţindu-se de la an la an.

Despte înmormântarea de la Ruginoasa şi comuna rurală Cuza Vodă

Începutul s-a făcut la ceremonia înmormântării de la Ruginoasa, Iaşi. Cel care a fost detronat în seara de 10 spre 11 februarie 1866, va sfârşi ca şi înaintaşul său de luptă, Nicolae Bălcescu, pe pământ străin, după o lungă suferinţă la 23 mai 1873, la Heidelberg, în Germania.

În rândul zecilor de mii de oameni veniţi să ia parte la înhumarea acestuia, din 29 mai 1873, la castelul din amintita localitate, se aflau şi delegaţi ai urbelor comunale din Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ, sute de ţărani din satele meleagurilor dintre Bistriţa, Moldova şi Siret.

Probabil că şi cei plecaţi din această parte de ţară au făcut parte din rândul acelor „femei plângând în hohote“ şi „bătrânilor cu trupul tremurător de vârstă, putând să-i sprijine ca să vie să îngenuncheze înaintea binefăcătorului lor“, aşa cum consemna ziarul francez Le Monde Illustre din august 1873.

Emoţionant rămâne şi gestul însurăţeilor împroprietăriţi pe moşia Scheuleţul din fostul judeţ Roman, care hotărăsc, în ziua de 16 noiembrie 1878, când primesc loturile respective, ca noua lor aşezare să poarte numele de „Comuna rurală Cuza Vodă“. Faptul este adus la cunoştinţă prinţesei Elena, soţia fostului domnitor, printr-o adresă oficială, care, adânc mişcată, răspunde mulţumind că a citit „cu lacrimi în ochi acestă adresă ce face onoare poporului român“.

La constituirea consiliului comunal al noii comune, în ziua de 24 ianuarie pe stil vechi 1880, procesul verbal cuprinde şi o „demonstraţiune“ sau „moţiune de veneraţiune“, iubire şi respect faţă de memoria „marelui nostru făcător de bine“ şi faţă de soţia sa. Un exemplar al acestei „moţiuni“ „iscălit de toţi locuitorii comunei“, astăzi „cetăţeni liberi şi proprietari“ este trimis Doamnei Elena, de prefectul de Roman care îşi exprimă cu acest prilej „profundul său respect, stima şi admiraţia sa“.

Al doilea gest este acela al întemeietorilor Societăţii economice comerciale din comuna Filioara, azi Agapia, judeţul Neamţ – de fapt o societate cooperativă ţărănească, care dau instituţiei lor numele de „Cuza Vodă“. Aducând iniţiativa la cunoştinţă Elenei Cuza şi trimiţându-i totodată statutul, ei o roagă să patroneze şi să prezideze societatea. Răspunzând la 25 mai stil nou 1880, Doamna Elena le arată că „e foarte mişcată de sentimentele lor.

Bine au făcut că au dat numele lui Cuza care a emancipat pe ţăran şi i-a dat pământ. El voia să completeze opera sa, înfiinţând în fiecare judeţ câte o Bancă populară care să acorde ţăranilor împrumuturi cu dobândă mică, însă n-a avut timpul necesar să o facă. Şi ea şi fii ei devin membrii ai Societăţii din Filioara; le trimite contribuţia cuvenită; nu poate primi patronajul şi preşedenţia societăţii lor deoarece locuieşte în străinătate şi duce o viaţă retrasă“.

Judecata asupra vieţii şi operei lui Cuza Vodă se poate face în zilele noastre „fără ură şi părtinire“. A pierit ura celor loviţi de marile reforme din timpul domniei lui, s-au potolit patimile; nu e nevoie nici de părtinire, căci faptele vorbesc de la sine şi-i proclamă meritul. Nu întâmplător, la 25 mai stil vechi 1881, Zoe Sturdza, sora revoluţionarului Costache Negri, scriind la Paris lui Baligot de Bezne, afirma: „Principele Cuza va avea întotdeauna o pagină strălucitoare în istoria ţării sale. Căci dacă omul a avut slăbiciuni inerente sărmanei noastre naturi umane, suveranul a fost întotdeauna integru şi pătruns de cel mai mare patriotism“.

Câte ceva despre Alexandru Ioan Cuza

Născut în anul 1820, la Bârlad, şi mort la 23 mai 1873, la Heidelberg, în Germania, Alexandru Ioan Cuza a fost domn al României în perioada 1859-1866. Începând cu anul 1834, a făcut studii în străinătate, la Paris, Padova, Bologna. Intră în armată în anul 1839, apoi demisionează şi se căsătoreşte cu Elena Rosetti. În anul 1848, ia parte la adunarea din Blaj şi la mişcările din Moldova, după care, exilat, se adăposteşte în Bucovina. Întors, e director la Ministerul de Interne, apoi reintră în armată şi caimacanul Vogoride îl face repede din locotenent, colonel, sperând că-i va fi de ajutor contra unioniştilor.

Îl numeşte prefect de Galaţi în anul 1857, iar în anul 1859, devine ministru de război. Adunarea Electorală a Moldovei, în 5 ianuarie 1859, îl alege domn, iar în 24 ianuarie şi cea din Ţara Românească. Cuza era un domn hotărât şi gata să facă lucruri mari pentru ţară, chiar şi contra voinţei boierilor conducători. În 1860, înfiinţează Universitatea din Iaşi, iar în 1861 încheie o convenţie, cu generalul Klapka, reprezentantul ungurilor refugiaţi, în folosul românilor din Ungaria şi Austria.

În 1863, secularizează averile mănăstirilor închinate, un bine pentru ţară, şi cele interne, lovind greu în interesele bisericii româneşti, care şi-a început, prin Cuza, declinul; dizolvă Camera în 1864, care era contra legii rurale, lege pe care apoi singur o promulgă împroprietărind masele ţărăneşti, care adorau pe Cuza pentru această faptă, extraordinară. Boierii nu puteau suferi această sfidare şi devin duşmani ai lui Cuza, pe care îl silesc să abdice la 11 Februarie 1866.

În scurta noastră rememorare a „Omului Cuza“ am dorit să întărim ideea că şi locuitorii fostelor ţinuturi, mai apoi judeţe, Neamţ şi Roman – aproximativ teritoriul actualului judeţ Neamţ, au avut aceeaşi percepţie despre cel care a pus temelia statului modern – România, înfăptuit prin Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, acum 161 de ani, în Anul de Graţie Naţională 1859. Dixit!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Acuzat de trafic de droguri, a scăpat de cătuşe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un tînăr acuzat de trafic de droguri a cerut şi a obţinut înlocuirea detenţiei cu arestul la domiciliu ■ alţi inculpaţi în aceeaşi cauză au rămas după gratii ■ stupefiantele erau aduse din străinătate şi comercializate în Piatra Neamţ şi Bicaz ■ la cantităţi mai mari se făceau reduceri ■

Un tînăr arestat de la finele anului trecut într-un dosar de trafic de droguri a beneficiat de clemenţă, iar magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu.

Este vorba de Florin Alin Enea, care a cerut înlocuirea detenţiei cu statutul de arestat casnic. Decizia nu a fost atacată, astfel că a devenit definitivă. Ceilalţi trei inculpaţi din acest dosar sînt încă încarceraţi, măsura privativă de libertate fiind valabilă pînă la începutul lunii viitoare.

Este vorba de Emanuel David, Nicolae Covas şi Ana Maria Enea, cu vîrste între 20 şi 31 de ani, din Stejaru, Bicaz şi Tarcău. Ei sînt acuzaţi de săvîrşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi mare risc, în forma continuată, introducere în ţară de droguri de risc şi mare risc, deţinere fără drept de droguri de risc şi mare risc, în vederea consumului propriu. Anchetatorii se sesizaseră de mai mult timp că în zona Piatra Neamţ şi Bicaz se distribuie droguri, iar cercetările efectuate în cauză au confirmat suspiciunile.

S-a aflat că doi dintre inculpaţi, Emanuel David şi Florin Alin Enea ar fi vîndut stupefiante, cannabis şi ecstasy în reşedinţa de judeţ, Bicaz şi comunele învecinate, drogurile fiind aduse din străinătate. De aprovizionare de ocupa Covas, care le trimitea din străinătate, prin servicii de coletărie, tot el ridicîndu-le.

Pentru siguranţă, coletele erau dosite la Ana Maria Enea. Afacerea ilicită era cumva în familie pentru că femeia era mătuşa primilor doi inculpaţi, Emanuel David şi Florin Alin Enea, aceştia doi fiind veri. Legătura dintre grupul infracţional şi doritorii de stupefiante era asigurată de David.

Aceştia îl contactau şi disimulat îl întrebau dacă pot obţine cannabis sau ecstasy. La rîndul lor clienţii erau întrebaţi ce drog vor şi în ce cantitate. În cazul în care cantităile pe care le deţinea nu erau suficiente, David îl contacta pe Covas. Îi solicita tipul de drog şi cantitatea de stupefiante necesară, iar Covas îl trimitea să ridice marfa ilicită de la femeie.

Ancheta a stabilit că ultimele vînzări au avut loc în perioada 26 noiembri – 4 decembrie 2019 cînd au ajuns pe piaţă atat cannabis cît şi ecstasy în diverse cantităţi. De menţionat este faptul că un gram de drog sau un comprimat de ecstasy aveau acelaşi preţ, de 80 de lei, însă pentru cantităţi mai mari doritorii obţineau reduceri de preţ. Pe 4 decembrie 2019, David şi Florin Alin Enea au fost depistaţi în trafic, în timp ce se deplasau cu maşina la un cumpărător pentru a vinde 100 de grame de cannabis şi 20 de comprimate de ecstasy.

Ulterior la domiciliile celor patru inculpaţi au avut loc percheziţii domiciliare iar anchetatorii au mai găsit 300 de grame de cannabis. Cei patru au fost reţinuţi şi apoi arestaţi preventiv de pe 6 decembrie anul trecut.

Citește știrea

Actualitate

Sanitas solicită finanţarea promiselor creşteri salariale

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Federaţia Sanitas somează Guvernul să dea soluţia completă pentru finanţarea creşterilor salariale acordate personalului sanitar începînd cu ianuarie 2020 ■ sindicaliştii solicită şi retragerea OUG 25/2020, pe motiv că aceasta creează un avantaj vădit sistemului privat ■

Sindicaliştii din sistemul sanitar semnalează probleme în acordarea creşterilor salariale prevăzute începînd cu luna ianuarie 2020, fiind de părere că situaţia este cauzată de finanţarea deficitară a unităţilor medicale din ţară.

„Uite banii, nu sunt banii! Guvernanţii se joacă de-a alba neagra cu banii spitalelor publice! Somăm Guvernul să dea, în regim de urgenţă, soluţia completă pentru finanţarea creşterilor salariale acordate personalului din sectorul sanitar începînd cu ianuarie 2020, în condiţiile în care: 1. Legea bugetului de stat pe anul 2020 prevede, la art. 45, creşterea salariilor cu 1/3 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2019. 2. Anexa11 (02) la legea bugetului prevede în mod expres că «La subcapitolul Servicii Publice Descentralizate sunt cuprinse şi sume reprezentînd creşteri salariale acordate personalului din sectorul sanitar, potrivit prevederilor Legii nr.153/2017».

Deci, în bugetul României există bani alocaţi pentru creşterile salariale! Numai că, surpriză, Guvernul «a uitat» să asigure şi cadrul legal prin care aceşti bani ajung în bugetele spitalelor şi, implicit, în buzunarele noastre. Nu a făcut-o nici prin legea de modificare a OUG114/2018, pe care şi-a asumat- o cu atîta entuziasm în decembrie 2019, nici prin OUG nr.1/2020. Şi pentru că ne îngrijorează ultimele declaraţii ale premierului României referitoare la sursa care va alimenta această creştere, îi atragem public atenţia domnului Ludovic Orban că mărirea tarifelor serviciilor medicale nu este o soluţie pentru spitalele publice!

Creşterile salariale trebuie să rămînă finanţate prin transferul de la bugetul de stat!“, se menţionează într-o postare a Federaţiei Sanitas. Într-o recentă şedinţă a Consiliului Naţional al Federaţiei a fost analizată situaţia acordării drepturilor salariale angajaţilor din sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială, precum şi impactul pe care reglementările OUG nr.25/2020 îl va avea asupra sistemului sanitar public de stat.

OUG nr.25/2020, o anomalie

Concluziile întrunirii au fost rezumate într-un comunicat de presă. „Reprezentanţii Sanitas din întreaga ţară au semnalat grave deficienţe atît în ceea ce priveşte acordarea creşterilor salariale prevăzute începînd cu ianuarie 2020, cît şi în acordarea celorlalte componente salariale, ca urmare a finanţării deficitare a unităţilor medicale.

În acest context, atragem atenţia guvernanţilor asupra necesităţii de a reglementa urgent finanţarea creşterilor salariale, acesta făcîndu-se în mod tradiţional prin transfer de la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate“, se arată în comunicat.

Tot aici se menţionează faptul că, cel puţin pînă în luna aprilie, spitalele funcţionează lunar, cu a 12-a parte din bugetul pe anul 2019, neavînd cum să suporte creşterile salariale prevăzute începînd cu ianuarie 2020. „Reglementarea acestei situaţii ar fi o garanţie că spitalele vor putea acorda creşterile salariale prevăzute de Legea nr.153/2017 începînd cu ianuarie 2020 fără a fi obligate să diminueze cheltuieli destinate asigurării unei optime îngrijiri a pacienţilor sau alte drepturi salariale. În ceea ce priveşte mult discutata OUG nr.25/2020 şi prevederile acesteia, categoric în favoarea sectorului comercial de sănătate, Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas continuă să solicite Guvernului României retragerea ei.

Suntem profund îngrijoraţi că un astfel de act pune sistemul public de sănătate într-o relaţie concurenţială directă cu cel privat, o anomalie, deoarece sistemul privat de sănătate ar trebui să fie complementar celui de stat. Prevederile OUG 25/2020 sunt în discordanţă atît cu principiile sistemului de asigurări de sănătate din România, cît şi cu structura şi modul de finanţare al sistemului public de sănătate şi creează un avantaj vădit sistemului privat cu consecinţe grave asupra necesităţii dezvoltării şi îmbunătăţirii sistemului public şi în detrimentul accesului la servicii medicale de calitate pentru toţi românii“, se mai arată în comunicatul semnat de Biroul Operativ al Federaţiei Sanitas.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Motociclist şi biciclist, victime în accidente rutiere

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un motociclist şi un biciclist au fost victimele unor accidente rutiere produse marţi, 25 februarie, în Roman, respectiv Cordun. Dacă în primul caz nu a fost vorba de vina motociclistului, în cel de-al doilea biciclistul a fost cel care nu a acordat prioritate. Primul accident s-a produs în Roman, victimă fiind un tînăr de 33 de ani.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că în timp ce un bărbat, de 53 de ani, din Iași conducea un autoturism pe Bulevardul Roman Mușat, ar fi efectuat efectuat manevra de viraj la stînga, fără a se asigura la schimbarea direcției de mers, intrînd în coliziune cu o motocicletă care se deplasa din sens opus, condusă de un bărbat de 33 de ani, din Roman.

În urma impactului a rezultat rănirea conducătorului motocicletei, care a fost preluat și transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Ambii conducători au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative. Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au transmis reprezentanţii IPJ Neamţ.

Al doilea accident a avut loc la Cordun.

“Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un bărbat de 53 de ani, din Cordun, se deplasa cu bicicleta pe DJ 207B, ajuns la intersecția cu strada Libertății, ar fi pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului, efectuînd manevra de viraj la stînga fără a acorda prioritate de trecere unui autoturism, care se deplasa din sens opus și care era condus de un bărbat, de 32 de ani, din Botoșani.

În urma impactului a rezultat rănirea biciclistului care a fost preluat și transportat la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au mai comunicat reprezentanţii IPJ Neamţ.

Citește știrea

Trending