Contactează-ne

Actualitate

Loredana Groza, prima dată pe scena Vacanţelor Muzicale

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ concertul are loc astăzi, de la ora 21.00, în Piaţa Turnului ■ de la ora 19, la Teatrul Tineretului, va fi Seara cursului de măiestrie ■

Penultima seară de la Festivalul Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ propune alte două spectacole. De la oara 19, la Teatrul Tineretului, este manifestarea intitulată Seara cursului de măiestrie – Recitalul clasei de clarinet, iar de la ora 21, la Curtea Domnească, un concert îl va susţine Loredana Groza, în cadrul Serii muzicii pop. La primul concert vor fi pe scena TT studenţii cursului de măiestrie coordonat de Doru Albu şi artiştii italieni Antonio Tinelli şi Luigi Magistrelli, loa pian fiind Ciprian Ciotloş. Doru Albu este profesor universitar doctor la Universitatea Naţională de Arte George Enescu din Iaşi. A studiat clarinetul la Liceul de Artă Octav Băncilă Iaşi, cu prof. Viorica Mustaţă, şi la Conservatorul George Enescu”, cu prof. univ. Dumitru Sâpcu. A participat la numeroase cursuri de măiestrie, printre care şi cele conduse de renumitul clarinetist Aurelian Octav Popa. În ipostază solistică, a colaborat cu Filarmonicile din Iaşi, Bacău, Braşov, Timişoara, Botoşani, Teatrul Muzical din Galaţi şi cu orchestra Unage Iaşi. A susţinut recitaluri în Germania, Italia, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi a cîntat cu Orchestra Naţională de Cameră a Germaniei (Bremen) la Festivalul Internaţional George Enescu, ediţia 2009. Cu aceeaşi orchestră a participat la proiectul internaţional Langrée, avînd concerte în Italia şi Germania. În 2000 a înfiinţat cvartetul de clarinete Orpheus, cu care a susţinut un mare număr de recitaluri în România, Germania, Italia şi Moldova. Ca o recunoaştere a valorii sale artistice, cvartetul Orpheus a fost invitat la două ediţii ale Festivalului Eurotreff, 2005 şi 2008, organizat în Germania, Festivalul Muzicii Româneşti şi Săptămîna Internaţională a Muzicii Noi. Pe lîngă activitatea artistică, Doru Albu se remarcă şi ca didactician, fiind invitat să susţină cursuri de master-class în România, Germania, Italia, Moldova şi Grecia. A fost în juriile concursurilor naţionale şi internaţionale (România, Moldova şi Italia) şi a realizat vut mai multe înregistrări la radio şi TV. Foştii şi actualii lui studenţi au cîştigat numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale, au fost selectaţi să cînte ca solişti cu orchestre din România şi din străinătate. Profesorul este autorul a două cărţi şi a unor aranjamente pentru patru clarinete.

Antonio Tinelli, Luigi Magistrelli, Ciprian Ciotloş

Muzicianul italian Antonio Tinelli a fost caracterizat de specialişti ai domeniului cu expresii de genul: „muzicalitate perfectă“, „interpretare magistrală“, „coerenţă admirabilă“, „un sunet cald, bogat şi foarte atrăgător“ sau „într-un cuvînt, superb“. Karl Leister, prim clarinetist istoric al Orchestrei Filarmonice din Berlin, spunea: „Sînt foarte impresionat de frumuseţea sunetului, calitatea dinamicii, culoarea tonului piesei, expresivitatea muzicală şi redarea fantezistă“. Printre muzicienii care au avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea sa artistică se numără şi Romeo Tudorache şi a colaborat cu Ovidiu Bălan şi Cvartetul Enescu. Cîştigător a peste 30 de premii la concursuri naţionale şi internaţionale, atît ca solist, cît şi ca membru al unor formaţii camerale, Tinelli a susţinut concerte în Europa, Orientul îndepărtat şi SUA. Acum este profesor la Conservatorul de Muzică N. Piccinni din Bari. Luigi Magistrelli s-a născut în San Stefano Ticino. A studiat clarinetul la Conservatorul din Milano, a participat la cursuri de măiestrie şi a cîntat ca solist cu Orchestras of Pomeriggi musicali, Angelicum, Teatro Litta, Radio of Milan, Città di Magenta, Vivaldi Val Camonica, Legnano Symphony Orchestra, Beijing Wind Band şi Grande Orchestra Romantica Milano. A cîntat vreme de un an ca principal clarinetist cu Sanremo Symphony Orchestra şi a participat la turnee efectuate de Orchestra Internaţională a Italiei. Magistrelli cîştigat numeroase premii în competiţii internaţionale, cum ar fi cele de la Genova şi Stresa. A concertat în Elveţia, Malta, Austria, Belgia, fosta Iugoslavie, Cehia, Franţa, Spania, Africa, India, Mexic, Germania, Finlanda, Israel, Canada, SUA, Coreea de Sud şi Rusia. Acum este profesor de clarinet la Conservatorul din Milano. Ciprian Ciotloş a absolvit, în 1993, Liceul de Arte din Tîrgu Mureş, la clasa de pian a prof. Aved Eva şi a continuat studiile la Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, la clasa prof. Ioan Welt (1993 -1998), defintivîndu-le prin doctoratul în domeniul muzical obţinut la aceeaşi instituţie în 2016. Experienţa sa profesională a debutat cu postul de profesor corepetitor la Liceul Octav Băncilă din Iaşi, începînd cu anul 1996. Din 1999, a devenit titular la Catedra de coarde şi muzică de cameră a Universităţii Naţionale George Enescu, acum deţinînd poziţia de lector universitar la instituţia mai sus menţionată. Începînd cu anul 2008, activează ca pianist în orchestră, la Filarmonica Moldova din Iaşi. În ceea ce priveşte activitatea artistică, are la activ o serie de recitaluri şi concerte în diferite formule camerale pe scene din ţară – Iaşi, Bucureşti, Bacău, Suceava, Reşiţa, dar şi din străinătate – la Heilsbronn, Germania, Oristano, Italia şi în Olanda. Ca pianist acompaniator, a participat la cursuri de măiestrie susţinute de Wolfgang Klos, la Universitatea din Viena, Sylvie Altenburger, la Universitatea din Freiburg, Germania şi Dimitri Mattu, la Conservatorul Cagliari, Italia.

Seară pop cu Loredana

Concertul din 6 iulie 2018 este prima apariţie a Loredanei Groza pe scena Festivalului Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ. Interpreta a cărei paletă stilistic-muzicală este foarte diversă – pop, alternative rock, gypsy spirituals, electronika, muzică tradiţională românească, fiind doar o parte a stilurilor abordate, s-a născut pe 10 iunie 1970 în Oneşti, judeţul Bacău. Se lansează în muzica uşoară românească la vîrsta de 16 ani, în 1986, participînd la celebrul în epocă Festival de la Mamaia. Atunci avea să cîştige Trofeul festivalului, fiind cea mai tînără participantă şi cea mai tînără laureată de la Mamaia. Anterior, timp de trei ediţii, 1984 – 1986, a triumfat şi în celălalt festival de anvergură al vremii – Steaua fără nume. Primele sale hituri s-au numit „Mă întreb ce să fac“ (1986), „O inimă de 16 ani“ (1987) şi „Bună seara, iubite!“ (1988), ultimul, cîntat alături de actorul Ion Caramitru, aducîndu-i şi primul album (cu acelaşi titlu), înregistrat în 1988. Ascensiunea sa fulminantă a continuat şi după 1990. Colaborarea cu poetul Lucian Avramescu şi compozitorul Adrian Enescu a fost fructuoasă, cariera Loredanei avînd o traiectorie mereu asendentă. Din 1996 şi-a început colaborarea cu postul Pro TV, moment care a constituit intrarea talentatei cîntăreţe în lumea show-bizului în care are atît de mult succes. Are peste o mie de concerte live, concertînd peste tot în ţară, dar şi pe scene din Germania, Israel, Coreea de Nord, Bulgaria, Polonia, Rusia, Marea Britanie, Italia, Franţa, Turcia, Canada, S.U.A., Austria. A fost solicitată să facă parte din distribuţia filmelor: „Căderea Constantinopolelui“ (1994), „Paradisul în direct“ (1995), „Asfalt tango“, „Vacuums“ (2001), „Modigliani“ (2003, cu Andy Garcia, regia – Mike Davis), „Supravieţuitorul“ (2007, regia – Sergiu Nicolaescu). De asemenea, a evoluat şi în o serie de telenovele marca Media Pro. Dintre cele mai recente succese ale Loredanei amintim două albume inspirate din folclorul românesc – „Agurida“ şi „Zaraza“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Luna lui „Cuptor“ nu şi-a meritat renumele

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la final de lună nu va fi prea cald ■ abia spre sfîrşitul intervalului vor fi 28 de grade ■ nu scăpăm de instabilitate ■ săptămîna viitoare sînt anunţate precipitaţii ■

Anul acesta, luna lui Cuptor nu prea şi-a meritat numele. Cu excepţia cîtorva zile de la începutul intervalului, vremea a fost capricioasă, a plouat destul de mult şi au fost zile destul de reci. Frecvent s-au înregistrat valori termice sub media perioadei, iar la un moment dat pe crestele montane au fost temperaturi de numai 2 grade noaptea şi o maximă diurnă ce nu a depăşit 4 grade. Nici de acum înainte nu va fi deosebit de cald, dar nici prea rece. Se anunţă vreme amestecată şi abia spre finele lunii, în cea mai caldă zi termometrele vor indica 28 de grade. Vor fi ploi în majoritatea intervalului, în special după amiază, iar uneori sînt anunţate furtuni. Aşa sînt previziunile publicate pe site-ul ANM. Conform sursei citate, pe 20 iulie, la amiază, în Piatra Neamţ termometrele vor indica vreo 25 de grade. Va fi bine în prima parte a zilei, dar după amiază ar putea veni furtună cu toată suita de fenomene – tunete, fulgere şi descărcări elctrice. Noaptea vremea se calmează şi pe fondul unui cer mai mult senin se vor înregistra 15 grade. Ceva mai bine va fi duminică, 21 iulie, cînd în zona noastră avem promisiuni de o vreme mai caldă, 27 de grade la umbră. Cerul va fi degajat şi după lăsarea întunericului cînd se vor înregistra 17 grade. Dacă prognoza se adevereşte, luni avem la început timp bun, apoi vor fi iarăşi furtuni. În cel mai cald moment nu vor fi mai mult de 25 de grade. După lăsarea întunericului va fi mai cald decît în intervalul precedent, 18 grade. Marţi, 23 iulie, se anunţă soare, dar ploi în aversă mai după amiază. Maxima diurnă nu trece de 24 de grade, iar minima nocturnă se opreşte la 18 grade. Fix pe acelaşi model va fi vremea şi miercuri, dar se păstrează condiţiile meteo şi joi, 25 iulie: soare, ploi după amiază, 24 de grade ziua şi cam 17 grade după lăsarea întunericului. Abia de vineri, 26 iulie, scăpăm de ploi, va fi o zi cu cer degajat şi sensibil mai cald, cu pînă la 25 de grade ziua şi numai mult de 18 grade după lăsarea întunericului. Dacă previziunile se adeveresc, cea mai caldă zi pare a fi cea de sîmbătă, 27 iulie, cînd va fi cer variabil cu soare şi o maximă de zile mari, 28 de grade la umbră cea ce înseamnă că în plin soare vom resimţi valori mai ridicate. Cădura de peste zi nu influenţează şi regimul termic nocturn şi minima rămîne cantonată la valoarea de 18 grade Celsius.

Citește știrea

Actualitate

Încep sărbătorile sfinţilor nemţeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pe 21 iulie vor fi sărbătoriţi Sfinţii Cuvioşi Rafail şi Partenie de la Agapia Veche

La mănăstirile nemţene începe seria sărbătorilor dedicate celor nouă sfinţi nemţeni, care au fost canonizaţi în 2008, printr-un ceremonial impresionant desfăşurat la Mănăstirea Neamţ. Primii vor fi omagiaţi sfinţii Rafail şi Partenie de la schitul Agapia Veche, care vor fi prăznuiţi duminică, 21 iulie. Pomenirea lor va începe sîmbătă seara, cu o slujbă de priveghere, iar la primele ore ale dimineţii următoare maicile şi pelerinii vor porni în procesiune de la Mănăstirea Agapia spre schitul Agapia. În curtea schitului va fi oficiată Sfînta Liturghie, la care sînt aşteptaţi să ia parte membrii comunităţii monahale şi mulţi credincioşi, ce vor fi poftiţi şi la obişnuita agapă de la finalul evenimentului religios. Cuviosul Rafail a fost monah în vechiul aşezămînt călugăresc Agapia din Deal şi se spune că s-ar fi născut în satul Bursucani, din ţinutul Bîrladului. A plecat din tinereţe la renumita mănăstire nemţeană unde a fost călugărit sub numele de Rafail. A trăit o perioadă în inima munţilor, iar după ani de rugăciune şi asceză a devenit îndrumător al fraţilor din obşte. Toţi îl priveau ca pe o icoană a virtuţilor, iar în pomelnicele vechi este numit Fericitul stareţ Rafail. Se spune că încă din timpul vieţii făcea minuni, dar şi după ce a trecut la cele veşnice la mormîntul său mergeau mulţi bolnavi pentru a se vindeca. Ucenici săi i-au dezgropat moaştele şi le-au aşezat în biserică spre închinare. Sfîntul Partenie a trăit în secolul al VII-lea, fiind urmaşul sihaştrilor din Munţii Agapiei. Tradiţia spune că Sfîntul Partenie a sihăstrit în muntele „Scaunele“, după modelul pustnicilor dinaintea sa: ziua se ruga în singurătate, mai ales cu Psaltirea pe care o ştia pe dinafară, iar la apusul soarelui gusta puţin din pîine şi legume fierte, după care toată noaptea rostea rugăciunea lui Iisus, în timp ce împletea coşuri. Dormea puţin cînd obosea, în laviţe(scaune) aşezate între trunchiurile de brazi, de aici şi numele muntelui şi al poienei în care a sihăstrit. Ucenicii duceau coşurile la tîrg şi le vindeau, iar cu banii astfel cîştigaţi cumpărau hrană şi cele necesare traiului pustnicesc. A trecut la cele veşnice în 1660, iar cînd trupul său a fost dezgropat, după tradiţie, s-a găsit neputrezit, moaştele fiind ascunse pentru o perioadă lungă de timp. Pe lîngă Cuvioşii Rafail şi Partenie de la Agapia Veche au mai fost trecuţi în rîndul sfinţilor în acelaşi an Cuviosul Iosif de la Văratec, Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu, Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi, Cuv. Chiriac de la Tazlău şi Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani.

Citește știrea

Actualitate

„Tenisul e altfel la Wimbledon; aşa şi hipismul e mai elegant pe iarbă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interviu cu Vadim-Glad Iavorovski, şef de pistă la Cupa TCE 3 Brazi şi director tehnic în cadrul Federaţiei Române Ecvestre

Rep: Domnule Vadim Iavorovski, veniţi periodic la Piatra Neamţ, la evenimentele găzduite de Baza Hipică. Ce aşteptări aveţi acum, cînd se reia tradiţia concursurilor internaţionale după o pauză de 10 ani?

V. I: Mai ales după ce am aflat la şedinţa tehnică faptul că avem un set de obstacole noi, aşteptările mele sînt foarte mari şi chiar sînt convins că va fi un concurs extraordinar.

Rep: Ce înseamnă aceste noi obstacole pentru dumneavoastră, ca oficial desemnat să le gestionaţi în timpul probelor de concurs?

V. I: În primul rînd, designul lor este mult mai atrăgător. Setul de obstacole folosit pînă la acest concurs la Baza Hipică era vechi de vreo 15 ani. Obstacolele comandate şi aduse pentru Cupa TCE 3 Brazi sînt create din materiale mult mai uşoare, ceea ce ne ajută şi pe noi la mobilitate, le putem muta mai uşor între probe. Avînd în vedere că e un concurs pe iarbă, obstacolele trebuie mutate foarte des ca să nu se strice gazonul.

Rep: Baza Hipică de la Piatra Neamţ este printre puţinele cu teren de iarbă pentru concursurile de sărituri peste obstacole…

V. I: Practic, în România avem concursuri pe iarbă de acest gen doar la Piatra Neamţ şi la Sânnicolau Mare, în Timiş. În rest, pe celelalte baze hipice este teren textil cu nisip unde nu contează dacă rămîne un obstacol în acea zonă de la începutul concursului şi pînă la sfîrşit, deşi nu se întîmplă nici acolo aşa. Şi pentru ochiul publicului e mult mai plăcut, cînd vezi că aceste obstacole nu sînt în acelaşi loc.

Rep: Cum percep caii aceste obstacole în concurs şi cum lucrează sportivii în aceste probe de sărituri?

V. I: Unghiul de vedere al cailor este foarte mare, ei practic văd la peste 310 grade. Un cal nu vede doar 10-15 grade în faţa nărilor şi 10-15 grade în spatele lor, am putea spune că acesta este „punctul mort“. Eu avînd Level 2 Jumping Course Designer International, a trebuit să mă documentez şi am învăţat foarte multe de textura obstacolului, de forma sa – dacă e format din mai multe bare, sau dacă e compact, din ziduri.

Rep: E importantă şi culoarea acestor obstacole?

V. I: Culoarea contează foarte mult. Caii văd foarte bine contraste. La caii tineri, sau atunci cînd sînt probe de călăreţi începători, e foarte bine să ai obstacole cu contrast foarte puternic pentru a fi uşor de perceput de cai.

Rep: Caii pot avea reacţii imprevizibile la anumite culori?

V.I: Există o singură discuţie la obstacolele de culoare albastră, deoarece caii asociază albastrul cu apa. Aşa cum se ştie, în lanţul trofic, calul este un animal vînat, nu un prădător. Singura slăbiciune a cailor sălbatici era atunci cînd mergeau să se adape şi nu mai vedeau pericolul şi a rămas acea frică. Sînt foarte mulţi cai chiar la nivel de Campionat Mondial sau Olimpiadă care la acel obstacol numit „Rivieră“ – fără înălţime ci doar cu 4,5 metri de apă, la care caii ajung să facă greşeli – să calce în apă, sau să refuze să sară din cauza acestei reticenţe la culoarea albastră.

Rep: Ce alte probleme mai trebuie gestionate în concursurile de sărituri peste obstacole?

V.I: Primul obstacol dintr-un concurs, şi mai ales unde sînt cai tineri, sau călăreţi începători trebuie să fie amplasat spre ieşire. Atunci cînd calul intră în teren şi se trezeşte singur, fiind un animal de turmă, caută să meargă spre ieşire. Şi atunci, ca să dai încredere şi calului şi călăreţului, primul obstacol trebuie amplasat astfel încît să sară spre ieşire.

Rep: Cum arată condiţiile de concurs pentru această întrecere internaţională?

V.I: Un concurs de sărituri peste obstacole pe iarbă, şi într-o zonă împădurită este mult mai frumos şi mai confortabil pentru cai. Fac o comparaţie şi cu tenisul: la Wimbledon e cu totul altfel decît pe zgură, sau pe hard, la fel şi hipismul e mai elegant pe iarbă. Dar e mult mai greu de întreţinut o astfel de suprafaţă. La Piatra Neamţ terenul de concurs arată foarte bine şi sper să nu plouă astfel încît să fie afectat aspectul gazonului.

Citește știrea

Trending