Contactează-ne

Actualitate

Lotul „Bomba“ trage spre casă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ după Puiu Mironescu, şi Daniel Pădurariu se întoarce la instanţa care l-a condamnat ■ el a depus pe rolul Curţii de Apel Bacău o contestaţie la executare ■ Păduraru trebuie să stea după gratii un deceniu, iar următorul cincinal are interzis în Piatra Neamţ ■

Dumitru Mironescu, zis Puiu, de 44 de ani, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate de 15 ani, a vrut să scape de interdicţia de a veni în Piatra Neamţ 5 ani după ce iese din închisoare. În mod similar, un alt amic de-al lui a făcut aceeaşi mişcare. Este vorba de Daniel Pădurariu care care a depus pe rolul Curţii de Apel Bacău o acţiune care are ca obiect contestaţie la executare. El se va întîlni cu judecătorii pe 22 noiembrie, însă în principiu demersul este numai un prilej de a ieşi la aer curat de după gratii. În acelaşi dosar cu Mironescu („Bomba“) , Daniel Pădurariu a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar după ce va fi eliberat, vreme de cinci ani nu va avea voie să calce prin Piatra Neamţ. Reamintim că Mironescu a fost condamnat în dosarul „Bomba“, în care a fost acuzat că a angajat mai multe persoane pentru a-l ucide pe Bogdan Mararu prin amplasarea unei bombe sub maşină. Cei şase inculpaţi au primit pedepse între 7 şi 15, în total fiind vorba de 68 de ani de închisoare. În afară de cei 15 ani de închisoare, Mironescu a mai primit interdicţia de a veni în Piatra Neamţ un cincinal după ce iese de după gratii. Aceeaşi interdicţie este valabilă şi pentru Daniel Pădurariu, de 45 de ani, din Alexandru cel Bun. Cosmin Lăcătuş, de 37 de ani, din Tîrgu Ocna, are de executat 12 ani de detenţie, iar Petrică Jâtaru, de 39 de ani, din Tîrgu Ocna, a primit 9 ani de închisoare. Alţi doi acuzaţi din Tîrgu Ocna sînt condamnaţi definitiv în aceeaşi cauză după ce şi-au recunoscut faptele pentru reducerea pedepsei. Ovidiu Popa, de 35 de ani, cel care a fost prins în flagrant pe cînd monta amestecul exploziv are 15 ani de închisoare, iar Emil Cristofor, de 34 de ani, a primit 7 ani. Bogdan Mararu s-a constituit parte civilă în procesul penal cu 500. 000 de euro, bani pentru cei doi copii şi soţie. După deliberări magistraţii i-au obligat pe toţi cei şase inculpaţi să achite cîte 25. 000 de lei, bani doar pentru copii. Cu toţii au fost implicaţi în fapta care a avut loc în noaptea de 10 11 ianuarie 2013, cînd Popa, Lăcătuş şi Jâtaru au fost prinşi în timp ce montau sub maşina lui Bogdan Mararu un amestec exploziv care ar fi trebuit să ucidă ţinta la cea mai mică mişcare a maşinii. Dacă atentatul ar fi avut loc, bomba ar fi ucis toţi ocupanţii maşinii şi ar fi creat pagube pe o rază pe 350 de metri. Amestecul exploziv a fost procurat de Mironescu. Totul a plecat de la incidentul din noiembrie 2012 cînd fraţii Mararu au angajat un ucigaş să-l ucidă pe Mironescu. Acesta a ratat ţinţa, iar Mironescu a decis să se răzbuna. L-a căutat pe Daniel Pădurariu şi i-a spus să rezolve treaba în aşa fel încît să nu-l implice în nici un fel. Iniţial Pădurariu nu a vrut, dar Mironescu l-a ameninţat spunîndu-i că are un fiu, care călătoreşte mult şi oricînd poate avea un „accident“. Forţat de împrejurări, Pădurariu a achiesat, urmînd ca atentatul să aibă loc în perioada cît Mironescu era la Bucureşti, tocmai pentru a nu fi legat de acest incident. Dacă totul ar fi reuşit, executanţii ar fi primit 30. 000 de euro, bani pe care la momentul acela se pare că Mironescu nu-i avea. La începutul lunii decembrie 2012, la domiciliul lui Pădurariu a venit o persoană necunoscută care i-a predat bomba. El i-a găsit pe restul membrilor grupării, le-a explicat cum funcţionează şi ce trebuie să facă cu ea. Atentatul ar fi trebuit să aibă loc înainte de Sărbătorile de iarnă, dar maşina lui Mararu a lipsit din parcare cîteva zile, aşa că totul a fost amînat. O vreme, bomba a stat în podul casei lui Cristofor şi a fost văzută de soţie, care l-a ameninţat că va anunţa Poliţia. Ajuns după gratii, Pădurariu nu a avut încotro şi l-a turnat pe Mironescu. Ovidiu Popa a susţinut în faţa anchetatorilor că Pădurariu i-ar fi comunicat că persoana vizată a „deranjat“ foarte tare pe cineva de la Bucureşti însă, pentru protecţia respectivului, nu-i poate oferi mai multe amănunte.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Monografie Baza Hipică din Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ lansarea cărţii „Baza Hipică Virgil Bărbuceanu. Monografie 1986 - 2019“, al cărui autor este profesorul Costache Lupu, a avut loc la finalul săptămînii trecute ■ „Fără o mobilizare a cît mai multor prieteni şi susţinători nu era posibilă apariţia Bazei Hipice în peisajul municipiului Piatra Neamţ şi nici menţinerea acesteia în funcţiune“, a precizat preşedintele Scubului Sportiv Ecvestru ■

Asociaţia Club Sportiv Ecvestru Piatra Neamţ a organizat, la finele săptămînii trecute, lansarea cărţii „Baza Hipică Virgil Bărbuceanu. Monografie 1986 – 2019“, de profesorul Costache Lupu, preşedintele Clubului Sportiv Ecvestru din oraşul de sub culmile Pietrica şi Cozla.

Volumul, care a apărut, recent, la Editura Sensul, a fost lansat pe 10 iulie 2020, în aer liber, pe terasa camping-ştrand La Gotcu de lîngă Baza Hipică. Printre cei care au vorbit despre noul volum dar şi despre autor s-au numărat Vasile Cuptor, Vasile Pop Silaghi, Constantin Cocea, Ion Rotaru, Adrian Alexa, Liviu Bumbu, Tudorel Radu, Ionuţ Cucoară, Mihai Hanganu, Georgică Ştefan, Laurenţiu Dulamă şi Ion Asaftei.

„Mi se oferă şansa de a aduna în paginile prezentei lucrări momente importante care au marcat construirea, inaugurare şi activitatea Bazei Hipice Virgil Bărbuceanu din Piatra Neamţ. Apariţia cărţii reprezintă o mărturie a recunoştinţei noastre faţă de curajul şi eforturile depuse de autorităţi, oameni providenţiali, de întreaga comunitate care au reuşit să înalţe şi să menţină în funcţie unul din cele mai importante obiective de interes sportiv naţional şi internaţional. (…) Ideea care străbate ca un fir roşu întreaga monografie este că, fără solidaritate, fără o mobilizare a cît mai multor prieteni şi susţinători nu era posibilă apariţia Bazei Hipice în peisajul municipiului Piatra Neamţ şi nici menţinerea acesteia în funcţiune. (…)

Înclinîndu-mă din nou în faţa truditorilor în ale sportului ecvestru, garantez că ne vom menţine la înălţimea aşteptărilor“, a precizat profesorul Costache Lupu în „Cuvînt înainte“ al monografiei.

Citește știrea

Actualitate

Razie pe la hoţii de curent din Speranţa

Știre publicată în urmă cu

în data de

În urma unei acţiuni a oamenilor legii din Neamţ, ce a avut loc pe 10 iulie, în cartierul Speranţa din Piatra Neamţ, au fost probate două infracţiuni de furt de energie electrică şi executarea sau folosirea de instalaţii clandestine în scopul recordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare.

Totul s-a întîmplat în intervalul orar 06:00 – 11:30, cînd poliţiştii Serviciului de Ordinel Publică, împreună cu colegi din cadrul Poliţiei Piatra Neamţ, Biroul Rutier, Serviciul Criminalistic, jandarmi din Neamţ şi Bacău, însoţiţi de specialişti ai Delgaz Grid, Evidenţa Populaţiei şi din cadrul Primăriei Piatra Neamţ au descins la Speranţa, pentru depistarea celor care sînt branşaţi illegal la reţeaua electrică din zonă.

„Cu ocazia verificării legalităţii la sistemul de distribuţie a energiei electrice şi alimentării cu energie electrică s-au constatat în flagrant delict două infracţiuni conform art. 228, alin. 1 şi 3 din Codul penal şi art. 92, alin. 2 din Legea 123/2012“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Au mai fost identificate patru persoane care au fost puse în legalitate pe linie de evidenţa populaţiei. Au fost aplicate 5 sancţiuni contraveneţionale conform OUG 97 din 2005, în valoare de 400 de lei. Faţă de două persoane poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunii de furt de energie electrică.

La acţiune au participat şi mascaţii din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale.

Citește știrea

Actualitate

Klaus Iohannis a făcut, în sfârşit, primul pas din proiectul „Pentru o Românie normală“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Miercuri 8 iulie a fost o zi de infarct pentru majoritatea românilor. Nu pentru că s-a înregistrat nefericitul record privind declararea a celor 555 de infestaţi cu coronavirus.

Am fost avertizaţi că preşedintele nostru va face o declaraţie. Majoritatea dintre cei avertizaţi erau dispuşi să parieze că, în contextul vârfului pandemiei, discursul prezidenţial va începe cu un atac la jugulara PSD-ului, a Curţii Constituţionale, a Avocatului Poporului şi a Parlamentului.

Este previzionabilă consecvenţa preşedintelui Klaus Iohannis în lansarea acestor atacuri, indiferent dacă este vorba despre Justiţie, despre pandemie sau despre Catedrala Neamului. Spre şocul majorităţii cetăţenilor care l-au ascultat, mesajul preşedintelui nu a conţinut nici o virgulă, care să zgârie măcar ceva sau pe cineva de data aceasta. Discursul prezidenţial a fost, pentru prima oară, un apel la concordie naţională. A vorbit despre necesitatea dialogului între partidele politice, între Parlament şi Guvern, între instituţiile statului. Discursul său a vrut să marcheze îngroparea securii războiului româno -român, abandonarea pandemiei urii şi descurajarea politizării oricărui pârţ, indiferent cine îl trage.

La o oră după declaraţia preşedintelui, a vorbit şi premierul Ludovic Orban. Spre deosebire de Klaus Iohannis, Ludovic Orban a încremenit în predictibilitatea discursului său, ţinând-o langa cu autovictimizarea sub presiunea PSD-ului, a CCR-ului, a Avocatului Poporului şi a Parlamentului, care l-ar împiedica sistematic în opera sa măreaţă de scoatere a României din colaps medical şi economic.

Orban şi-a încheiat apoteotic discursul, lansând apelul către români de a nu respecta deciziile Curţii Constituţionale. Şocaţi la rândul lor de diferenţa de abordare dintre Iohannis şi Orban, ziariştii l-au întrebat pe Preşedinte, cum traduce apelul premierului subaltern. Răspunsul preşedintelui Iohannis ne-a băgat şi mai mult în ceaţă. Acesta s-a delimitat de discursul premierului, precizând că acesta are o abordare strict personală, care îl priveşte. În traducere liberă, o să-l coste.

O să-l coste o moţiune de cenzură pe care Klaus Iohannis nu o contestă. După cum nu contestă acum nici decizia CCR, privind modalitatea neconstituţională prin care Guvernul Orban a realizat carantinarea, izolarea şi internarea persoanelor sănătoase, asimptomatice sau bolnave. Orban şi-a justificat atacul la adresa CCR susţinând public că aceasta este agentură a PSD- ului şi că decizia dată este opera incontestabilă a acestui partid.

După mintea lui Orban, şi cei trei judecători ai Curţii, numiţi de preşedinţie, au devenit peste noapte agenţi pesedişti. Noaptea minţii.

O tâmpenie: să bagi Constituţia în carantină

Decizia CCR nu a negat pandemia şi efectele ei, ci a stabilit, ce era la mintea cocoşului. Anume că izolarea, internarea obligatorie şi carantina nu se stabilesc prin ordin de ministru, ci prin lege. Aşa spune „Sfânta Constituţiune“. În şedinţa de luni 6 iulie, Guvernul Orban a catadixit, în sfârşit, să bage în legalitate carantina, izolarea şi internarea obligatorie, producând un proiect de lege pe care marţi, 7 iulie, l-a înaintat Parlamentului pentru a fi aprobat şi pus în acord cu Decizia CCR.

Până pe 7 iulie, Guvernul Orban, în aroganţa sa, credea că-i este permisă orice încălcare a drepturilor omului şi că pandemia îl dezleagă de dependenţa constituţională faţă de Parlament. Faptul că Decizia CCR a lăsat autorităţile sanitare fără unele pârghii de control direct asupra populaţiei nu se datorează nimănui altcuiva decât Guvernului Orban, care, în nesăbuinţa sa, a băgat în carantină şi Constituţia, odată cu românii. Constituţia nu permite să te închini la un ordin de ministru, ca la o lege.

Este o tâmpenie, să susţii că CCR a făcut un joc politic. CCR nu a făcut decât ceea ce trebuia să facă. Să atragă atenţia lui Ludovic Orban că încalcă Constituţia. Fie şi numai pentru aceasta, Ludovic Orban trebuia schimbat din funcţie. A fost o mizerie că, de pe 16 martie şi până în prezent, Guvernul Orban a fost lăsat să guverneze cu muşchiul, nu cu creierul. Recentul gest nesăbuit al lui Orban, de a cere populaţiei să nu respecte deciziile CCR, este bomboana de pe coliva funcţiei de premier. Ludovic Orban credea că, dacă lui Klaus Iohannis ia mers să dea cu CCR de pământ, de câte ori se întorcea răvăşit de la Sibiu, îi va merge şi lui la fel. Omeneşte, Orban este de înţeles.

Iohannis nu a păţit niciodată nimic încălcând Constituţia, deşi remediul este suspendarea din funcţie. Lălăiala fudulă a Guvernului Orban a făcut ca România, odată cu introducerea unor relaxări, să treacă inerent şi pragul cazurilor de infectare, în condiţiile lipsei legislaţiei constituţionale aferente. Gândirea guvernanţilor noştri şi-a avut izvor de undeva, din zona turului pantalonilor, internând obligatoriu pe asimtomatici COVID-19 şi lăsând bolnavii non-covid să zacă pe dinafara spitalelor.

Decizia CCR a intrat în vigoare pe 2 iulie, când au început externările la cerere. După cinci zile, pe 8 iulie, în România s-a înregistrat un nou vârf, de 555 infectaţi. Care este legătura dintre acest vârf şi Decizia CCR? Legătura este doar în capul lui Ludovic Orban, care se numeşte manipulare electorală.

Primarului romaşcan, liberalului Micu Lucian, i se normalizează calea spre un nou mandat

În luna aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în perioada 2012-2016, actualul primar al Romanului, Micu Lucian, a ocupat funcţia de viceprimar, aflându-se într-o totală stare de incompatibilitate, fapt sesizat de Agenţia Naţională de Integritate. Incompatibil fiind, acesta nu ar mai fi avut dreptul să candideze, în 2016, pentru funcţia de primar, pe care de altfel a şi obţinut-o.

Consilierii municipali ai Romanului au gândit un soi de recurs în casaţie, după mintea lor, sub forma unei hotărâri de consiliu local, cu care au sperat să anuleze efectul imediat şi normal al deciziei ICCJ. Cei 20 de consilieri care au votat magistrala hotărâre ar trebui să nu mai primească mandat de încredere, pentru un nou mandat. Printre cei 20 de consilieri votanţi sunt şi şase consilieri PSD, care au fost suspendaţi din calitatea de membri ai partidului. Frecţie la un picior de lemn. Ar fi trebuit daţi afară din partid, nu atât pentru blatul lor, cât mai ales pentru amatorismul legislativ, cu iz penal, de care au dat dovadă.

Efectul NORMAL şi imediat, al deciziei ICCJ, era ca mandatul primarului să înceteze imediat prin simpla formalitate de semnare de către prefect a ordinului de încetare a mandatului. Cu atât mai NORMAL cu cât prefectul George Lazăr este jurist de profesie şi a mai fost pe această funcţie vreo 13 luni, în 2013 – 2014, când bănuiesc că a deprins primele taine ale funcţiei.

În noaptea unor cuţite lungi, din 11 decembrie 2019, Guvernul Orban a destituit 30 de prefecţi, ocazie cu care a fost reînnoit şi mandatul domnului Lazăr, a cărui activitate de membru PNL a încetat tot atunci. La a doua înscăunare ca prefect, George Lazăr promitea cetăţenilor nemţeni că „voi fi foarte transparent în luarea deciziilor“. Deoarece incompatibilitatea dovedită a primarului Micu Lucian atrage după sine şi interdicţia de a mai candida pentru vreo funcţie în administraţia publică, prefectul Lazăr nu se grăbeşte cu eliberarea din funcţie a acestuia.

Se profită şi de faptul că legea permite lungirea procedurii de punere în aplicare a deciziei ICCJ până la 6 luni. Adică, alegerile din septembrie îl pot găsi pe Micu Lucian pe funcţie, pentru a organiza propria alegere. Una este ca Micu Lucian să candideze pentru un nou mandat, de pe funcţia de primar şi cu totul alta este ca atunci să fie un simplu cetăţean. Domnul prefect, din înţelepciunea sa juridică, ne previne că interdicţia lui Micu Lucian s-ar putea să fi fost prescrisă, cântând astfel în struna consilierilor romaşcani.

Se înscăunează în „normalitatea“ promisă, tendinţa de a fi contestate deciziile instanţelor, a ICCJ-ului şi a CCR-ului. Toată transparenţa prefectului se rezumă la declaraţia lui că „nu ne grăbim, trebuie să ne asigurăm că luăm cea mai bună decizie în cazul primarului Lucian Ovidiu Micu“.

Păi, parcă ştiam că decizia a luat-o Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Domnul prefect poate doar să ia notă de această decizie. În acest context, nu-mi rămâne decât să caut noile înţelesuri ale termenului de „normalitate“.

Citește știrea

Trending