Contactează-ne

Actualitate

Mai e mult pînă departe? În sfîrşit! Pas înainte la Autostrada Unirii

Știe publicată cu

în data de

■ Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor a aprobat proiectul de lege privind magistrala Iaşi - Tîrgu Neamţ - Tîrgu Mureş ■ din păcate, va mai trece ceva timp pînă ce lucruri concrete la această investiţie vor putea fi observate ■

O decizie care aduce o doză de speranţă în ceea ce priveşte autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş a fost luată marţi, 23 octombrie, de Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor. Concret, s-a admis proiectul de lege privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii, stabilind că Ministerul Transporturilor este responsabil pentru realizare. Ea va începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Tîrgu Mureş. Conform celor adoptate de comisie, obiectivul de investiţii Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile, fie prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare. Ar urma ca Ministerul Transporturilor să demara în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii toate procedurile de achiziţie publică pentru realizarea obiectivului. Raportul comisiei urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Adică va mai trece ceva timp pînă ce legea va produce efecte concrete pentru magistrala de transport despre care se vorbeşte de mai bine de 10 ani, dar pentru care nu s-a făcut nimic. Deputatul Petru Movilă, cel care a iniţiat propunerea legislativă în luna mai a anului trecut, împreună cu 77 de parlamentari, a declarat: „Este al doilea pas important pentru acest proiect, după ce, în cursul anului trecut, a fost aprobat de Senat. Sperăm ca votul comisiei să fie decisiv în faţa colegilor din Camera Deputaţilor şi să treacă fără emoţii la votul final. Este poate cel mai important proiect de infrastructură de care are nevoie România la acest moment. Este un proiect promis de 10 ani, necesar pentru a scoate din sărăcie cea mai săracă zonă a României, cea mai săracă zonă din Uniunea Europeană. Am ales această soluţie pentru că este singurul mod în care noi, parlamentarii, putem efectiv decide pe acest proiect atît de important pentru noi şi am convingerea şi rugămintea că toţi cei care au semnat vor vota“.

Criticile comisarului european Corina Creţu

La Bruxelles, pe 8 octombrie, comisarul eurpean Corina Creţu, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, a făcut o amplă declaraţie privind lipsa de interes a guvernanţilor români privind implementarea marilor proiecte cu fonduri europene, făcînd referire şi la autostrada Iaşi – Tîrgu Mureş: „În cazul României am făcut eforuri extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. Am ajuns la o rată de absorbţie pentru perioada 2007-2013 de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 am preluat-o de la sub 50%. (…) S-au pierdut 2 miliarde de euro în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, acela al transporturilor“. Oficialul european a vorbit şi despre tensiuni între instituţia europeană şi Guvernul României: „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi guvern spunînd lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte. Pentru Tîrgu Mureş-Iaşi, în primul rînd este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoia de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală şi de Est. Avem bani pentru studiul de fezabilitate, nu avem nici o solicitare pentru studiu de fezabilitate“. Dacă va fi realizat studiul pînă în 2020, construcţia autostrăzii ar putea începe cu fonduri europene în exerciţiul financiar următor. „Din păcate, am văzut că în şedinţa de Guvern, Guvernul a anunţat că doreşte să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat. Specialiştii noştri nu sînt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei, din punctul nostru de vedere. Ştiţi foarte bine că în Master Planul de Transport, Tîrgu Mureş – Iaşi este o prioritate, deci aşteptăm proiecte. La ora actuală mai avem sub analiză un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni-Gara de Nord. Aşteptăm Craiova-Piteşi, Tîrgu Mureş-Iaşi, Podul de la Brăila“, afirma Corina Creţu. Prin luna iulie 2018, Darius Vîlcov, consilierul prim-ministrului Viorica Dăncilă, anunţa mari proiecte în viitorul apropiat, printre ele şi cel al autostrăzii Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni. „În România, pînă la sfîrşitul acestui an, va demara parteneriat public-privat pentru trei autostrăzi: Ploieşti – Braşov – autostrada Sudului şi Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni“, a declarat Vîlcov. Ceea ce a sărit în evidenţă a fost faptul că acesta a pomenit doar de sectorul Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, fără vreo referire la cel care urma să lege Moldova de Ardeal, adică tot prin Tîrgu Neamţ şi cu punct terminus Tîrgu Mureş. De altfel, toate guvernele care s-au succedat după 1990 în România au ignorat şi neglijat infrastructura din Moldova, lucru care a dus la înapoierea zonei din punct de vedere economic. În momentul de faţă, legătura între cele două provincii se face cu dificultate, pe două trasee dificile, care nu pot prelua fluxurile sporite de trafic generate de dezvoltarea socio- economică.

Planuri…

În anii din urmă, diverşi oficiali au afirmat cîte-n lună şi-n stele despre autostrada Tîrgu Mureş – Iaşi, s-au făcut studii şi planuri, s- au avansat costuri şi totul a rămas doar la stadiul de vorbe. Proiectul prevedea ca magistrala să traverseze judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km. Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atragă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Puţintele bilete de tratament

Știe publicată cu

în data de

■ 55 de nemţeni trebuie să ajungă la băi pînă în ultima zi a lui Florar ■ chiar dacă sînt puţine bilete, unul tot a rămas „nemăritat“ ■ la Casa de Pensii Neamţ sînt depuse aproape 5.000 de cereri pentru obţinerea unui astfel de drept ■

Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a primit o nouă alocare de bilete pentru tratament din acest an. 55 de nemţeni trebuie să ajungă la băi pînă în ultima zi a lui Florar, 31 mai 2019, în staţiuni cum ar fi Covasna, Buziaş, 1Mai – Oradea, Amara, Nicolina, Geoagiu Băi, Moneasa, Pucioasa şi Sarata Monteoru. „Precizăm că pentru această serie a rămas nealocat un singur bilet, în staţiunea Pucioasa, acesta fiind pus la dispoziţia oricărei persoane care a solicitat tratament balnear în respectiva staţiune“, conform unui comunicat al Casei Judeţene de Pensii Neamţ. Beneficiarii vor fi înştiinţaţi telefonic despre repartizarea biletului de tratament, lista cererilor aprobate fiind afişată atît la sediile Casei Judeţene de Pensii Neamţ, din Piatra Neamţ şi Roman, cît şi pe pagina de internet a instituţiei www.pensiineamt.ro/bilete de tratament. Mai trebuie spus că în seriile de pînă acum, cinci la număr, au fost valorificate 205 de bilete de tratament, însă la CJP Neamţ sînt depuse deja 4.884 de cereri pentru anul 2019. Reamintim că prin publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 201 din 13 martie 2019 a H.G. nr.139/2019 au fost reglementate regulile de stabilire a numărului biletelor de tratament balnear pentru anul 2019, cît şi modul de acordare, distribuire şi de decontare a acestora. Astfel, pentru anul 2019 va fi asigurat în unităţile de tratament balnear proprietate a Casei Naţionale de Pensii Publice un număr maxim de 59.622 de locuri la tratament balnear, ce vor fi repartizate pe maximum 19 serii de trimitere. Pot beneficia de tratament balnear persoanele care au calitatea de: pensionar al sistemului public de pensii; asigurat al sistemului public de pensii sau beneficiar al prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii şi care care dovedesc existenţa unei afecţiuni medicale care să necesite tratament balnear, în conformitate cu prevederile legale. Pentru a se putea înscrie în vederea obţinerii unui bilet de tratament, potenţialul beneficiar depune cererea de acordare însoţită în mod obligatoriu de copie după buletin/carte de identitate, urmînd ca restul documentelor să fie ataşate la momentul eliberării biletului. Repartiţia biletelor de tratament balnear se face pe baza ordinii de ierarhizare a cererilor, funcţie de opţiunile făcute de solicitant şi în ordinea menţionată în cerere. Ordinea de ierarhizare a cererilor prin care se solicită bilete de tratament balnear este dată de ordinea descrescătoare a punctajelor aferente fiecărei cereri, punctajul aferent fiecărei cereri fiind obţinut prin însumarea punctajelor acordate pentru fiecare criteriu în parte raportat la numărul de criterii prevăzut pentru categoria respectivă.

Citește știrea

Actualitate

Festivalul „Ţara Hangului, la poale de Ceahlău”, prima ediţie

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ festivalul de datini, obiceiuri şi tradiţii va avea loc pe 2 iunie, în comuna Ceahlău ■ este organizat de primăria din localitate, iar finanţator este Ocolul Silvic Domeniul Hangu ■

Domeniul Hangului, zonă situată pe Valea Bistriţei de aproape 500 de ani, se pregăteşte intens pentru organizarea primei ediţii a Festivalului de Datini, Obiceiuri şi Tradiţii „Ţara Hangului, la poale de Ceahlău”, ce se va desfăşura duminică, 2 iunie 2019, în comuna Ceahlău, pe platoul din vecinătatea lacului de acumulare, în punctul debarcader. Sărbătoarea este organizată de Primăria şi Consiliul Local Ceahlău, avînd ca finanţator Ocolul Silvic Domeniul Hangu, iar spectacolul propriu-zis va consta în evoluţia pe scena special pregătită a artiştilor Ansamblului folcloric „Florile Ceahlăului”, Ceahlău, Orchestra şi ansamblul „Floricică de la Munte” – Piatra Neamţ, Ion Paladi alături de Orchestra Naţională „Lăutarii ” din Chişinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros şi Paula Seling, alături de band-ul său. „Sperăm să fie un adevărat răsfăţ al tradiţiilor populare, unde vor participa meşteri populari, vînători, gastronomi locali şi reprezentanţi ai breslelor meşteşugăreşti. Veţi avea prilejul să petreceţi clipe minunate alături de ansambluri şi orchestre de excepţie, precum şi de mari artişti de talie naţională. Aşadar, se cuvine să subliniem că vor evolua în faţa celor ce ne vor călca plaiul special amenajat tinere vlăstare din localităţi din zonă, Ansamblul folcloric „Florile Ceahlăului”, Ceahlău, Orchestra şi ansamblul „Floricică de la Munte” – Piatra Neamţ, Ion Paladi alături de Orchestra Naţională „Lăutarii ” din Chişinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros şi Paula Seling alături de trupa sa. Pe lîngă momentele cultural-artistice se va putea admira portul popular şi savura din bucatele tradiţionale. Dorim să-i avem ca oaspeţi, dar şi parteneri pe colegii din administraţiile locale din comunele ce compun administrativ istorica Ţară a Hangului”, a declarat inginerul silvic Gabi Bostan, persoana care a pus suflet în organizarea acestui important eveniment cultural-artistic, ce se vrea un adevărat brand al locului. Manifestarea se va încheia tîrziu în noapte cu un frumos foc de artificii. De reamintit faptul că Ţara Hangului a intrat cu un an în urmă în rîndul Comorilor Turistice ale României. Titlul i- a fost acordat oficial de către Asociaţia Celor mai Frumoase Sate din România (AFSR) în parteneriat cu Ambasada Franţei din România şi Asociaţia Wallonie-Bruxelle, ca urmare a participării şi obţinerii unui punctaj pozitiv la concursul Satele Culturale ale României. Candidatura pentru acest titlu a fost depusă de Ocolul Silvic Domeniul Hangu, ideea aparţinînd Prinţului Gheorghe Sturdza. „Ne-am înscris la acest concurs din iniţiativa Alteţei Sale Prinţul Sturdza, cu scopul de a promova cultura populară a Domeniului Ţara Hangului, frumuseţile acestui loc pitoresc şi calităţile oamenilor zonei”, a mai afirmat Gabi Bostan.

Citește știrea

Actualitate

Acţiuni ale inspectorilor de muncă

Știe publicată cu

în data de

■ angajatorii care vor să atragă anumit personal vor fi îndrumaţi de inspectori ■ au loc sesiuni de informare ■

În perioada 15 aprilie – 31 mai 2019, la nivel naţional se derulează acţiunea de informare şi conştientizare cu privire la respectarea legislaţiei specifice privind ucenicia la locul de muncă, efectuarea stagiului pentru absolvenţii de invăţămînt superior şi internshipul. Lucrătorii de la ITM Neamţ sînt incluşi în această campanie care are ca obiective: îndrumarea entităţilor care au calitatea de angajator, interesate de aplicarea corectă şi unitară a prevederilor legale privind ucenicia la locul de muncă, efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţămînt superior şi intershipul, creşterea gradului de conştientizare a entităţilor care au calitatea de angajator care pot, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă, inclusiv contract de ucenicie, contract de stagiu-anexă la contractul individual de muncă, sau de a utiliza interni în baza contractului de internship, pentru a-şi asigura forţă de muncă calificată, în funcţie de cerinţele organizaţiei. Atingerea obiectivelor se face prin sesiuni de informare/conştientizare organizate de către ITM Neamţ la care vor paticipa persoane din grupul ţintă adică cei cu vîrsta între 16 şi 26 ani, în vederea obţinerii unei calificări în sistemul de formare profesională a adulţilor, care să permită ocuparea unui loc de muncă şi persoane care au împlinit 16 ani, care doresc să participe la programe de internship în scopul dezvoltării abilităţilor profesionale. ITM Neamţ a programat o serie de întîlniri cu reprezentanţii entităţilor care au calitatea de angajator, din diverse domenii de activitate: societăţi comerciale, regii autonome, persoane juridice, persoane fizice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuate, intreprinderi familiale, cooperaţie, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale, reprezentanţi ai altor instituţii de stat. Pe 16 aprilie, în cadrul şedinţei de informare a Consiliului Consultativ Tripartit, inspectorul şef adjunct în domeniul relaţiilor de muncă de la ITM a prezentat „Acţiunea de informare şi conştientizare cu privire la respectarea legislaţiei specifice privind ucenicia la locul de muncă, efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior şi internshipul“, fiind prezentate obiectivele acţiunii. A doua zi a avut loc o sesiune de informare la care a participat inspectorul şef adjunct în domeniul relaţiilor de muncă, inspectori de muncă din cadrul compartimentului contracte colective de muncă şi monitorizare relaţii de muncă, serviciului control relaţii de muncă şi serviciului control securitate şi sănătate în muncă precum şi reprezentanţii entităţilor care au calitatea de angajator, din toate domeniile de activitate: societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, precum şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale, fiind prezente un număr de 13 persoane.

Citește știrea

Trending