Contactează-ne

Actualitate

Mai puţin ştiute despre domnitorul Alexandru Ioan I. Cuza în conştiinţa locuitorilor din Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Timpul, acest judecător inexorabil şi drept, care aşează pe fiecare la locul ce i se cuvine, nu în raport cu pretenţiile şi larma pe care a stârnit-o, ci cu opera pe care a creeat-o şi cu iubirea şi înţelegerea pe care a avut-o faţă de semenii săi, a dat dreptate lui Alexandru Ioan Cuza – domnitorul Unirii din 1859.

In perspectiva istorică slăbiciunile sale omeneşti se estompează, rămâne opera sa de mari proporţii, una dintre cele mai mari din întreaga istorie a neamului românesc.

Cel ce s-a născut în 1820, la Bârlad, fiul vornicului Ioan Cuza şi al Sultanei (născută Cazadini), prezent la marile evenimente istorice de la mijlocul veacului al XIX-lea, a rămas în istorie ca „Omul epocii“, în cei şapte ani de domnie (1859-1866). Tot acest apelativ nu s-a datorat numai calităţilor de bun comandant şi om politic, ci şi prin legile şi măsurile sale care au croit drumul viitorului stat naţional modern – România (24 ianuarie / 5 februarie 1862: deschiderea la Bucureşti a primului Parlament al României în care domnitorul Cuza proclama în mod solemn Unirea Definitivă a Principatelor, iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării).

Domnul Unirii ales la 5 ianuarie 1859 ca domn al Moldovei iar peste 19 zile, la 24 ianuarie acelaşi an, al Ţării Româneşti, al legii rurale, electorale, codului civil şi penal, învăţământului (cel primar gratuit şi obligatoriu), administraţiei, armatei, secularizării averilor mânăstireşti, a înfiinţării celor două universităţi de la Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864) etc. a fost reprezentativ pentru aspiraţiile tinerei societăţi moderne, pentru ceea ce a dorit şi realizat poporul român în scurta sa domnie plină de reforme economice, sociale şi politice.

Nu întâmplător chipul domnitorului Alexandru Ioan I, aşa cum apare în titulatura oficială a României, a crescut cu trecerea timpului, după înlăturarea acestuia în 11/23 februarie 1866, cu toate că cele două viitoare partide de guvernământ de pe scena politică a ţării – liberalii şi conservatorii – care se succedau la putere, nu erau favorabile amintirii lui Cuza: doar ei îl îndepărtaseră de pe tron. Documentele de arhivă, memorialistica şi presa vremii arată că înfăptuitorul României moderne rămăsese în inima poporului, înmulţindu-se de la an la an.

Despte înmormântarea de la Ruginoasa şi comuna rurală Cuza Vodă

Începutul s-a făcut la ceremonia înmormântării de la Ruginoasa, Iaşi. Cel care a fost detronat în seara de 10 spre 11 februarie 1866, va sfârşi ca şi înaintaşul său de luptă, Nicolae Bălcescu, pe pământ străin, după o lungă suferinţă la 23 mai 1873, la Heidelberg, în Germania.

În rândul zecilor de mii de oameni veniţi să ia parte la înhumarea acestuia, din 29 mai 1873, la castelul din amintita localitate, se aflau şi delegaţi ai urbelor comunale din Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ, sute de ţărani din satele meleagurilor dintre Bistriţa, Moldova şi Siret.

Probabil că şi cei plecaţi din această parte de ţară au făcut parte din rândul acelor „femei plângând în hohote“ şi „bătrânilor cu trupul tremurător de vârstă, putând să-i sprijine ca să vie să îngenuncheze înaintea binefăcătorului lor“, aşa cum consemna ziarul francez Le Monde Illustre din august 1873.

Emoţionant rămâne şi gestul însurăţeilor împroprietăriţi pe moşia Scheuleţul din fostul judeţ Roman, care hotărăsc, în ziua de 16 noiembrie 1878, când primesc loturile respective, ca noua lor aşezare să poarte numele de „Comuna rurală Cuza Vodă“. Faptul este adus la cunoştinţă prinţesei Elena, soţia fostului domnitor, printr-o adresă oficială, care, adânc mişcată, răspunde mulţumind că a citit „cu lacrimi în ochi acestă adresă ce face onoare poporului român“.

La constituirea consiliului comunal al noii comune, în ziua de 24 ianuarie pe stil vechi 1880, procesul verbal cuprinde şi o „demonstraţiune“ sau „moţiune de veneraţiune“, iubire şi respect faţă de memoria „marelui nostru făcător de bine“ şi faţă de soţia sa. Un exemplar al acestei „moţiuni“ „iscălit de toţi locuitorii comunei“, astăzi „cetăţeni liberi şi proprietari“ este trimis Doamnei Elena, de prefectul de Roman care îşi exprimă cu acest prilej „profundul său respect, stima şi admiraţia sa“.

Al doilea gest este acela al întemeietorilor Societăţii economice comerciale din comuna Filioara, azi Agapia, judeţul Neamţ – de fapt o societate cooperativă ţărănească, care dau instituţiei lor numele de „Cuza Vodă“. Aducând iniţiativa la cunoştinţă Elenei Cuza şi trimiţându-i totodată statutul, ei o roagă să patroneze şi să prezideze societatea. Răspunzând la 25 mai stil nou 1880, Doamna Elena le arată că „e foarte mişcată de sentimentele lor.

Bine au făcut că au dat numele lui Cuza care a emancipat pe ţăran şi i-a dat pământ. El voia să completeze opera sa, înfiinţând în fiecare judeţ câte o Bancă populară care să acorde ţăranilor împrumuturi cu dobândă mică, însă n-a avut timpul necesar să o facă. Şi ea şi fii ei devin membrii ai Societăţii din Filioara; le trimite contribuţia cuvenită; nu poate primi patronajul şi preşedenţia societăţii lor deoarece locuieşte în străinătate şi duce o viaţă retrasă“.

Judecata asupra vieţii şi operei lui Cuza Vodă se poate face în zilele noastre „fără ură şi părtinire“. A pierit ura celor loviţi de marile reforme din timpul domniei lui, s-au potolit patimile; nu e nevoie nici de părtinire, căci faptele vorbesc de la sine şi-i proclamă meritul. Nu întâmplător, la 25 mai stil vechi 1881, Zoe Sturdza, sora revoluţionarului Costache Negri, scriind la Paris lui Baligot de Bezne, afirma: „Principele Cuza va avea întotdeauna o pagină strălucitoare în istoria ţării sale. Căci dacă omul a avut slăbiciuni inerente sărmanei noastre naturi umane, suveranul a fost întotdeauna integru şi pătruns de cel mai mare patriotism“.

Câte ceva despre Alexandru Ioan Cuza

Născut în anul 1820, la Bârlad, şi mort la 23 mai 1873, la Heidelberg, în Germania, Alexandru Ioan Cuza a fost domn al României în perioada 1859-1866. Începând cu anul 1834, a făcut studii în străinătate, la Paris, Padova, Bologna. Intră în armată în anul 1839, apoi demisionează şi se căsătoreşte cu Elena Rosetti. În anul 1848, ia parte la adunarea din Blaj şi la mişcările din Moldova, după care, exilat, se adăposteşte în Bucovina. Întors, e director la Ministerul de Interne, apoi reintră în armată şi caimacanul Vogoride îl face repede din locotenent, colonel, sperând că-i va fi de ajutor contra unioniştilor.

Îl numeşte prefect de Galaţi în anul 1857, iar în anul 1859, devine ministru de război. Adunarea Electorală a Moldovei, în 5 ianuarie 1859, îl alege domn, iar în 24 ianuarie şi cea din Ţara Românească. Cuza era un domn hotărât şi gata să facă lucruri mari pentru ţară, chiar şi contra voinţei boierilor conducători. În 1860, înfiinţează Universitatea din Iaşi, iar în 1861 încheie o convenţie, cu generalul Klapka, reprezentantul ungurilor refugiaţi, în folosul românilor din Ungaria şi Austria.

În 1863, secularizează averile mănăstirilor închinate, un bine pentru ţară, şi cele interne, lovind greu în interesele bisericii româneşti, care şi-a început, prin Cuza, declinul; dizolvă Camera în 1864, care era contra legii rurale, lege pe care apoi singur o promulgă împroprietărind masele ţărăneşti, care adorau pe Cuza pentru această faptă, extraordinară. Boierii nu puteau suferi această sfidare şi devin duşmani ai lui Cuza, pe care îl silesc să abdice la 11 Februarie 1866.

În scurta noastră rememorare a „Omului Cuza“ am dorit să întărim ideea că şi locuitorii fostelor ţinuturi, mai apoi judeţe, Neamţ şi Roman – aproximativ teritoriul actualului judeţ Neamţ, au avut aceeaşi percepţie despre cel care a pus temelia statului modern – România, înfăptuit prin Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, acum 161 de ani, în Anul de Graţie Naţională 1859. Dixit!

Actualitate

Fost director al unui mare combinat, răpus de Covid

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Dorel Romeo Bârsan, doctor în metalurgie, fost director tehnic şi director general la Petrotub s-a infectat cu SARS COV 2 ■ a fost internat la Spitalul Judeţean şi la Iaşi ■

Ţevarii romaşcani au aflat, cu stupoare, că unul din foştii directori ai Societăţii Petrotub, Dorel Romano Bârsan, a murit în Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi, răpus de coronavirus.

Născut pe 5 mai 1955 în satul Gîdinţi, într-o familie numeroasă, cu şase fraţi, viitorul director al marelui combinat a prins dragostea de metalurgie de la tatăl său, un ţevar respectat. Dorel Romano Bârsan a urmat Facultatea de Metalurgie, apoi şi-a dat doctoratul în specialitate.

A fost ani buni după evenimentele din decembrie 1989, director tehnic, ca ulterior, în perioada tulbure post decembristă, aşa numita Dictatură a sindicatelor avea să fie numit de Fondul Proprietăţii de Stat director plin, etapă în care a trebuit să reziste presiunilor sindicale post- decembriste de împiedicare a unei privatizări plănuită a se face cu o firmă dintr-un paradis fiscal, o firmă de vînzare a produselor tubulare.

Privatizarea a fost împiedicată de sindicate, care au ieşit în stradă şi au blocat, în anul 2001 E-85. Ulterior, Guvernul Năstase a vîndul colosul romaşcan, în 2003, indienilor de la Mittal Steel, iar Dorel Romano Bîrsan a ajuns director la Oţelul Roşu. Ulterior s-a retras şi a avut o firmă proprie, în domeniul comercializării produselor metalurgice. Pensionat ca toţi metalurgiştii, care au lucrat în condiţii grele, Dorel Romano Bârsan a avut o serie de probleme medicale la ficat şi plămîni.

S-a infectat, nu se ştie de unde şi cum, cu SARS COV2. Depistat pozitiv la Roman a fost internat, mai întîi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ, după care starea i s-a agravat, aşa că s-a decis transferul la clinica din Iaşi, unde a şi murit.

Căsătorit şi recăsătorit, tată a patru copii, din care doi gemeni, acum studenţi, Dorel Romano Bârsan a plătit, ca atîţia alţii, tribut unei boli extrem de parşive. După decesul survenit cu o zi înainte, el a fost condus de cîţiva membri ai familiei la groapă, marţi, 22 septembrie, în condiţii de restricţie sanitară, impuse de pandemie.

Citește știrea

Actualitate

Falşi pelerini, autorii unei ţepe cu bijuterii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ printr-o metodă cunoscută de şmen, o bătrînă a fost ţepuită de patru olteni ■ femeia a dat bijuterii preţioase pe nişte tinichele ■ din fericire, paguba a fost recuperată ■

O sexagenară din Tîrgu Neamţ a fost ţepuită printr-o clasică metodă de şmen, iar într-o clipă de neatenţie a dat bijuterii preţioase, în valoare de 4.000 de lei, pe nişte tinichele. Din fericire, cei patru vîlceni, au fost identificaţi rapid, iar victima şi-a recuperat prejudiciul în totalitate.

Totul s-a întîmplat pe 21 septembrie 2020, cînd poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Tîrgu Neamţ au documentat activitatea infracţională a patru persoane, cu vîrste cuprinse între 22 şi 38 de ani, din judeţul Vîlcea, bănuite de comiterea infracţiunii de înşelăciune.

Din cercetări a rezultat că în ziua anterioară, pe 19 septembrie, o femeie de 66 de ani, care se deplasa pe o stradă din Tîrgu Neamţ, a fost abordată de către ocupanţii unui autoturism, aceştia solicitîndu-i adresa unui lăcaş de cult din oraş. În scopul asigurării credibilităţii şi sub pretextul mulţumirii bunăvoinţei manifestate de persoana vătămata, oltenii i- ar fi oferit sexagenarei un lanţ din aur.

Simultan, i-au solicitat să-şi desfacă lănţişorul pe care îl purta la gît, după care i l-ar fi fixat pe cel oferit cadou. De asemenea, unul dintre ocupanţii autoturismului i-ar fi oferit o brăţară şi ar fi rugat-o să aşeze bijuteriile personale într-un şerveţel cu scopul de a nu le pierde, iar ulterior acesta i le-a înfăşurat cu o folie adezivă.

„Pentru a-i distrage atenţia, conducătorul autoturismului i-ar fi solicitat detalii privind localizarea unui alt lăcaş de cult, moment în care una dintre persoane ar fi schimbat pachetul format şi i-ar fi oferit altul, similar, ce conţinea bijuterii din material nepreţios“, anunţă Poliţia Neamţ. În urma activităţilor investigativ-operative desfăşurate cu operativitate de poliţiştii nemţeni, în colaborare cu cei din cadrul Poliţiei municipiului Cluj Napoca, s-a reuşit identificarea şi depistarea suspecţilor pe raza oraşului din Ardeal.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională, în valoare de 4.000 de lei, a fost recuperat integral de poliţişti şi restituit persoanei vătămate. Cele patru persoane au fost conduse la sediul poliţiei, iar în baza probatoriului administrat, faţă de acestea a fost dispusă măsura reţinerii pentru 24 de ore. În aceeaşi zi au fost duşi în faţa unui procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Tîrgu Neamţ, faţă de aceştia fiind dispusă măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile. De aici trebuie trase anumite învăţăminte.

Infracţiunile de înşelăciune îmbracă forme diferite de manifestare, iar modurile de operare folosite de cei care încearcă să obţină bani sau alte bunuri de valoare prin mijloace ilicite sînt din ce în ce mai complexe. Pentru a nu deveni victima acestui gen de fapte, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ atenţionează cetăţenii să fie prudenţi atunci cînd sînt abordaţi prin orice mijloace de persoane necunoscute, care le oferă diverse bunuri sau servicii.

În cazul în care aţi fost victima unei astfel de infracţiuni, trebuie să vă adresaţi celei mai apropiate unităţi de Poliţie sau să apelaţi numărul unic de urgenţă 112, în cel mai scurt timp posibil, pentru a spori şansele ca infractorul să fie identificat şi prejudiciul recuperat.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 1.059 de cazuri noi. Neamţ – 38 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, în total au fost înregistrate 2.895 de cazuri

Până pe 22 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 114.648 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

92.169 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.059 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 599 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.503 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 21.09.2020 (10:00) – 22.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 45 de decese (28 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 decese la categoria 50-59 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 16 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 10 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate cele 45 de decese înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.119. Dintre acestea, 496 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.253.380 teste. Dintre acestea 21.978 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.773 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.205 la cerere.

Pe teritoriul României, 11.090 de  persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.566 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 34.393 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 8 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.070 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 748 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 456 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 96.050 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 3 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.612 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  112 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 19 în Grecia, 5 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Trending