Contactează-ne

Administrație

“Lămuriri” de la un ministru ajuns prin Neamţ: Criza de lemne de foc şi defrişările care nu au fost

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ministrul Pădurilor şi Apelor, Ioan Deneş, a anunţat că modificări la Codului Silvic se află pe fluxul legislativ ■ el susţine că în România n-ar fi existat defrişări ilegale, ci doar... tăieri ilegale ■ şi acestui oficial i-a fost explicată necesitatea lucrărilor de amenajare a albiei Siretului în zona Ion Creangă ■

Întrebat de jurnalişti despre modul în care vede rezolvată criza fără precedent de lemne pentru populaţie, într-o ţară în care în unele zone pădurea cade pe om, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, prezent în Neamţ vineri, 6 iulie, la podul de la Ion Creangă, a anunţat că problema este pe cale să fie rezolvată prin modificările aduse Codului Silvic. „Opinia publică din România trebuie să ştie că în ţara noastră n-au existat defrişări ilegale, ci doar tăieri ilegale. Defrişare înseamnă tăiere la ras şi schimbarea destinaţiei terenurilor. În România am avut doar tăieri ilegale. Ceea ce vă pot spune este faptul că în Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în cursul zilei de luni, 9 iulie, va intra (a intrat – n.r.) la vot cîteva modificări ale Codului Silvic, prin care se va rezolva blocajul ce există în domeniul silvic. Prin modificările făcute anul trecut, pe informările realizate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, există pericolul, în cazul în care nu se modifică forma actuală a Codului Silvic să rămînă în pădure aproximativ două milioane de metri cubi de masă lemnoasă, lucru care nu foloseşte nici măcar pădurii pentru că acest volum e de fapt rezultat din rărituri, igienizări şi căderi de arbori produse accidental. La ora actuală, din comunicările pe care le avem de la Romsilva există aproximativ 450.000 de metri cubi de lemn în depozite şi în rampe, lucru care nu este benific nici pentru statul român şi mai ales pentru Romsilva care nu poate valorifica acest lemn“, a precizat ministrul Ioan Deneş. Oficialul guvernamental susţine că acestea sînt cele două elemente care au determinat ca un grup de parlamentari să propună modificarea Codului Silvic şi să ceară punctul de vedere al Ministerului Pădurilor şi Apelor. „După o analiză realizată în urma întîlnirilor pe care noi le-am făcut în patru zone ale ţării, unde ne-am întîlnit cu silvicultori din peste 30 de judeţe şi pe informarea făcută de Romsilva, ne-am exprimat punctul de vedere. După aceste modificări, inclusiv preţul lemnului de pe piaţă va fi unul rezonabil, pentru că se va elimina o parte din criza lemnului de foc, asta pentru că materialul lemnos aflat în stoc în pădure este constituit cu preponderenţă din lemn de foc“, a mai menţionat ministrul Deneş.

Promisiuni la podul de peste Siret

Oficialul, însoţit de şeful CJ, Ionel Arsene, de prefectul Daniela Soroceanu şi de mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate cu responsabilităţi în domeniu, a ajuns, vineri, pe la 19.30 şi la podul de la Ioan Creangă, pentru a vedea la faţa locului problemele pe care le ridică amenjarea albiei rîului Siret. Primarul Petrică Prichici a explicat celui de-al cincilea ministru care a trecut pe la obiectiv în ultimul deceniu, toţi cu saci plin de promisiuni politice, necesitatea rezolvării uneia din cele mai grave probleme din zonă. „Problema care se pune acum e legată de eroziunea malului. Apa face acum o curbă şi se izbeşte în pilonii podului cu şanse mari de a-l distruge, pentru că în timpul inundaţiilor de săptămîna trecută în zona podului erau pe puţin 2.600 metri cubi de apă. Cînd a fost construit acest pod, în anul 1970, apa curgea pe sub el. Soluţia cea mai simplă, pe care eu o susţin, în prima fază, e aceea de a amenaja un canal prin care să se dea drumul apei în albia veche. În a doua etapă e necesară şi amenajarea unui dig de protecţie a comunei Ion Creangă“, a spus Petrică Prichici. Preşedintele Ionel Arsene a susţinut că aceste lucrări sînt absolut necesare pentru a se evita compromiterea proiectului european pe care CJ îl are în zonă. Şeful CJ a atras atenţia ministrului Deneş că, în condiţiile distrugerii podului de la Ion Creangă, un sfert din populaţia judeţului ar fi obligată să ajungă în localităţile de domiciliu, făcînd un ocol de 60 kilometri la dus şi tot atîţia la întors, mergînd pe drumuri ocolitoare din judeţul Bacău. La întrebarea jurnaliştilor care este rezultatul vizitei în Neamţ, finalizată la podul de la Ion Creangă, ministrul Apelor şi Pădurilor a declarat că a venit pentru a discuta cu sinistraţii şi a vedea care sînt investiţiile ce pot fi sprijinite. „A fost o vizită maraton făcută în Neamţ, împreună cu preşedintele CJ, Ionel Arsene şi cu doamna prefect, Daniela Soroceanu. Am avut în vedere trei aspecte, printre care şi vizitarea în teren a investiţiilor pe care le derulăm în Neamţ şi care sînt finanţate din bugetul Ministerului Apelor şi Pădurilor. E vorba de zona calamitată a rîului Bistriţa. Am identificat şi cîteva zone de risc noi, pe care, împreună cu preşedintele CJ, cu prefectul şi specialiştii le-am catalogat ca zone de risc, a căror evaluare o vom face la Bucureşti. Urmează ca în aceste zone să concretizăm nişte proiecte. Şi nu în ultimul rînd a fost vizita în zonele calamitate. Ne-am întîlnit cu oamenii, am vizitat locuinţele şi anexele inundate. În zona Borca s-a luat măsura imediată de regularizare a cursului de apă şi în zilele următoare se vor mai face decolmatări de pîrîuri, care săptămîna trecută au adus multe aluviuni. Urmează ca într-o perioadă medie şi lungă să se găsească resurse financiare pentru proiectele pe termen mediu şi lung“, a precizat ministrul Ioan Deneş. Şeful CJ a susţinut că vizita ministrului a fost programată înaintea ultimelor inundaţii care au afectat atît de grav şi Neamţul şi a anunţat faptul că va iniţia un proiect de hotărîre, prin care va propune un plan multianual de amenajare a torenţilor, care în anii cu precipitaţii abundente produc asemenea dezastre. .

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Alte două contracte cu finanţare europeană semnate de primarul Dragoş Chitic

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ primul proiect constă în realizarea unei grădini publice în Dărmăneşti ■ valoarea este de 699.048 euro ■ al doilea prevede extinderea şi modernizarea iluminatului public ■ valoarea este de 1.054.480 euro ■

Luni, 19 august, la sediul Primăriei Piatra Neamţ, primarul municipiului – Dragoş Chitic, împreună cu directorul ADR Nord-Est – Vasile Asandei, au semnat încă două contracte de finanţare pentru proiecte europene care vor fi implementate în perioada următoare. Finanţarea celor două proiecte este asigurată de Uniunea Europeană în cadrul POR 2014 – 2020 în proporţie de 98%, contribuţia municipalităţii pietrene fiind de doar 2%. Primul proiect constă în realizarea unei grădini publice urbane în cartierul Dărmăneşti, pe strada Valea Albă nr. 37, în valoare de 699.084 euro. Cel de-al doilea proiect al cărui contract de finanţare a fost semnat luni constă în extinderea şi modernizarea sistemului de iluminat public în municipul Piatra Neamţ pe B-dul Decebal, Piaţa Mihail Kogălniceanu, B-dul Traian, strada Fermelor, precum şi în cartierul Pietricica, în valoare de 1.054.480 euro. Primăria Piatra Neamţ a depus pentru finanţare europeană, în cadrul actualului exerciţiu financiar al Uniunii Europene, un număr de 32 de proiecte care însumează peste 92 milioane de euro.

Citește știrea

Actualitate

Preţul gunoiului se bate în cuie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilierii locali din Roman sînt chemaţi să aprobe noile tarife de colectare a gunoiului menajer ■ acestea vor fi achitate de agenţii economici în funcţie de profilul activităţii şi de cantitatea de gunoi generat ■

Consilierii romaşcani sînt chemaţi în şedinţa ordinară din 22 august să aprobe noile tarife de salubritate, în contextul în care solicitarea operatorului SC Rossal a stîrnit revolta cetăţenilor şi agenţilor economici care au cerut să plătească doar atît gunoi cît generează. În luna iulie, conducerea primăriei a mediat o întîlnire cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari şi cu reprezentanţii unor agenţi economici, în care s-a ridicat problema stabilirii preţului la gunoi, în funcţie de cantitatea generată de o persoană fizică sau de un agent economic. Numai că, tarifele sînt influenţate de stadiul de implementare a proiectului Sistem de management al deşeurilor în judeţul Neamţ, în care preţul plătit de consumatorii casnici a fost stabilit prin licitaţie, în timp ce tariful perceput pentru agenţii economici a fost impus prin proiect, acesta fiind de 340 lei pe tonă. Implementat în iulie 2018, proiectul european a stîrnit nemulţumiri în rîndul agenţilor economici care, prin hotărîrea de Consiliu Local de la acea vreme, au fost împărţiţi pe standarde de tarifare. În opinia lor, acestea nu justificau cantitatea reală de deşeuri produsă. În şedinţa din 22 august, aleşii trebuie să dezbată oportunitatea modificării standardelor, în sensul ca tarifele să nu mai fie stabilite doar pe baza dimensiunilor sediilor deţinute de firme, ci şi funcţie de activitatea prestată, dar şi pe baza estimărilor făcute în acest an de implementare a proiectului de către operator cu intrările în staţia de sortare de la Cordun şi transferul la depozitul de la Girov. „Tariful aprobat pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale şi asimilabile de la persoanele juridice este exprimat în lei/tonă ca urmare a finalizării procedurii de atribuire a contractului Delegarea prin concesiune a gestiunii unor activităţi componente ale serviciului de salubrizare a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale ADI Eco Neamţ din Zona 2, judeţul Neamţ. Începînd cu anul 2018 şi pînă în prezent, contravaloarea serviciului de colectare şi transport a deşeurilor municipale şi asimilabile de la persoanele juridice din municipiul Roman avea la bază indicii de generare a deşeurilor municipale şi asimilabile, pe tipuri de activitate, conform SR 13400: Prescripţii pentru determinarea cantităţilor de deşeuri urbane şi pentru dimensionarea capacităţilor de precolectare, colectare şi transport. În urma monitorizării serviciului public de salubrizare, component: colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor municipale şi asimilabile, se impune revizuirea indicilor de generare a deşeurilor municipale şi asimilabile, pe tipuri de activitate, pentru persoanele juridice. La baza fundamentării tabelului cu indici de generare stă SR 13400/2016: Prescripţii pentru determinarea cantităţilor de deşeuri urbane şi pentru dimensionarea capacităţilor de precolectare, colectare şi transport, coroborat cu rezultatele monitorizării cantităţilor de deşeuri generate în funcţie de activitatea prestată, tipul şi suprafaţa clădirii şi coeficientul de variaţie a cantităţilor de deşeuri“, se arată în expunerea de motive a proiectului. Prin noul act, un agent economic ce desfăşoară o muncă de birou într-o suprafaţă mai mică de 20 mp ar urma să achite lunar tariful stabilit pentru o cantitate de deşeuri generată de 27,38 kilograme, aproximativ egal cu o cantitate pe care o generează şi o persoană fizică într-o lună. În schimb, un fast food sau un magazin care îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu tot sub 20 mp, va trebui să achite un tarif la o cantitate de 500 de kilograme de deşeuri pe lună.

Citește știrea

Actualitate

Sărbătoarea Răzeşilor la Moldoveni, a X-a ediţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pe 15 august, sute de locuitori ai comunei Moldoveni s-au reîntîlnit pentru a marca ziua comunei ■ „E o sărbătoare care ne îndeamnă la unitate şi bucurie“, spune primarul Marcel Bîrjovanu, cel care a iniţiat Sărbătoarea Răzeşilor, în urmă cu 10 ani ■ pe scenă au evoluat artişti populari cunoscuţi, cap de afiş fiind îndrăgita solistă Mioara Velicu ■ sărbătoarea s-a încheiat cu un foc de artificii ■

Comuna Moldoveni, atestată documentar încă din anul 1448, cînd ţinuturile sale au fost date în proprietate dregătorului Sfatului ţării Moldovei, Oană Porcu, are un trecut istoric impresionant. Primarul comunei, inginerul Marcel Bîrjoveanu vorbeşte de fiecare dată cu mîndrie de istoria locurilor, avînd conştiinţa că este un urmaş demn al strămoşilor răzeşi care au trăit pe meleagurile pe care le gospodăreşte. „Astăzi, 15 august 2019, împlinim 571 de ani de cînd a fost atestată documentar localitatea noastră şi, din nou, avem sentimentul de mîndrie că sîntem cetăţenii comunei Moldoveni, fostă Porceşti. E o comună de oameni gospodari, paşnici şi cinstiţi care merită, în ciuda tuturor dificultăţilor financiare, ca, o dată pe an, să li se orgnizeze o asemenea sărbătoare. În urmă cu 10 ani, ca primar, am avut iniţiativa, ca la 15 august să se marcheze Sărbătoarea Răzeşilor, prilej cu care ne întîlnim cu cei plecaţi la muncă în străinătate, reveniţi acasă în concediu, dar şi cu rudele, veniţi să petreacă o duminică frumoasă de august, alături de noi. E o sărbătoare care ne îndeamnă la unitate şi bucurie. Ca în fiecare an, ne-au fost alături domnii deputaţi Mugur Cozmanciuc şi Laurenţiu Leoreanu, primari ai comunelor învecinate, consilieri judeţeni, preoţii parohilor din comună, intelectuali de vază ai localităţii. Am avut şi un program artistic susţinut de Diana Sîrbu, Anca Maria Trifan, Anna Bend, cap de afiş fiind îndrăgita artistă de muzică populaăr, Mioara Velicu. Seara s-a încheiat cu un foc de artificii“, a declarat primarul Marcel Bîrjoveanu. Despre cei 571 de ani de atestare documentară a comunei au vorbit şi oaspeţii invitaţi la Sărbătoarea Răzeşilor. Evenimentul, desfăşurat pe terenul comunal, a fost şi un bun prilej pentru Marcel Bîrjoveanu de a vorbi despre eforturile de modernizare ale comunei, în ciuda dificultăţilor financiare pe care le are comunitatea.

„Sîntem în curs de implemntare a două proiecte mari, pe fonduri europene. Primul este cel de înfiinţare a reţelei de canalizare din satul Moldoveni, în valoare de 5,5 milioane de lei. Cel de al doilea proiect este de apă şi canalizare în satul Hociungi, în valoare de 7,8 milioane lei. Cu toate acestea, cele două proiecte nu reuşesc să acopere în totalitate suprafaţa celor două localităţi, motiv pentru care va trebui să facem proiecte de extindere ulterioare. Deşi comuna are doar 2200 de locuitori, fiind ca mai toate zonele rurale, în plin proces de depopulare, trebuie totuşi să ne preocupăm de modernizarea localităţilor. Cu toate că situarea comunei la 18 kilometri de Roman şi la 80 de kilometri de municipiul Piatra Neamţ este un dezavantaj, ne putem lăuda că infrastructura comunei este una destul de bună. După ce vom implementa prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bahna, Moldoveni şi Români proiectul de aducţiune a gazului metan, locuitorii comunei vor avea practic aceleaşi condiţii de trai ca şi în oraşe. Sîntem recunoscuţi ca o zonă agricolă foarte bine dezvoltată, cu fermieri ale căror exploataţii dau dintotdeauna producţii foarte bune. E evident că agricultura rămîne ramura care va asigura viitorul comunei. Din păcate, legislaţia nu ne ajută în ceea ce priveşte construirea bugetului local, care este bazat doar pe impozitul pe terenul agricol şi locuinţe. Anul acesta avem dificultăţi bugetare majore pentru că doar pentru plata indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi a însoţitorilor avem nevoie de peste 60 de milioane de lei, iar de luna asta nu mai există fonduri pentru această categorie. Legea stipulează că bugetul de stat trebuie să asigure achitatea acestor indemnizaţii în proporţie de 90%, comunităţii locale revenindu-i obligaţia de a acoperi 10% din fonduri. Aşteptăm rectificarea, la care ni s-a promis că vor fi acoperite aceste sume. Cert este că pentru toate localităţile foarte mici sau mici este foarte greu să supravieţuiască. Noi ne străduim, în măsura în care putem, să cheltuim banii din buget, cu responsabilitate. În primărie avem doar 20 de angajaţi, fiecare cu atribuţii precise. Nu ştim ce se va întîmpla cu această blocare a posturilor, ţinînd cont că la serviciul social avem postul descoperit, după decesul funcţionarei care era încadrată pe acest post. Dacă Guvernul nu va veni cu o rectificare serioasă, nu vom putea achita cotele de cofinanţare la proiectele europene. Mai avem şi alte investiţii pe PNDL, unde trebuie să contribuim şi noi. Cea mai mare problemă este cea a acoperirii majorărilor de salarii pentru firmele din construcţie: 70 de milioane de lei trebuie achitate din bugetul local pentru aceste firme. Nu ştiu ce se va rezolva cu tot felul de proteste propuse de diverse asociaţii, atîta timp cît Guvernul lasă comunităţi întregi în incapacitate de plată. Cum investiţiile se află la jumătate, nu se poate renunţa la ele. Manopera s-a dublat şi ea. Asta e partea cenuşie a problemelor, dar partea bună este aceea că există investiţii şi, încă, importante, absolut necesare pentru dezvoltarea comunităţii“, a mai spus primarul Marcel Bîrjoveanu. Primarul este, însă, mulţumit că a reuşit să finalizeze anul acesta proiectele de infrastructură rutieră, iar străzile din comună sînt în totalitate asfaltate. Şcolile arată şi ele foarte bine, fiind modernizate.

Citește știrea

Trending