Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Loteria, reportul si politica

Știre publicată în urmă cu

în data de

• în ultimii patru ani, frecventa cîstigurilor la 6 din 49 s-a prãbusit, contrar legilor statisticii • desi numãrul de variante jucate a rãmas constant, cîstigãtorii sînt de cinci ori mai rari decît în perioada 1998-2000 • prin tehnica reportului, Loteria Românã si-a mãrit cîstigurile de 15 ori • poturi mari au fost „nimerite“ în preajma evenimentelor politice •

Luînd la puricat arhiva tragerilor Loto 6/49 pe ultimii opt ani se observã cã la începuturile acestui joc cei care îsi încercau norocul aveau mult mai multã baftã, ei reusind sã ghiceascã cele sase numere norocoase aproape sãptãmînal. De exemplu, în 1998 au avut loc 51 de extrageri, dintre care jucãtorii au ghicit cele sase numere norocoase de 40 de ori. Practic, în 1998, nu a existat lunã fãrã cîstigãtor. Dimpotrivã, în lunile iulie, august si noiembrie s-a cîstigat sãptãmînã de sãptãmînã. În 1999, din cele 52 de extrageri s-a cîstigat la prima categorie de 35 de ori. Si în acest an, în lunile februarie si mai s-a cîstigat sãptãmînal. Începînd cu anul 2000, norocul jucãtorilor la 6/49 a început sã scadã brusc: au avut loc 52 de extrageri, jucãtorii reusind sã ghiceascã doar de 14 ori combinatia norocoasã. În 2001, cele sase numere norocoase au fost nimerite doar de cinci ori, de opt ori mai putin decît în 1998. În 2002, combinatia norocoasã a fost ghicitã doar de sapte ori, în 2003 – doar de sase ori, în 2004 – doar de sapte ori, iar în 2005 – doar de sase ori.

Cînd e report, Loteria înregistreazã cîstiguri fabuloase „Bãtaia pestelui“ la 6/49 o reprezintã prima categorie, acolo unde jucãtorii trebuie sã ghiceascã cele sase numere extrase din urna cu cele 49 de bile. La categoriile a II-a si a III-a se cîstiga de fiecare datã. Cînd cîstigul la prima categorie este reportat, numãrul jucãtorilor din sãptãmîna urmãtoare creste, la fel si cel al variantelor si sumelor de bani jucate. La tragerea de la Revelionul trecut, unde s-a pus la bãtaie un report de aproape cinci milioane de euro, peste douã milioane de români au jucat în jur de sapte milioane de variante. Încasãrile Loteriei Române au fost de peste 10 milioane de euro numai în acest caz. Potrivit Regulamentului privind organizarea si administrarea jocurilor loto, la capitolul V, art. 23 se precizeazã cã minimum 40% din banii încasati intrã în conturile Loteriei, minimum 40% intrã în fondul de cîstiguri, iar 2% merg cãtre un fond special al Loteriei. Faptul cã din 52 de extrageri pe an jucãtorii ghicesc cele sase norocoase doar de 5-6 ori, restul cîstigului fiind reportat, nu poate decît sã bucure conducerea Loteriei Române, cãreia îi intrã în conturi sume fabuloase.

Conducerea Loteriei, contrazisã de bilantul contabil Conducerea Loteriei Române a fost întrebatã cum explicã faptul cã în ultimii ani sansele de cîstig ale românilor la 6/49 au scãzut drastic, de opt ori, în contextul în care numãrul jucãtorilor si al variantelor jucate a fost mai mare în ultimii ani, cînd au fost puse în joc premii-record. „În 1998, se jucau mai multe variante decît în 2005. Astfel ca probabilitatea de a iesi mai des o variantã cîstigãtoare la categoria I era mult mai mare“, a rãspuns Adrian Albu, directorul de marketing al Loteriei, care însã nu a oferit si cifre care sã-i sustinã afirmatiile. Pentru a vedea în ce mãsurã pozitia exprimatã de conducerea Loteriei se sustine, am recurs la un calcul aproximativ, luînd drept referintã anii 1999 si 2004, extremele pentru care am gãsit, pe site-ul Ministerului Finantelor, cifre privind veniturile totale ale Loteriei Române pe anul respectiv. În 1999, la un venit de 273 de miliarde de lei si la un pret al variantei simple de 1.000 de lei, rezultã un numãr de 5,2 milioane de variante simple jucate, în medie, pe sãptãmînã. În anul 2004, veniturile au fost de 8.064 de miliarde, iar pretul variantei simple a fost de 30.000 de lei. Rezultã o medie de 5,17 milioane de variante simple jucate pe sãptãmînã, ceea ce contrazice afirmatiile Loteriei. Asistãm asadar la o scãdere nesemnificativã a variantelor simple jucate sãptãmînal, de numai 30.000. În schimb, frecventa cîstigurilor a scãzut mult mai abrupt: în 1999 s-a cîstigat în 35 de sãptãmîni din 52, iar în 2004 doar de sapte ori. Or, jocul a rãmas acelasi: se extrag tot 6 bile din 49.

Combinatia necîstigãtoare se poate afla dinainte Teoretic, reprezentantii Loteriei Române pot cunoaste dinaintea extragerii varianta la 6/49 pe care nu a jucat-o nimeni. Toate casele de joc sînt computerizate si se închid, în ziua tragerii, la prînz, la 13.30. Extragerea se transmite seara, la 18.50, înregistrat sau în direct. În cele cinci ore distantã dintre cele douã momente, toate variantele jucate se pot centraliza într-un computer, cãruia apoi sã i se cearã sã gãseascã varianta pe care nu a jucat-o nimeni. Numãrul maxim de variante ce pot fi jucate la 6/49 este de 13.984.000. Recordul de variante jucate este de aproximativ sapte milioane, adicã jumãtate, iar media, asa cum am arãtat, putin peste cinci milioane. Prin urmare, o distributie statisticã rezonabilã recomandã, în cazul unor extrageri lipsite de suspiciuni, cã minimum o treime dintre extrageri sã fie cîstigãtoare, adicã în jur de 17 ori pe an.

Loteria ca actor politic Nu de putine ori, Loteria Românã a fost acuzatã ca „organizeazã“ cîstigurile în functie de evenimente politice. Patentul pare a fi urmãtorul: înainte de alegeri se înregistreazã reporturi fabuloase, astfel încît oamenii sã aibã un motiv în plus sã iasã din case, iar cîstigul este atribuit în sãptãmîna imediat urmãtoare. În anul 2004, în varã, au avut loc alegerile locale. În duminica din 6 iunie, Loto 6/49 a pus la bãtaie o sumã ce fusese reportatã vreme de 13 sãptãmîni. Nu s-a cîstigat la extragerea de alegeri, ci o sãptãmînã mai tîrziu, pe 13 iunie. Pentru alegerile generale din 2004, în duminica din 28 noiembrie, Loteria Românã a fãcut mare tam-tam pe faptul ca marele cîstig la 6/49 nu si-a gãsit stãpîn timp de tot 13 sãptãmîni. Potul s-a dat însã tot duminica urmãtoare, pe 5 decembrie. Un alt episod cetos s-a consumat pe 19 octombrie 2003, în duminica în care românii au fost chemati la referendumul privind schimbarea Constitutiei. Conform sondajelor comandate de PSD, românii nu aveau nici un chef sã se prezinte la vot. Se acumulase un report tot de 13 sãptãmîni, însã s-a cîstigat pe 12 octombrie, cu exact o sãptãmînã înaintea referendumului. În aceste conditii, Loteria Românã a percutat exemplar si a organizat, într-un mod cu totul exceptional, unic în istoria institutiei, o tragere specialã pentru care a suplimentat fondurile de cîstig cu 38 de miliarde de lei si a pus la bãtaie 300 de Dacii, în cadrul tombolei nationale „DA pentru Europa“. Asa s-a numit si referendumul. Începînd cu anul 2001, jumãtate din profitul Loteriei Nationale este alocat, potrivit unei hotãrîri a Guvernului Nãstase, companiei nationale de Investitii, pentru finantarea programului „Sãli de sport“. Guvernul Tãriceanu aloca jumãtate din profitul Loteriei pentru Stadionul „Lia Manoliu“. NOTÃ: Titlul apartine redactiei FOTO: Pãtrãtelele verzi reprezintã datele cînd s-a cîstigat. Se observã cã în ultimii ani cîstigurile au scãzut dramatic

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Trending