Contactează-ne

Actualitate

Mai e mult pînă departe? În sfîrşit! Pas înainte la Autostrada Unirii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor a aprobat proiectul de lege privind magistrala Iaşi - Tîrgu Neamţ - Tîrgu Mureş ■ din păcate, va mai trece ceva timp pînă ce lucruri concrete la această investiţie vor putea fi observate ■

O decizie care aduce o doză de speranţă în ceea ce priveşte autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş a fost luată marţi, 23 octombrie, de Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor. Concret, s-a admis proiectul de lege privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii, stabilind că Ministerul Transporturilor este responsabil pentru realizare. Ea va începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Tîrgu Mureş. Conform celor adoptate de comisie, obiectivul de investiţii Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile, fie prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare. Ar urma ca Ministerul Transporturilor să demara în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii toate procedurile de achiziţie publică pentru realizarea obiectivului. Raportul comisiei urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Adică va mai trece ceva timp pînă ce legea va produce efecte concrete pentru magistrala de transport despre care se vorbeşte de mai bine de 10 ani, dar pentru care nu s-a făcut nimic. Deputatul Petru Movilă, cel care a iniţiat propunerea legislativă în luna mai a anului trecut, împreună cu 77 de parlamentari, a declarat: „Este al doilea pas important pentru acest proiect, după ce, în cursul anului trecut, a fost aprobat de Senat. Sperăm ca votul comisiei să fie decisiv în faţa colegilor din Camera Deputaţilor şi să treacă fără emoţii la votul final. Este poate cel mai important proiect de infrastructură de care are nevoie România la acest moment. Este un proiect promis de 10 ani, necesar pentru a scoate din sărăcie cea mai săracă zonă a României, cea mai săracă zonă din Uniunea Europeană. Am ales această soluţie pentru că este singurul mod în care noi, parlamentarii, putem efectiv decide pe acest proiect atît de important pentru noi şi am convingerea şi rugămintea că toţi cei care au semnat vor vota“.

Criticile comisarului european Corina Creţu

La Bruxelles, pe 8 octombrie, comisarul eurpean Corina Creţu, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, a făcut o amplă declaraţie privind lipsa de interes a guvernanţilor români privind implementarea marilor proiecte cu fonduri europene, făcînd referire şi la autostrada Iaşi – Tîrgu Mureş: „În cazul României am făcut eforuri extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. Am ajuns la o rată de absorbţie pentru perioada 2007-2013 de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 am preluat-o de la sub 50%. (…) S-au pierdut 2 miliarde de euro în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, acela al transporturilor“. Oficialul european a vorbit şi despre tensiuni între instituţia europeană şi Guvernul României: „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi guvern spunînd lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte. Pentru Tîrgu Mureş-Iaşi, în primul rînd este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoia de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală şi de Est. Avem bani pentru studiul de fezabilitate, nu avem nici o solicitare pentru studiu de fezabilitate“. Dacă va fi realizat studiul pînă în 2020, construcţia autostrăzii ar putea începe cu fonduri europene în exerciţiul financiar următor. „Din păcate, am văzut că în şedinţa de Guvern, Guvernul a anunţat că doreşte să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat. Specialiştii noştri nu sînt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei, din punctul nostru de vedere. Ştiţi foarte bine că în Master Planul de Transport, Tîrgu Mureş – Iaşi este o prioritate, deci aşteptăm proiecte. La ora actuală mai avem sub analiză un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni-Gara de Nord. Aşteptăm Craiova-Piteşi, Tîrgu Mureş-Iaşi, Podul de la Brăila“, afirma Corina Creţu. Prin luna iulie 2018, Darius Vîlcov, consilierul prim-ministrului Viorica Dăncilă, anunţa mari proiecte în viitorul apropiat, printre ele şi cel al autostrăzii Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni. „În România, pînă la sfîrşitul acestui an, va demara parteneriat public-privat pentru trei autostrăzi: Ploieşti – Braşov – autostrada Sudului şi Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni“, a declarat Vîlcov. Ceea ce a sărit în evidenţă a fost faptul că acesta a pomenit doar de sectorul Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, fără vreo referire la cel care urma să lege Moldova de Ardeal, adică tot prin Tîrgu Neamţ şi cu punct terminus Tîrgu Mureş. De altfel, toate guvernele care s-au succedat după 1990 în România au ignorat şi neglijat infrastructura din Moldova, lucru care a dus la înapoierea zonei din punct de vedere economic. În momentul de faţă, legătura între cele două provincii se face cu dificultate, pe două trasee dificile, care nu pot prelua fluxurile sporite de trafic generate de dezvoltarea socio- economică.

Planuri…

În anii din urmă, diverşi oficiali au afirmat cîte-n lună şi-n stele despre autostrada Tîrgu Mureş – Iaşi, s-au făcut studii şi planuri, s- au avansat costuri şi totul a rămas doar la stadiul de vorbe. Proiectul prevedea ca magistrala să traverseze judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km. Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atragă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Palide evoluţii la Bacul întîrziaţilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la examen s-au prezentat 857 de candidaţi şi au promovat 279 ■ doar trei candidaţi au luat medii între 8 şi 8,99 ■ procentul de promovabilitate este superior celui de la nivel naţional ■

Candidaţii nemţeni la cea de a doua sesiune a Bacalaureatului, din august -septembrie 2019, n-au avut o prestaţie de apreciat. Din cei 857 care s-au prezentat, doar 279 au fost declaraţi admişi (32,56%), 578 au fost respinşi, iar 186 au preferat să nu se mai prezinte. Doar trei candidaţi au obţinut medii între 8 şi 8,99. Media cea mai mare a fost 8,20 şi i-a aparţinut elevei Sandra Maria Zaiţ, de la Liceul Economic – Administrativ Piatra Neamţ. Celelalte două medii bune au fost obţinute de Anamaria Tiba (8,11), elevă a LPS Roman, respectiv Denisa Stafie (8,01), de la Colegiul Tehnic Petru Poni. 31 de elevi au obţinut medii între 7 şi 7.99 şi „grosul“, 275, între 6 şi 6.99. Liceele de elită nu au avut prea mulţi candidaţi pentru sesiunea din toamnă. Colegiul Petru Rareş nu a avut nici un restanţier, în timp ce la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş singurul candidat prezent (dintr-o serie anterioară anului 2019), a fost respins. La Colegiul Gheorghe Asachi, din cei nouă candidaţi prezenţi, doi au fost respinşi, patru nu s-au prezentat şi cei trei reuşiţi au obţinut medii de 6,31, 6,55 şi 6,80. La Colegiul Roman- Vodă, din trei candidaţi doi au fost respinşi şi unul nu s-a prezentat la examen. La Colegiul Ştefan cel Mare Tîrgu Neamţ s-au prezentat 20 elevi, din care 17 au fost respinşi, cei trei care au promovat avînd medii de 6,11, 6,53 şi 6,55. La Colegiul de Informatică s-au prezentat în sesiunea de toamnă 12 candidaţi, cei şase elevi admişi avînd medii între 6,03 şi 6,83. La Colegiul Tehnic Danubiana, din cei 34 candidaţi prezenţi la examen au reuşit să promoveze doar cinci, mediile acestora oscilînd între 6,00 şi 6,48. Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu a avut 116 restanţieri, din care au promovat doar 25. Notele cu care au trecut Examenul Maturităţii au fost între 6,01 şi 7,21. La Colegiul Tehnic Ion Creangă din Tîrgu Neamţ au dat examenul 156 de candidaţi, din care au promovat 37, cea mai mică medie fiind 6 şi cea mai mare 7,38. La Colegiul Tehnic Miron Costin Roman a existat 10 restanţieri, din care au promovat examenul cinci, media cea mai mică fiind 6,11 şi cea mai mare 6,93. Liceul Tehnologic Vasile Sav Roman a avut în sesiunea de toamnă 54 de candidaţi prezenţi în examen, din care au reuşit 17. Cea mai mică medie de aici a fost 6,00, iar cea mai mare 7,56. La Liceul Economic Administrativ s-au prezentat 73 de candidaţi, din care au reuşit 28, cea mai mică medie fiind 6,01 şi cea mai mare 8,02. La Liceul Vasile Alecsandri din Săbăoani au fost 10 restanţieri, din care 5 au promovat, cea mai mică medie fiind de 6,00 şi cea mai mare 7,13. În ceea ce priveşte liceele vocaţionale teologice, putem constata că Liceul Teologic Sfîntul Francisc de Assisi din Roman a avut în examen 10 candidaţi, din care au promovat opt. Media cea mai mică a fost 6,01, iar cea mai mare 7,85. Şi la Liceul Teologic Veniamin Costache s-au prezentat tot 10 candidaţi, din care jumătate au promovat, cu medii cuprinse între 6,00 şi 6,66. De menţionat că liceele tehnologice din Adjudeni, Oglinzi şi Petricani nu au avut nici un candidat în examen. Liceul de la Nisiporeşti, comuna Boteşti a avut înscrişi la sesiunea din toamnă şapte candidaţi, din care şase nu s-au prezentat, singurul care a avut curajul să se prezinte la examen promovînd cu media 6,38. Rata finală a examenului de Bacalaureat, sesiunea august- septembrie a fost, după soluţionarea contestaţiilor, la Neamţ, de 32,56%, mai mare comparativ cu cea din sesiunea de toamnă a anului şcolar trecut (29,7%) şi superioară procentului naţional (30,08%). La nivelul ţării, cele mai mari procente de promovare s-au înregistrat la Harghita (44,44%), Iaşi (43,69%), Gorj (42,46%), Alba (41,18%) şi Dolj (40,36%), iar cel mai scăzut procent de promovabilitate s-a înregistrat la Giurgiu, fiind de 21,85%.

Citește știrea

Actualitate

Sînt 983 de slujbe vacante în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cele mai multe solicitări vin de la angajatori din reşedinţa de judeţ şi din comunele limitrofe ■ la Tîrgu Neamţ şansele de angajare sînt mai reduse ■

Mediul de afaceri din judeţ recrutează la jumătatea lunii septembrie aproape 1.000 de noi lucrători. Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ sînt vacante 983 de slujbe, iar cele mai multe angajări ar putea avea loc în reşedinţa de judeţ şi comunele limitrofe unde sînt libere 532 de job-uri. Alte 357 de posturi vacante sînt pentru şomerii din Roman şi comunele învecinate, iar cele mai puţine angajări s-ar putea face la Tîrgu Neamţ unde piaţa oferă numai 94 de oportunităţi de angajare. Defalcat, la Piatra Neamţ sînt cîteva strigări pentru personal de înaltă calificare. Se recrutează un peisagist floricultor, un manager calitate sau patru ingineri specializaţi în tehnologia sudurii. Ar mai fi nevoie de un specialist marketing, trei ingineri specializaţi în industrializarea lemnului şi un inginer chimist, dar şi un economist. Grosul job-urilor sînt pentru cei cu studii medii şi sînt vacante 13 posturi de brutar, se mai caută 18 manipulanţi mărfuri, 47 de muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii, la care se mai adaugă 12 posturi pentrui sudori şi 14 pentru persoane care pot presta în ocupaţia de tîmplar universal. S-ar mai putea angaja nu mai puţin de 53 de dulgheri, dar se recrutează şi 23 de fierari betonişti, 10 lăcătuşi construcţii metalice, 11 operatori excavator, 15 sudori, precum şi 25 de agenţi de securitate, 13 lucrători comerciali, sau 19 manipulanţi mărfuri şi 13 ospătari. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri de personal lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ de pe strada Mihai Eminescu. La Roman angajatorii caută mai puţini absolvenţi de studii superioare şi s-ar putea angaja un inginer mecanic, un inginer şef pentru industria prelucrătoare, sau un inspector itp şi un inginer cadastru – topograf, posturi aunţate ca fiind vacate de mai mult şi pentru care nu se găsesc doritori. Ceilalţi pot găsi mai mult de lucru în industri unde de săptămîni bune nu se acoperă cererea de personal din confecţii. Angajatorii ar avea nevoie de 205 noi lucrători între care 86 de muncitori necalificaţi, 84 de confecţioneri – asamblori articole textile, sau 25 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. În alte domenii ar fi nevoie de 10 necalificaţi, 14 casieri, precum şi 13 lucrători comerciali. Piaţa muncii mai oferă posturi pentru măcelari, manipulanţi marfă, operator calculator, patiseri, pizzari, sudori sau tinichigii industriali. La Tîrgu Neamţ cererea de licenţiaţi este ca şi inexistentă şi s-ar putea angaja doar un inginer specializat în industria alimentară şi un expert în achiziţii. În rest se recrutează 10 vulcanizatori, 6 manipulanţi şi tot atîţia zidari sau zugravi, precum şi mecanici auto, muncitori în construcţii, asistenţi medicali generalişti, dulgheri, electricieni sau infirmiere.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Maşini parcate în Curtea Domnească, proprietari amendaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Proprietarii a două autoturisme, parcate pe platoul Curţii Domneşti, au fost sancţionaţi contravenţional, duminică, 15 septembrie 2019, de poliţiştii locali din Piatra Neamţ. „Echipajul Biroului Ordine Publică – Poliţia Locală Piatra Neamţ a depistat cele două vehicule în jurul orelor 15.00, parcate în imediata apropiere a Turnului lui Ştefan cel Mare – ansamblul Arhitectural Curtea Domnească, zonă destinată exclusiv traficului pietonal. Proprietarii, V.C., din comuna Tarcău, şi M.U.D, din Piatra Neamţ, au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi în valoare de 300 de lei, pentru încălcarea art.8, lit. l din HCL 7/2010. Conform Regulamentului privind normele de gospodărire, întreţinere, curăţenie şi estetică în municipiul Piatra Neamţ, ”se interzice accesul, staţionarea, oprirea şi circulaţia autovehiculelor de orice tip pe spaţiile verzi sau plantate, în parcuri, locuri de joacă pentru copii, pe trotuare şi pe aleile pietonale din municipiu”. Încălcarea prevederilor articolului 8, litera l (HCL 7/2010) se sancţionează contravenţional ”cu amendă de la 100 la 500 de lei posesorii de autovehicule cu masă maximă totală autorizată de pînă la 3,5 tone inclusiv şi cu amendă de la 1.000 la 2.500 de lei posesorii de autovehicule cu masă maximă totală autorizată de peste 3,5 tone”, se precizează într-un comunicat de presă emis de reprezentanţii Poliţiei Locale Piatra Neamţ.

Citește știrea

Trending