Publicitate

■ trecut de Senat, actul normativ poate face parte din ciclul celor inaplicabile ■ valorile de zgomot permise ar însemna întreruperea multor activităţi cotidiene ■ dacă legea va fi adoptată, autorităţile vor avea trei ani în care să se doteze cu sonometre ■

În spaţiul public au apărut deja demonstraţii, ce pot fi realizate şi de cineva mai priceput în mînuirea telului mobil, care dovedesc irealitatea unor legi făurite de aleşii noştri, din ciclul „Parlamentarii fac lucruri trăsnite“. Concret, este vorba de Legea zgomotului, trecută recent de Carmera superioară, despre care chiar aleşii neamului recunosc că este un act normativ inaplicabil. Schimbarea legislaţiei actuale a fost iniţiativa unui deputat USR, care a modificat pragurile de zgomot admise de legea deja în vigoare, încălcarea acestora aducînd sancţiuni pecuniare serioase, respectiv amenzi de la 200 la 1. 500 lei şi mai mult în caz de recidivă. Pentru clădiri imobile de locuire comună nivelul minim de zgomot admis ar fi, dacă proiectul va trece de Camera Deputaţilor şi Preşedinţie, de 35 decibeli, între ora 7 şi 14 şi 16 -23 şi de 30 de decibeli între ora 14 şi 16. Nivelul de presiune acustică ar trebui măsurat în interiorul camerei, cu ferestrele închise. Se admit 30 de decibeli între ora 23 şi 7, inclusiv pentru realizarea de lucrări de construcţii, reparaţii sau amenajari interioare. Actul normativ stipulează faptul că în cazul repetării acestor contravenţii limitele amenzii se majorează. „ Legea zgomotului, o iniţiativă a senatorilor USR, are nişte prevederi care mi se par cam exagerate, ţinînd cont de faptul că nivelul admis de zgomot este foarte, foarte mic, iar amenzile mari. Personal, n-am reuşit să înţeleg cum a reuşit să treacă în forma actuală această lege. Probabil că nu s-a dezbătut serios. Eu n-am participat la votarea acestei legi. Actul spune că în cazul în care cei de la Ordine Publică, care pot aplica amenzile, nu au mijloacele tehnice de constatare a nivelului de zgomot, pot aprecia nivelul zgomotului cu simţurile. Este clar că legea a trecut de Senat cu multe lacune şi sper că la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională, aceste erori să fie corectate. Pe de altă parte, este nevoie de o asemenea lege, dar nu cu aceste valori. Ceea ce trebuie lumea să ştie este faptul că USR este un partid micuţ şi nu ar fi avut majoritate dacă nu ar fi avut voturile PSD“, a declarat senatorul liberal nemţean, Eugen Ţapu. Iată, aşadar, valorile de zgomot surprinse de un experiment realizat de un adolescent cu aplicaţia Sonometru a telului mobil: centrala termică – 55 decibeli, apa la robinet – 40 decibeli, apa din bazinul toaletei 58-60 decibeli, zgomotul cuptorului cu microunde – 52 decibeli, zgomotul robotului de bucătărie – 71 decibeli, zgomotul aspiratorului – 100 decibeli, zgomotul televizorului la volum normal – 54 decibeli. Zgomotul ventilatorului – 33 decibeli, al interfonului şi soneriei de la intarare – 68 decibeli, sunetul telului – 54 decibeli. Un cîine care latră produce 80 de decibeli, un om care strigă 80 de decibeli, o bormaşină 100 decibeli, motorul de la frigider 50 decibeli, ceasul deşteptător 80 de decibeli, o bormaşină 85 decibeli. Plînsul unui copil creşte la 115 decibeli, pornitul şi încălzitul motorului la maşină – 80 decibeli, zgomotul copiilor în recreaţie sau pe un terenul de joacă – 70- 80 de decibeli. Asta ca să nu punem la socoteală alarma unor maşini ale salvării, zgomotul avioanelor sau cel al trenurilor care depăşesc cu mult 100 de decibeli.

Ce zice iniţiatorul

Modificările la legea amintită aparţin deputatului USR Matei Dobrovie, care susţine că reglementările sînt mult mai clare faţă de prevederile anterioare: „Mă bucur că senatorii au dat un vot pozitiv îmbunătăţirii constatării acestui tip de contravenţii, ca prim pas pentru soluţionarea unei probleme a tulburării liniştii publice prin zgomot, cu care se confruntă majoritatea românilor şi care afectează calitatea vieţii acestora. În Comisia juridică de la Senat am depus mai multe amendamente, pentru a acoperi şi situaţiile în care contravenţia nu poate fi constatată, din diferite motive, prin mijlocul tehnic sau limitele de zgomot stabilite nu sînt depăşite, dar există totuşi un disconfort. Astfel, în cazurile menţionate, constatarea contravenţiilor va putea fi făcută şi direct de către agentul constatator. Tulburările care produc un disconfort, fără a fi depăşite totuşi limitele de zgomot, se vor sancţiona mai blînd, cu amenzi cuprinse între 100 şi 500 lei“. Lacunele din legea actuală au fost corectate de propunere prin stabilirea unor limite maxime admisibile de zgomot în intervalul zi/ noapte, introducerea în sarcina agentului constatator a obligaţiei de a măsura nivelul zgomotului cu ajutorul unui mijloc tehnic, sonometru, precum şi prin sancţionarea recidivei. Prin noua reglementare, zgomotul este excesiv dacă depăşeşte valoarea de 35 decibeli în locuinţe sau în alte imobile cu funcţiuni echivalente locuirii în intervalul 7-23, cu excepţia orelor 14-16, respectiv 30 dB între orele 14-16 şi 23-7. Măsurătorile se efectuează în locuinţa reclamantului, în camera indicată de acesta, nu a celui reclamat, evitîndu-se astfel eventualele conflicte cu persoana reclamată. În plus, prin elaborarea normelor metodologice de instruire a agenţilor constatatori, acestora li se va explica în ce condiţii se fac măsurătorile (ex. reclamantul trebuie să oprească sursele de zgomot din propria locuinţă, să păstreze liniştea pe durata măsurătorii etc. ) Activităţile desfăşurate în diferite instituţii se consideră a fi afectate dacă nivelul de zgomot depăşeşte valoarea de 45 dB între orele 7-23, respectiv pe cea de 35 dB între orele 23-7. Pentru a descuraja tulburarea liniştii publice, limitele de amendă se majorează cu jumătate dacă cel în cauză continuă activitatea ce a provocat zgomotul deranjant imediat după aplicarea sancţiunii, o reîncepe în termen de 24 de ore de la sancţionarea ei sau săvîrşeşte o nouă astfel de faptă în termen de 3 luni de la data aplicării sancţiunii anterioare. La finalul măsurătorii cu sonometrul dispozitivul va emite un buletin pe care va fi înscris un grafic al intensităţii sunetului. Acesta va fi dovada clară a faptului ca a existat sau ca nu a existat o tulburare. Dacă legea va fi adoptată, autorităţile vor avea trei ani în care să se doteze cu sonometre. Între timp, vor constata tulburarea liniştii localarilor în maniera clasică, bazîndu-se pe propriul auz. (F. ORDEAN, G. MUNTEANU)

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.