Contactează-ne

Politica

Legea Autostrăzii Unirii, doar găselniţă de imagine?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ preşedintele Iohannis a promulgat legea pentru Autostrada Unirii ■ o premieră ■ „a fost nevoie de o lege pentru că guvernanţii să facă paşi concreţi“, a declarat preşedintele Iohannis ■ oare vor fi făcuţi paşi concreţi? ■

Autostrada Unirii. Moldova legată de Transilvania. Moldova legată de civilizaţie. Moldova primind o şansă să iasă din sărăcie. De atîtea ori am auzit astfel de sloganuri, de atîtea ori am visat că acest lucru se va întîmpla încît cuvintele au ajuns goale de conţinut. Şi aproape nimeni nu mai crede că va fi realizată această autostradă. Cel puţin într-un timp rezonabil. Chiar dacă recent preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea. O „primă“ premieră – lege pentru autostradă. Pe cînd legi pentru reabilitarea unui spital sau a unei grădiniţe? Chiar dacă preşedintele a făcut din promulgare prilej de ceremonie la Cotroceni – „a doua“ premieră. De altfel, chiar Klaus Iohhanis a sesizat „ineditul“ situaţiei în declaraţia sa: „Pentru ca acest proiect să devină lege, a fost o presiune puternică venită din exasperare. A fost nevoie de o lege pentru ca guvernanţii să facă paşi concreţi. Nu aceasta este calea corectă“. O „cale“, corectă sau nu, care a durat mai bine de 11 ani. Cît priveşte datele tehnice, reamintim că Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 7 noiembrie, proiectul de lege privind aprobarea executarii obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Tîrgu Mureş, denumită Autostrada Unirii, ce urmează a fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. „Obiectivul de investiţii Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public/privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor“, prevede proiectul legislativ. Ministerul Transporturilor este ministerul responsabil pentru coordonarea realizării obiectului Autostrada Unirii, potrivit legii. De asemenea, Ministerul Transporturilor va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedurile necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii. Ea va începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Tîrgu Mureş. Tehnic lucrurile par a arăta bine. Dar aşa ar fi putut arăta şi acum 11 ani. Sau acum 10. Sau 9 ani. De ce nu s-a întîmplat nimic pînă acum? De ce a fost nevoie de o lege? De ce e sceptic preşedintele? Întrebări la care nimeni nu pare dornic să ofere răspunsuri. Motiv pentru a avea mari rezerve că această autostradă, condiţie necesară, sigur nu şi suficientă, pentru ca Moldova să aibă o şansă la dezvoltare, va fi realizată într-un timp, repetăm, rezonabil. Pare a fi doar o nouă găselniţă de imagine într-un moment considerat festiv: Anul Centenarului. Neavînd efectiv o Autostradă a Unirii, probabil că nici „Unire“ neavînd, politicienii ne- au dat în schimb o lege a autostrăzii. Pînă la urmă nişte „cuvinte pe hîrtie“ în loc de kilometri reali de autostradă. Pîine şi circ, formula consacrată pentru a controla gloata. Politicienii noştri, indiferent de culoare, nu ne mai dau de mult timp pîine. Şi suplimentează doza de circ în speranţa că prostimea va rămîne în continuare supusă. Iar gloata… Parte din ea va da năvală pe 1 Decembrie la fasole cu cîrnaţi. Altă parte se va „îmbăta“ cu iluzii naţionaliste ce par din ce în ce mai goale de orice conţinut. Sîntem mîndrii de ţara noastră. E bine că sîntem. Numai că ţara noastră e una din ce în ce mai săracă. E una din care pleacă din ce în ce mai mulţi tineri. E una… în care e nevoie de o lege ca să sperăm că vom avea o autostradă. Doar să sperăm. Oare chiar sîntem mîndri?

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Andrei

    4 decembrie 2018 at 5:48 PM

    Asa si? Au mai dat o lege… Cu ce schimba asta lucrurile? Garanteaza ca in urmatorii 5 ani vom avea macar vreun km de autostrada? Circulam cu rotile pe lege acum in loc de asfalt? Normal ca e gaselnita de imagine… pentru ca vin alegerile si PSD e la minim istoric. Trebuiau sa incerce cumva o revenire… Dar cine ii mai crede?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Planul Naţional de Investiţii şi Relaxare Economică – blana ursului din pădurea liberală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Miercuri 1 iulie, în grădina restaurantului de la Clubul Diplomaţilor din Bucureşti, în prezenţa Preşedintelui Klaus Iohannis şi altor circa o sută de persoane, majoritatea diplomaţi străini, Ludovic Orban a lansat în sfârşit, mult aşteptatul Plan Naţional de Investiţii şi Relaxare Economică (PNIRE).

Evenimentul se înscrie în programul PNL, numit pompos “Reclădim România”. Titlul programului nu este de inspiraţie divină, pentru că presupune că a existat o Românie clădită, care a fost demolată şi acum liberalii şi-au propus s-o reclădească. Dacă Preşedintele Iohannis insistă, de prin 2017, să ne convingă că guvernarea PSD a fost dezastruoasă şi a demolat România, nu ne explică şi cine a clădit această ţară, care a fost demolată.

La rândul său, Klaus Iohannis a anunţat naţiunea că grandiosul plan PNIRE este diamantul coroanei sale prezidenţiale, la construcţia căruia s-a implicat direct, alături de Guvernul Orban, dar după largi consultări şi cu alţi reprezentanţi ai unor cercuri interesate, selectaţi după criterii numai de el ştiute.

Pe de altă parte, premierul executiv Ludovic Orban s-a lăudat public că acest Plan Naţional (PNIRE) a fost finalizat mai de mult timp, dar l-a întârziat pentru că lipsea apostila premierului de facto, Klaus Iohannis. Meritul preşedintelui este incontestabil, când te gândeşti că şi-a rupt din timp, pentru a-şi arunca un ochi asupra îndreptarului spre o Românie Normală, numit Plan Naţional de Investiţii, pentru ai da “bun de tipar”.

În grădina Clubului Diplomaţilor, Ludovic Orban s-a autofelicitat că a terminat de scris Planul, pe care trebuia să-l fi prezentat în Parlament cu opt luni în urmă, la investirea sa ca premier în 4 noiembrie 2019.

De atunci şi până acum, premierul Orban nu şi-a putut prezenta public Programul (sau Planul), deoarece a avut de înfruntat trei obstacole majore. Primul obstacol a fost PSD-ul, pentru că nu a vrut anticipate. Al doilea obstacol a fost lipsa vizei de la Preşedinte pentru “bun de tipar”. Al treilea obstacol a fost pandemia, în care şi- a irosit energiile pe ordonanţe militare.

Primul obstacol a fost înlăturat de Preşedintele Iohannis, care a boicotat Guvernul PSD timp de doi ani, dându-l jos cu ajutorul lui Tăriceanu şi Ponta. Al doilea obstacol, tot Preşedintele l-a rezolvat, dându-şi avizul pe Plan, între două deplasări la Sibiu.

Al treilea obstacol, acela al imposibilităţii prezentării publice a Planului, pe pajiştea de la Clubul Diplomaţilor, pe motiv de pandemie, premierul Orban şi l-a rezolvat singur, prin Hotărârea de Guvern nr. 32 din 29 iunie 2020. Prin această hotărâre, în plină pandemie, Guvernul Orban a dat dezlegare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor la iarbă verde, doar cu diplomaţi, mese şi grătare, pentru “activităţi cu caracter diplomatic”.

A fost şi norocul ambasadei Statelor Unite, care pe 2 iulie, şi-a putut sărbători ,,Ziua Independenţei” din 4 iulie. Cu această ocazie, a luat cuvântul şi Ludovic Orban, care nu a ratat o reverenţă, anunţându-l pe ambasadorul Statelor Unite că este fericit, deoarece stă alături, pe aceeaşi tribună cu el şi cu preşedintele Iohannis.

Fericirea i se trage, de când a constatat că în toată cariera de Preşedinte a lui Klaus Iohannis, el, Ludovic Orban, este singurul premier agreat de acesta. Klaus Iohannis a declarat deseori că este mulţumit de Guvernul Orban, acesta fiind singurul guvern cu comportament de subordonat, cerându-i aprobare pentru toate virgulele din actele guvernării, dar oferindu-i ca recompensă şi dreptul de exclusivitate, în a anunţa el primul, de la Cotroceni, despre tot ce face Guvernul Orban.

Relansarea Economică a României se face prin relansarea Programului de guvernare al PSD-ului din 2016

Cine are curiozitatea de a răsfoi cele 158 de pagini ale Planului liberal, va constata cu uşurinţă că acesta este o însăilare de teme din Programul de guvernare al PSD şi teme din programele mai vechi, eşuate, ale PNL.

Documentul nu are însă multe tangenţe cu un Plan Naţional de relansare concret, cu termene, costuri şi surse de finanţare, ci este un simplu Program de guvernare, limitat la o înşiruire de promisiuni electorale, pe care orice formaţiune politică le-ar face, dacă vrea să câştige alegerile.

Klaus Iohannis se încăpăţânează să ne convingă că Planul vizează relansarea economică a României, deşi a existat o creştere economică recunoscută a guvernării PSD, dar şi o cădere economică produsă de guvernarea coronavirusului.

Întrebat de presă, de unde ia banii, cu care să finanţeze un aşa de grandios Plan, Ludovic Orban a formulat un singur şi acelaşi răspuns. A făcut trimitere la “o sută de miliarde de euro”, pe care speră, să le primească de la Uniunea Europeană. Se mizează pe ipoteza că prin pădurile UE hălăduieşte un urs mitologic, care se bagă chior în cătarea puştii liberalilor, a cărui blană, atât Klaus Iohannis cât şi Ludovic Orban, o vor primi ca bonus, pentru că au scos PSD-ul de la guvernare.

Analişti cu scaun la cap ne avertizează că Planul lui Orban este un copy – paste grosolan după Planul de guvernare al PSD, care abundă prin măsuri şi soluţii de stânga.

În anul 2016, Liviu Dragnea a prezentat acest plan, ataşând la fiecare măsură promisă, costurile şi sursele de finanţare, pentru a fi credibil. Electoratul l-a crezut şi l-a creditat cu un scor electoral nevisat, de 46%.

La acelaşi scor visează acum Ludovic Orban şi Klaus Iohannis pentru PNL, dar le-a scăpat un amănunt esenţial. Pentru ca Planul să fie plauzibil, măsurile, soluţiile şi sursele de finanţare, trebuie să fie precizate, măsurabile şi credibile.

În anul 2008, pe când Ludovic Orban era ministrul Transporturilor, în Guvernul Tăriceanu, ne promitea 2.000 de kilometri de autostrăzi în 4 ani, adică 500 km pe an.

În Planul de acum, Orban reconsideră promisiunea de atunci, angajându-se să realizeze doar 3.000 km de autostrăzi, în zece ani. Prin acest obiectiv, Ludovic Orban ne anunţă că are două certitudini. Prima, că va da în funcţiune 300 km de autostrăzi în fiecare an. A doua, că are de gând să ne guverneze cel puţin zece ani, de acum încolo, vrând să-i egaleze pe Băsescu şi pe Iohannis în mandate.

La prezentarea Planului, pe pajiştea Clubului Diplomaţilor, prezenţa Preşedintelui Iohannis a fost primul pas al Normalităţii, semn că a dat la pace cu PSD-ul. Susţinând Planul lui Orban, Klaus Iohannis îndepărtează PSD-ul de obiectivul moţiunii de cenzură, prin care să debarce guvernul actual. Cum să debarce PSD-ul un guvern, care îţi relansează propriul Program de guvernare?

Ludovic Orban ne mărturiseşte că este otrăvit

Recent, Ludovic Orban a lansat avertizarea naţională că “PSD otrăveşte tot ce atinge”. Cele două partide, PSD şi PNL, au convieţuit frăţeşte în Uniunea Social-Liberală, până când Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au despărţit. În toţi anii de existenţă a USL-ului, între cele două partide nu s-a respectat nicio distanţare socială, nu s-a respectat igiena mâinilor după îmbrăţişări şi nu s-au purtat măşti împotriva virusului social-democrat sau a virusului liberal.

Ludovic Orban a ţinut lumânările, la cununia de atunci a PSD cu PNL, până la moartea politică a USL, care i-a despărţit. Rămâne o enigmă. Cu ce vaccin s-a tratat Ludovic Orban, pentru a nu rămâne otrăvit, după atingerea de PSD?

Citește știrea

Actualitate

Un proiect de autostradă, un deputat şi doi primari

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deputatul Bulai le cere primarilor de Roman şi Săbăoani să „aducă” A7 prin localităţile lor

În România, ţara în care Autostrada Unirii are… o lege minunată drept certificat de naştere, dar ea, autostrada, lipseşte cu desăvîrşire în realitate, un deputat, de la USR, pe numele său Iulian Bulai, ceartă doi primari, de Roman şi Săbăoani, pentru că refuză ca o altă autostradă, care e tot pe hîrtie deocamdată, să treacă prin localităţile pe care le păstoresc.

Nu spunem că apelul deputatului nu e unul de esenţă, însă absurdul situaţiei este evident: nu avem autostrăzi, în Moldova, dar avem legi şi dispute politice pe marginea… proiectelor de autostrăzi. Ceea ce o fi bine. Revenind la deputatul USR, aflăm dintr-un comunicat de presă cum că „Iulian Bulai le cere primarilor din Municipiul Roman și comuna Săbăoani să își revizuiască poziția și să militeze pentru ca viitorul traseu al autostrăzii Ploiești – Pașcani să cuprindă și cele două unități administrativ teritoriale pe care le conduc.

Apelul deputatului nemțean vine în contextul în care în această perioadă se va decide ce variantă de traseu, din cele trei disponibile, va avea Autostrada A7 pe teritoriul județului Neamț. La o dezbatere publică din 11 martie, desfășurată la Consiliul Județean Neamț, reprezentanții administrațiilor publice din Roman și Săbăoani au menționat că nu doresc varianta cu ruta cea mai apropiată de localitățile lor deoarece există niște planuri de investiții pentru acea zonă, preferând astfel varianta cea mai îndepărtată, cu nod în județul Iași, după Castelul de Apă”.

Şi zice deputatul cu pricina: ”E crucial pentru județul Neamț ca ruta autostrăzii A7 să fie cât mai aproape de Roman și de zona metropolitană. Există accesibilitate potrivită, iar construcția autostrăzii conform variantei de traseu din apropierea Romanului va ajuta zona să crească din punct de vedere economic.

Fac apel către cele două administrații locale să își revizuiască pozițiile. Ne va fi mult mai ușor să ne conectăm și vor fi create mai multe oportunități de investiții. Mai mult decât atât, noua autostradă va putea funcționa și ca o șosea de centură, care acum ne lipsește. Am așteptat 30 de ani această autostradă, nu trebuie să dăm cu piciorul acestei șanse.

Apreciez că există planuri de investiții, rezidențiale și industriale, însă consider că în avantajul nemțenilor ar trebui să fie prioritară găsirea unor soluții alternative pentru relocarea acestora și nu pentru cel mai favorabil traseu al autostrăzii pentru noi”. Sigur că, jurnalistic, se naşte întrebarea: oare ce motive, alea cu investiţiile nu le credem nici în somn, or fi avut primarii în cauză să opteze pentru varianta „mai îndepărtată”?

Citește știrea

Actualitate

Regiunea Moldovei, prioritate pentru Guvernul PNL în cadrul Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmaţia aparţine preşedintelui PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc

Guvernul PNL a lansat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică – Reclădim România, care se bazează pe un nou model de dezvoltare economică axat pe investiţii în infrastructură, digitalizare, inovare, competitivitate şi export de produse cu valoare ridicată şi creşterea masivă a locurilor de muncă, anunţă deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ.

„Programul este în valoare de peste 100 de miliarde de euro şi urmează să fie finanţat atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene. Implementarea măsurilor cuprinse în Planul Naţional de relansare va fi făcută în maxim o lună, prin adoptarea tuturor actelor normative.

Aş vrea să semnalez faptul că Guvernul PNL acordă importanţa cuvenită proiectelor importante pentru zona Moldovei, pentru judeţul Neamţ: Autostrada Unirii, spitalul regional, susţinerea antreprenorilor şi crearea de noi locuri de muncă.

În cadrul Planului Naţional de Investiţii s-a actualizat strategia de implementare a Master-planului general de transport, în special cu privire la prioritizarea proiectelor esenţiale pentru dezvoltarea României, având în vedere sursele de finanţare disponibile şi capacitatea administrativă necesară. Acest plan de investiţii urmăreşte să asigure şi să ghideze investiţiile în infrastructura de transport pentru perioada 2020-2030.

Pe termen mediu, Guvernul îşi propune să asigure conectarea provinciilor istorice ale ţării şi conectarea cu statele din Vestul, Sudul şi Nordul ţării.

Între obiectivele prioritare se află demararea lucrărilor la Autostrada Târgu Mureş-Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni. În ceea ce priveşte proiectul A8 – Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, până în luna ianuarie 2021 se va finaliza revizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate aferent sectorului 1 – Tg. Mureş – Tg. Neamţ. Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Tg. Mureş – Tg. Neamţ se va realiza în termen de 60 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2026 – 2027. Până la finele anului 2022 se va finalizanrevizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate aferent sectoarelor 2 şi 3  Tg. Neamţ – Iaşi – V.O. Iaşi Nord.

Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Tg. Neamţ – Iaşi (inclusiv varianta ocolitoare Iaşi) se va realiza în termen de 36 – 48 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2025-2026.

Până la sfârşitul anului 2021 se va finaliza revizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate pentru sectorul 4 – Iaşi – Ungheni. Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Iaşi – Ungheni se va realiza în termen de 24-36 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2024 – 2025.

O altă prioritate o reprezintă spitalele regionale. După foarte mulţi ani de întârziere, în care guvernările anterioare ar fi trebuit să demareze construirea a 8 spitale regionale la nivel naţional şi a unui spital metropolitan în Municipiul Bucureşti, Guvernul actual a reuşit într-un timp foarte scurt să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro.

Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi: noul spital va facilita accesul echitabil la servicii de calitate de prevenire, de diagnostic şi terapeutice şi ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în regiune şi, în special, pentru persoanele defavorizate şi sărace, care prezintă un nivel disproporţionat de morbiditate şi mortalitate evitabilă. Termenul de finalizare este anul 2027, iar costurile estimate se ridică la 500,35 milioane de euro.

Totodată, se acordă importanţa cuvenită şi agriculturii din zona Moldovei. Programul de extindere a Sistemului Naţional Antigrindină prevede punerea în funcţiune a unui număr suplimentar de 150 de puncte de lansare, ceea ce va duce la creşterea suprafeţei protejate de la 1,5 milioane de ha la 3,5 milioane de ha. Termenul de implementare este perioada 2021-2024, iar valoarea programului este de 30 milioane euro. Implementarea SNACP prin utilizarea aviaţiei, în conformitate cu prevederile HG 256/2010 privind Aprobarea Programului Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, prin punerea în funcţiune a Unităţilor de Creştere a precipitaţiilor din Structurile Centrelor Zonale de Coordonare Moldova şi Muntenia. Termenul de implementare: 2021-2024, iar valoarea programului este de 80 milioane euro.

Prin modelul bazat pe investiţii şi locuri de muncă, Guvernul PNL creează cadrul propice ca cele două milioane de români reveniţi în ţară, inclusiv în judeţul Neamţ, în timpul crizei să rămână aici. Este şi datorie morală să facem astfel încât cât mai mulţi nemţeni să rămână alături de părinţii lor în vârstă, alături de copiii lor aflaţi la şcoală, nu mai trebuie să plece să muncească în alte ţări, nu trebuie ca fiii şi fiicele lor să sufere depărtarea faţă de părinţi”, a transmis recent, printr-un comunicat de presă, deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedinte PNL Neamţ.

Citește știrea

Trending