Publicitate

■ Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor a aprobat proiectul de lege privind magistrala Iaşi - Tîrgu Neamţ - Tîrgu Mureş ■ din păcate, va mai trece ceva timp pînă ce lucruri concrete la această investiţie vor putea fi observate ■

O decizie care aduce o doză de speranţă în ceea ce priveşte autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş a fost luată marţi, 23 octombrie, de Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor. Concret, s-a admis proiectul de lege privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii, stabilind că Ministerul Transporturilor este responsabil pentru realizare. Ea va începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Tîrgu Mureş. Conform celor adoptate de comisie, obiectivul de investiţii Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile, fie prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare. Ar urma ca Ministerul Transporturilor să demara în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii toate procedurile de achiziţie publică pentru realizarea obiectivului. Raportul comisiei urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Adică va mai trece ceva timp pînă ce legea va produce efecte concrete pentru magistrala de transport despre care se vorbeşte de mai bine de 10 ani, dar pentru care nu s-a făcut nimic. Deputatul Petru Movilă, cel care a iniţiat propunerea legislativă în luna mai a anului trecut, împreună cu 77 de parlamentari, a declarat: „Este al doilea pas important pentru acest proiect, după ce, în cursul anului trecut, a fost aprobat de Senat. Sperăm ca votul comisiei să fie decisiv în faţa colegilor din Camera Deputaţilor şi să treacă fără emoţii la votul final. Este poate cel mai important proiect de infrastructură de care are nevoie România la acest moment. Este un proiect promis de 10 ani, necesar pentru a scoate din sărăcie cea mai săracă zonă a României, cea mai săracă zonă din Uniunea Europeană. Am ales această soluţie pentru că este singurul mod în care noi, parlamentarii, putem efectiv decide pe acest proiect atît de important pentru noi şi am convingerea şi rugămintea că toţi cei care au semnat vor vota“.

Criticile comisarului european Corina Creţu

La Bruxelles, pe 8 octombrie, comisarul eurpean Corina Creţu, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, a făcut o amplă declaraţie privind lipsa de interes a guvernanţilor români privind implementarea marilor proiecte cu fonduri europene, făcînd referire şi la autostrada Iaşi – Tîrgu Mureş: „În cazul României am făcut eforuri extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. Am ajuns la o rată de absorbţie pentru perioada 2007-2013 de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 am preluat-o de la sub 50%. (…) S-au pierdut 2 miliarde de euro în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, acela al transporturilor“. Oficialul european a vorbit şi despre tensiuni între instituţia europeană şi Guvernul României: „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi guvern spunînd lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte. Pentru Tîrgu Mureş-Iaşi, în primul rînd este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoia de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală şi de Est. Avem bani pentru studiul de fezabilitate, nu avem nici o solicitare pentru studiu de fezabilitate“. Dacă va fi realizat studiul pînă în 2020, construcţia autostrăzii ar putea începe cu fonduri europene în exerciţiul financiar următor. „Din păcate, am văzut că în şedinţa de Guvern, Guvernul a anunţat că doreşte să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat. Specialiştii noştri nu sînt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei, din punctul nostru de vedere. Ştiţi foarte bine că în Master Planul de Transport, Tîrgu Mureş – Iaşi este o prioritate, deci aşteptăm proiecte. La ora actuală mai avem sub analiză un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni-Gara de Nord. Aşteptăm Craiova-Piteşi, Tîrgu Mureş-Iaşi, Podul de la Brăila“, afirma Corina Creţu. Prin luna iulie 2018, Darius Vîlcov, consilierul prim-ministrului Viorica Dăncilă, anunţa mari proiecte în viitorul apropiat, printre ele şi cel al autostrăzii Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni. „În România, pînă la sfîrşitul acestui an, va demara parteneriat public-privat pentru trei autostrăzi: Ploieşti – Braşov – autostrada Sudului şi Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni“, a declarat Vîlcov. Ceea ce a sărit în evidenţă a fost faptul că acesta a pomenit doar de sectorul Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, fără vreo referire la cel care urma să lege Moldova de Ardeal, adică tot prin Tîrgu Neamţ şi cu punct terminus Tîrgu Mureş. De altfel, toate guvernele care s-au succedat după 1990 în România au ignorat şi neglijat infrastructura din Moldova, lucru care a dus la înapoierea zonei din punct de vedere economic. În momentul de faţă, legătura între cele două provincii se face cu dificultate, pe două trasee dificile, care nu pot prelua fluxurile sporite de trafic generate de dezvoltarea socio- economică.

Planuri…

În anii din urmă, diverşi oficiali au afirmat cîte-n lună şi-n stele despre autostrada Tîrgu Mureş – Iaşi, s-au făcut studii şi planuri, s- au avansat costuri şi totul a rămas doar la stadiul de vorbe. Proiectul prevedea ca magistrala să traverseze judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km. Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atragă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.