Contactează-ne

Politica

Klaus Iohannis un Preşedinte prea mare, pentru o Constituţie aşa mică

Știe publicată cu

în data de

Nici nu se uscase bine cerneala pe documentul oficial al Jurământului faţă de ţară, pe care Klaus Iohannis îl depusese la preluarea mandatului de preşedinte în 2014, că acesta a şi început să dea semne că se simte incomod în limitele reglementărilor Constituţiei României. Părea surprins de existenţa reglementărilor privind funcţia de Preşedinte, de parcă nici nu frunzărise Constituţia, înainte de a candida. De-a lungul celor 5 ani de mandat, în care el şi o bună parte a românilor s-au suportat reciproc, Constituţia României s-a dovedit pentru Klaus Iohannis o haină prea strâmtă, pentru hatârul pe care el îl face românilor, de a urca săptămânal Dealul Cotrocenilor, ca pe o golgotă, convins că trebuie să-şi ducă crucea de a ne conduce spre Europa, către care numai el ştie drumul. Constituţia noastră se dovedeşte astfel a fi mult prea mică pentru anvergura fostului primar de Sibiu, pe care, de voie sau nevoie, unii români am trebuit să-l preferăm necoptului Ponta, în 2014. Privindu-l mai îndeaproape, mie mi se pare că Klaus Iohannis are în el ceva apucături monarhice, dacă îi observăm cu atenţie apetitul de a face şi desface guverne, de a numi prim miniştri capabili să încropească guverne după „pohta ce-am pohtit!“, de a dizolva parlamente, de a numi miniştri după criterii personale, de a ataca direct ordonanţele de urgenţă şi, de ce nu, de a modifica Constituţia ori de câte ori are chef de un Referendum. Îl bănuiesc de ceva vreme pe Klaus Iohannis că tânjeşte după prerogativele regale din perioada monarhiei 1881 – 1947, care include şi dictatura regală a lui Carol II, în care au fost interzise şi nişte partide. Nu cred că în fibra sa, Klaus Iohannis este republican, dar dacă îi arde de monarhie, va trebui să se alăture principesei Margareta, custodele Casei Regale şi să dea la pace cu prinţul consort Duda. Dacă nu ar fi PSD-ul în Parlament, sunt convins că PNL-ul, în frunte cu Orban şi Rareş, ar fi dispus să-i satisfacă toate toanele monarhiste lui Klaus Iohannis şi ar modifica Constituţia, pentru a transforma România într-o monarhie, sau cel puţin într-o republică prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis este bântuit funciar de sindromul proprietăţii

Mai rar om politic român care să fie marcat funciar atât de mult de sindromul proprietăţii, precum preşedintele „tuturor românilor“, Klaus Iohannis. La început au fost „Meditaţiile Mele“, care au atras după sine „Casele Mele“. După ce a obţinut mandatul de Preşedinte, şi-a dorit să aibă şi „Guvernul Meu“ în 2015, pe care i l- a dat în administrare imberbului Cioloş, care s-a jucat cu el până l- a pierdut la urnele de vot în 11 decembrie 2016. Recent, Klaus Iohannis şi-a tras „Referendumul Meu“, cu care se fuduleşte la toate paradele şi sindrofiile Uniunii Europene. După numărătoarea DA- urilor de la Referendum, Preşedintele îşi doreşte „O Nouă Majoritate Parlamentară“, pentru care l-a trimis în lume pe Rareş Bogdan să i- o aducă, călare pe mârţoaga PNL, un poney de 27%, plimbat de dârlogi de bufonul cu tichie cu zurgălăi, Ludovic Orban. Cu „Noua Sa Majoritate“ , Klaus Iohannis vrea să pună pe picioare un nou „Guvern al Meu“, pentru a reedita „succesul“ din 2015.

Referendumul a trecut. La Cotroceni se bate în continuare apa în piuă

Deşi Referendumul i-a dat satisfacţie, Klaus Iohannis este nemulţumit în continuare şi a trecut la faza consolidării operei de manipulare a electoratului român, începută cu cele trei teme, din întrebările pe care nici el nu le-a înţeles. Tema opririi hemoragiei cazurilor de amnistiere şi graţiere a corupţilor, tema interzicerii modificărilor Codurilor penale prin ordonanţe de urgenţă şi tema că vrea şi el să aibă dreptul de a ataca la Curtea Constituţională, ordonanţele de urgenţă. Aceasta, deşi în România nu a existat în ultimii ani nici o amnistie sau graţiere, fie şi a vreunui necorupt, iar de la Guvernul Cioloş încoace nu s-a umblat la Codul Penal sau Codul de Procedură Penală prin ordonanţe de urgenţă. Aceste teme prezidenţiale ale Referendumului nu erau impuse de realitate, pentru a avea un rol corectiv, ci aveau un simplu rol preventiv, precum vestitul povestitor Ion Creangă care ne delecta în copilărie cu pilda drobului de sare. Ca să nu murim proşti, trebuie spus, pentru cine n-a înţeles încă, că am fost manipulaţi să credem că drobul se numea Liviu Dragnea, şi PSD. După Referendum, în liniştea dintre zidurile Cotroceniului, în timp ce reflecta asupra rezultatelor, Klaus Iohannis a avut nişte revelaţii, pe care a ţinut să ni le împărtăşească public. Una din revelaţiile sale este că la Referendum, românii nu au votat strict numai pentru a răspunde la cele trei întrebări, ci au răspuns la mult mai multe întrebări, pe care doar el a reuşit să le desluşească. Pe lângă întrebările referendumului, pe care Klaus Iohannis nu a ştiut să le explice, acesta a mai descoperit printre rânduri încă 5 – 6 întrebări, la care nici românii nu s-au prins că au răspuns. De exemplu, dacă românii au fost de acord cu interdicţia de a se emite ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei, Klaus Iohannis a înţeles că interdicţia se impune extrapolată pentru toate domeniile existente din România. Klaus Iohannis s-a simţit obligat să ne transmită că la Referendum el a înţeles că „românii au arătat clar că România este o ţară europeană“, iar la alegerile din aceeaşi zi a înţeles că „românii au spus ferm că îşi doresc un parcurs european pentru România“. Această manipulare este sub demnitatea românilor, care din 2007, anul aderării la UE, tot votează pentru drumul lor spre Europa, lucru pe care Klaus Iohannis nu la observat până astăzi, considerând că doar acum, sub mandatul său, ei s-au dumirit pe unde vine Europa. Klaus Iohannis a vorbit fluviu şi vorbeşte în continuare, despre statul de drept şi despre independenţa justiţiei, fără să fi pronunţat o silabă măcar cu privire la derapajele DNA-ului, ale Procurorului General, ale Justiţiei şi ale protocoalelor acesteia cu SRI, sub mandatul său. În schimb, preşedintele cere public cetăţenilor „să reacţioneze şi să sancţioneze imediat derapajele, abuzurile şi acţiunile care nu sunt în concordanţă cu valorile şi regulile europene“. Nu cere aceasta partidelor, care pot reacţiona în Parlament, ci cere cetăţenilor, care nu pot reacţiona decât în stradă. Aceste mesaje publice nu sunt menite să detensioneze, ci să instige la violenţe. Cu astfel de mesaje au fost atraşi în 1990 minerii la Bucureşti. Preşedintele cere imperios tuturor partenerilor şi autorităţilor naţionale să respecte prevederile legilor şi ale Constituţiei. Aceasta ar fi un demers binevenit şi necesar, dacă însuşi Iohannis ar respecta la rigoare legile existente şi mai ales Constituţia. Este axiomatic faptul că puterea exemplului unui lider este un factor decisiv în determinarea conduitei unei colectivităţi. Aşa că toate discursurile prezidenţiale, inclusiv cele ale purtătorilor lui de cuvânt, nu prea sunt luate în serios de prea mulţi români, credibilitatea sa fiind pusă la îndoială, deoarece Iohannis una vorbeşte şi alta face. Pentru desele sale încălcări ale Constituţiei, în ce priveşte implicările politice, în raport cu unele partide, Klaus Iohannis trebuia suspendat de mult din funcţie. Numai pentru că a participat odată la lucrările Congresului FDSN prin 1995, preşedintele Ion Iliescu a avut de suportat o procedură de suspendare din funcţie, declanşată în Parlament de către PNL şi PNŢ-CD. Procedura a căzut la vot, dar Ion Iliescu a învăţat că prevederea constituţională, privind echidistanţa politică a preşedintelui trebuie respectată. Prevederea a fost respectată şi de preşedintele Emil Constantinescu. Recent, pe 3 şi 4 iunie, Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la Cotroceni, să le consulte ce au înţeles din Referendum. Habar nu aveau reprezentanţii acestor partide, că această consultare era doar momeala cu care erau atrase într-o capcană.

Acordul Naţional, capcana întinsă de Klaus Iohannis partidelor, de a le înhăma să tragă la vehiculul său de campanie electorală

Îmbătat de succesul „Referendumului Meu“, dar convins că ambiţiile sale electorale sunt extrem de încorsetate, dacă programul său de campanie se rezumă doar la cele trei întrebări de pe buletinele de vot, Klaus Iohannis şi-a permis aroganţa să interpreteze într-o cheie personală rezultatul referendumului. Conştient că uriaşa forţă politică a succesului său cu Referendumul este diminuată masiv de nesemnificativa forţă juridică a acestuia, Klaus Iohannis şi-a permis aroganţa să extrapoleze efectele acestui referendum, extinzând cele trei teme votate cu alte teme din campania sa electorală. Teme care nu au făcut obiectul referendumului, dar pe care vrea să le înghesuie, ca la piaţă, într-o paporniţă, alături cu temele votate de români. Paporniţa astfel ticsită, cu toate temele sale de campanie prezidenţială, a fost botezată pompos de Klaus Iohannis drept „Acord Naţional“, un fel de pact, la care să subscrie toate partidele, cu obligaţia să le respecte întocmai, fără abatere, pentru a nu risca de a fi blasfemiate ca antieuropene. Dacă nu ar urma o campanie prezidenţială, demersul preşedintelui ar fi de bună credinţă şi deci salutar. Dar campania prezidenţială, în care suficiente partide vor avea candidaţi, alţii decât Klaus Iohannis, va debuta imediat, cu tot atâtea teme de campanie, câţi candidaţi vor fi. Acum campania prezidenţială va fi înghesuită într-o fundătură de către prevederile Acordului Naţional, care conţine doar temele lui Iohannis, deci dacă partidele sunt obligate să susţină aceste teme, vor susţine implicit campania lui Ioahannis, acceptând apriori să-şi surclaseze proprii candidaţi. Tăriceanu a declarat public că PSD şi ALDE au sesizat capcana, numită Acord Naţional, prin care coaliţia de guvernare este împinsă să joace în campanie pe cartea lui Iohannis, susţinându-l astfel implicit să obţină cel de al doilea mandat. În aceeaşi capcană riscă să cadă şi alianţa USR-PLUS, care va avea candidat propriu pentru Cotroceni. Referitor la Acordul Naţional, coaliţia PSD-ALDE declară că nu abandonează iniţiativa lui Klaus Iohannis. Dar îl va obliga pe acesta să includă în acest Acord şi temele de campanie ale candidatului său candidaţilor partidelor coaliţiei. Dacă în Acord vor fi incluse şi temele de campanie ale celorlalte partide, temele lui Klaus Iohannis riscă să se dilueze mult, transformându-i aroganţa în oftică.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

Peste 13.000 de bolnavi de cancer din Neamţ, în pericol din cauza ministrului Sănătăţii

Știe publicată cu

în data de

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare critică dur atitudinea ministrului Sănătăţii în cazul crizei citostaticelor din România. „Delăsare şi incompetenţă! Aşa s-ar putea descrie cel mai bine atitudinea ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, în cazul crizei citostaticelor din România, criză care-i afectează, în primul rînd, pe copiii bolnavi de cancer. Pentru familiile acestor copii înseamnă deznădejde şi suferinţă continuă, generate de un sistem medical care caută doar scuze şi nu soluţii. Criza citostaticelor loveşte nu doar în copiii atinşi de această boală, ci şi in zecile, sutele de mii de români suferinzi de cancer. Doar la nivelul judeţului Neamţ, în luna mai erau înregistraţi peste 13.000 de bolnvi de cancer, iar astăzi este posibil ca numărul acestora să fie mai mic nu pentru că s-au însănătoşit, ci pentru că au pierdut lupta cu boala, abandonaţi într-un sistem care demontrează că nu-i pasă, că nu se implică. În tot acest timp, doamna ministru Sorina Pintea, susţine că nu a ştiut de criza citostaticelor, încercînd, pentru a cîâta oară, să arunce vina pe spatele medicilor din sistem. Însă, toate documentele oficiale o contrazic: în cel puţin două rînduri, la sfârşitul lunii mai şi, ulterior, pe 10 iunie 2019, ministerul Sănătăţii a fost informat cu privire la criza citostaticelor. A veni acum şi a spune senin că ”nu am ştiut” înseamnă delăsare şi incompetenţă, încercarea de a băga sub preş o realitate cruntă. Iar această atitudine nu ţine loc de tratamentul pe care aceşti bolnavi, în special copiii, ar trebui să-l primească. Scuzele doamnei Sorina Pintea sunt tardive şi nu fac altceva decît să-i irite pe bolnavii de cancer şi familiile acestora. În loc de scuze, ministerul Sănătăţii, doamna ministru, ar trebui să se aplece cu toată seriozitatea asupra acestei probleme extrem de grave şi să găsească soluţii. Dacă nu le găseşte, doamna ministru Sorina Pintea ar trebui să lase locul unui ministru cu adevărat competent”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, senator PNL Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Introducerea în Constituţie a sloganului „Fără penali în funcţii publice şi în politică“ nu este o lovitură dată sistemului mafiot, ci independenţei justiţiei

Știe publicată cu

în data de

În ziua de 13 iunie, Klaus Iohannis a chemat la Cotroceni, partidele opoziţiei, pentru a semna împreună aşa zisul Acord Naţional, care cuprindea toate temele de campanie electorală ale acestuia, pentru alegerile prezidenţiale, la care erau adăugate şi temele Referendumului din 26 mai. Referendum rămas nevalidat încă, la ora evenimentului care se vrea epocal, Moţiunea de cenzură a Opoziţiei. De la ceremonia semnării Acordului, cu care Iohannis speră să intre în istorie, a lipsit coaliţia de guvernare PSD – ALDE, pe care preşedinţia nu s-a grăbit să o considere ca făcând deja parte din Opoziţie. Prezenţa la semnarea Acordului, a preşedintelui USR, Dan Barna, a fost condiţionată de acesta de includerea printre temele acordului şi a temei din campania sa electorală prezidenţială, sintetizată în sloganul „fără penali în funcţii publice“. Coaliţia PSD – ALDE a condiţionat la rândul ei semnarea Acordului, de introducerea în conţinutul acestuia a propriilor teme de campanie, privind „consolidarea parcursului european al României“, dar a fost refuzată de Klaus Iohannis, pe motiv că sunt prea multe teme, pentru un aşa de mic acord. PSD şi ALDE au greşit că nu au făcut o publicitate corespunzătoare temelor propuse de ei, care erau mult mai concrete şi mai aplicate pentru un real „parcurs european al României“, în comparaţie cu temele generale şi cu iz populist propuse de Iohannis. Neprezentarea coaliţiei PSD -ALDE la Cotroceni, pentru a susţine necondiţionat Acordul lui Iohannis, a oferit acestuia un nou prilej de a-i acuza de antieuropenism. Nici tema USR-ului, din sloganul „fără penali“, deşi populistă, nu este mai brează ca temele lui Iohannis din Acord. Tema „fără penali în funcţii publice“ nu a fost descoperită de USR, ca urmare a faptului că problema „penalilor“ este ignorată în legislaţia judiciară a României. Codul de procedură penală prevede cu claritate în ce cazuri justiţia poate interzice unei persoane condamnate penal definitiv, să ocupe o funcţie publică, o funcţie politică, să aleagă sau să fie aleasă. Nu există cazuri ca o persoană având astfel de interdicţii, stabilite de instanţă, să i se permită să acceadă la vreo funcţie publică sau politică. În aceste circumstanţe, se impune a clarifica cui se adresează sloganul „Fără penali“? Nu există din partea USR sau a preşedintelui acesteia, Dan Barna, nici un răspuns clarificator la o aşa întrebare, ba din contra, sloganul este învăluit în ceaţa incertitudinii, tocmai pentru a-i spori caracterul populist, mergându-se pe zicala „Mulţi aud, puţini pricep“. Ceaţa este cu atât mai densă, cu cât, după mintea useriştilor şi a haştagiştilor, „penal“ este eticheta care se pune oricărei persoane care urcă scările DNA -ului. În mod normal ar fi ca eticheta de „penal“ să fie aplicată numai acelor persoane condamnate, care coboară scările instanţelor de judecată cu o hotărâre definitivă în buzunar. Eticheta de „penal“ nu poate fi aplicată după criteriile unor protestatari aflaţi pe trotuare, trepte sau prin pieţe, printre care şi Klaus Iohannis, decât într-un dialog de mahala.

Dacă vrem să avem un drum consolidat spre Europa, trebuie să definim „penalii“ ca acolo, nu ca la noi

Revenind la întrebarea cui se adresează sloganul „fără penali“, devine din ce în ce mai clar că sloganul vizează doar Justiţia, nu şi pe cei etichetaţi pe criterii electorale ca fiind „penali“. După gândirea celor din USR, şi sistemului justiţiar ar trebui să-i vină mintea la cap şi să-şi modifice criteriile şi procedurile existente, după care să înceapă să interzică, pe bandă rulantă, tuturor penalilor de a mai ocupa funcţii publice sau politice. Pentru că USR -ul nu este mulţumit de modul cum Justiţia tratează în prezent „penalii“, după aceştia, interdicţia „fără penali“ ar trebui scoasă din prerogativele judecătorilor, pentru a fi preluată de Constituţie. Judecătorii ar trebui să renunţe la doctrina privind „pericolul social“ şi să judece cu citate din Constituţie, după a USR-ului citire . Aşa se poate ajunge la situaţia aberantă ca orice persoană condamnată la o amendă penală, pentru faptul că a depăşit termenul de înmatriculare a maşinii, sau a folosit epitete la o ceartă cu vecinul, va intra astfel în conflict cu litera Constituţiei, la care judecătorului de instanţă nu-i rămâne decât să ridice din umeri şi să- l anunţe că are toate drepturile suspendate. Cu astfel de exemple, a îndepărtării la grămadă a tuturor penalilor, mă întreb care mai este rostul pildei evanghelice, în care Hristos a oprit lapidarea unei prostituate, dând dezlegare să arunce cu piatra numai acela care ştie că nu a greşit vreodată. Drumul spre Europa va fi astfel direcţionat după vorba unui protestatar mai exaltat „Toţi pesediştii trebuie să meargă la puşcărie“. Consider că legislaţia utilizată de sistemul juridic românesc are suficiente prevederi, care să reglementeze interdicţia „fără penali“, lăsând ca interdicţia să fie decizia exclusivă a judecătorului. Consolidarea drumului spre Europa nu se realizează prin talibanizarea românilor, care nu este decât drumul spre Orient. Când Klaus Iohannis a declarat că la Referendum „românii au votat împotriva atacului nemernic asupra Justiţiei“, am crezut că acesta se referă în sfârşit la imixtiunea serviciilor şi a procurorilor DNA în actul de justiţie. Faptul că Klaus Iohannis a declarat în continuare că „atacurile nemernice asupra Justiţiei“ sunt opera PSD-ului, nu este decât măsura manipulărilor care s-au ascuns în spatele referendumului său. Întrebările referendumului nu vizau, nici pe departe „atacuri nemernice“, ci vizau politicile tuturor guvernelor, foste şi viitoare, de a legifera în domeniul justiţiei prin ordonanţe de urgenţă. La sloganul USR „fără penali“, românii au răspuns la Referendum cu „fără ordonanţe“. Trebuie să ai o fantezie debordantă, ca să deduci din asta că la Referendum au fost condamnate explicit „atacurile nemernice ale PSD la adresa Justiţiei“. Pentru a fi credibil în acuzele sale, ar trebui ca Klaus Iohannis să părăsească ermetismul sloganelor sale, care debordează de truisme şi de sofisme, şi să coboare în concreteţe, explicând cu subiect şi predicat, toate cazurile în care PSD a produs „atacuri nemernice“, încât să înţeleagă şi baba Rada. Scăldând-o doar cu generalităţi aiuritoare, Klaus Iohannis ne dovedeşte că a rămas prizonierul unor clişee stradale şi că în realitate, nu are nici capacitatea de a înţelege ce înseamnă pentru el „atacuri nemernice“, aşa după cum ne-a dovedit că nu înţelege nici întrebările referendumului. Dacă ne-ar dovedi că înţelege ceva, atunci poate vom înţelege şi noi, câştigându-şi astfel şansa de a-i da dreptate.

Sloganul USR „Fără penali“ este inutil la Piatra Neamţ, unde este aplicat corect de către Justiţie

Pietrenii au primit vestea, care fiind în trendul vremurilor nu prea i-a şocat, că primarul PNL Dragoş Chitic a primit o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, de la Curtea de Apel Bacău, ca primă instanţă, pentru abuz în serviciu, alături de alte 5 persoane, condamnate tot cu suspendare. Suntem în cazul în care o persoană, Dragoş Chitic, ocupă o funcţie publică şi ar trebui să intre astfel sub interdicţia sloganului „Fără penali în funcţii publice“. Am fost preocupat de imparţialitatea şi corectitudinea instanţei care l-a condamnat pe Dragoş Chitic, tot atât cât am fost preocupat şi de cazul mult mai minor al condamnării cu executare pentru Liviu Dragnea. Adică, am fost preocupat, de la prea puţin, spre deloc. Vreau să rămân la convingerea că actul Justiţiei nu face victime, face dreptate. Probabil aceasta este valabil pentru un om normal, exceptând poate momentul când un astfel de om devine victimă, prin imixtiunea altora în actul justiţiei, pierzându-şi astfel încrederea în sistemul judiciar. Instanţa de Bacău a hotărât ca pe perioada condamnării să fie interzise acestor persoane dreptul de a fi numiţi sau aleşi în funcţii publice, sau ca autorităţi publice, precum şi alte drepturi privind profesia lor. Cum era de aşteptat, primarul Dragoş Chitic a contestat public sentinţa, precizând că „nu există nici o probă directă sau indirectă, care să conducă spre un astfel de verdict“. Personal, sunt tentat să-l cred, deoarece a mai spus-o şi alţii. Ironia face că şi în cazul lui Adrian Năstase, deşi acesta a susţinut că nu există vreo probă directă sau indirectă, instanţa a motivat condamnarea sa cu executare, ca fiind necesară, pentru a arăta că Justiţia nu tolerează nici măcar abaterile ipotetice. Nu ştiu de ce parte a baricadei era primarul Dragoş Chitic când în stradă se demonstra în draci pentru „fără penali în funcţii publice“. Nu am fost atunci în stradă şi nu voi fi nici acum, pentru că această interdicţie ţine exclusiv de dreptul judecătorului din sala de judecată, nu de dorinţa unor exaltaţi de pe stradă. Nu mă face mai fericit condamnarea primarului, fie şi în primă instanţă, şi nici nu mă voi duce în scuarul din faţa Primăriei, să desfund o sticlă cu şampanie, aşa cum au făcut nişte scursuri umane în Piaţa Victoriei din Bucureşti, sau prin alte pieţe, în ziua când Liviu Dragnea a fost arestat. Primarul Dragoş Chitic este membru marcant al PNL, partid care militează şi el, cam cu jumătate de gură, pentru „fără penali“. Militantismul liberalilor este mai temperat, căci sloganul „fără penali“ prea ar fi făcut trimiteri la funia din casa spânzuratului. Cu tot riscul oprobiului public, şi PNL insistă ca toţi cei condamnaţi să fie obligaţi prin Constituţie să nu mai ocupe funcţii publice, demonstrând că sunt în continuare preocupaţi doar de soarta lui Liviu Dragnea. Mare-i grădina…

Citește știrea

Politica

Piatra Neamţ: Primarul Chitic, autosuspendare din funcţiile de partid

Știe publicată cu

în data de

■ Biroul Politic Judeţean al PNL a luat act de autosuspendarea primarului Chitic din toate funcţiile deţinute în partid ■ Organizaţia PNL Văleni a fost dizolvată ■ aceeaşi soartă a avut-o şi Organizaţia PNL Mărgineni ■

Decizii importante luate în şedinţa Biroului Politic Judeţean al PNL, sîmbătă, 22 iunie: primarul municipiului Piatra Neamţ s-a autosuspendat din toate funcţiile deţinute în partid, iar două organizaţii locale au fost dizolvate. Vă prezentăm în continuare comunicatul PNL pe această temă: “Vă informăm că astăzi 22 iunie 2019 a avut loc ședința Biroului Politic Județean a Partidului Național Liberal. În cadrul ședinței au fost mai multe luări de poziție și s-au luat următoarele hotărâri statutare. 1.Vă informăm în acest sens că Biroul Politic Judetean al PNL a luat act, de autosuspendarea domnului primar Dragoș Chitic din toate funcțiile deținute în partid până la soluționarea definitivă, pe cale de hotărâre judecătorească a dosarului în care este vizat. Dragoș Chitic: „Am luat decizia de a mă autosuspenda din toate funcțiile politice pe care le dețin în PNL. Insist în a-mi demonstra nevinovăția în instanță și voi uza în acest sens toate pârghiile legale. Este o decizie firească și vreau să mulțumesc colegilor liberali și pietrenilor care și-au exprimat încrederea și susținerea. Din echitate și bun simț politic am luat această hotărâre de a mă autosuspenda din PNL pentru a nu aduce atingere valorilor si principiilor liberale. Sunt și voi fi întotdeauna fidel valorilor de dreapta, și de câte ori va fi nevoie voi sprijini echipa liberală de la Neamț și pe colegii consilieri locali în activitatea politico-administrativă ce ține de buna funcționare a Primăriei Piatra Neamț. Pe viitor în tot ceea ce înseamnă rundele de alegeri, mă voi manifesta în sprijinul Partdidului Național Liberal și voi munci ca spiritul liberal și valorile de dreapta să dăinuie în Neamț. Rămân ferm și continui cu devotament munca în administrație în interesul cetățenilor din Piatra Neamț, cu aceeași seriozitate și implicare, promit să duc la rezolvare problemele comunității, să dezvolt calitatea vieții în municipiu și să implementez proiectele pe care le avem în derulare.” 2. Tot în cadrul ședinței Biroului Politic Judetean al PNL s-a hotărât în unanimitate dizolvarea Organizației PNL Văleni și retragerea sprijinului politic pentru primarul comunei Văleni, domnul Murariu Gheorghe. Aceste decizii vin pe fondul rezultatelor mediocre obținute de organizația PNL Văleni la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Primar Murariu Gheorghe: “Am participat astăzi la ședința BPJ a PNL Neamț și am luat act atât de retragerea sprijinului politic în ceea ce mă privește, cât și de hotărârea de dizolvare a organizației locale. Sunt de acord cu cele două decizii și îmi asum împreună cu echipa, rezultatele slabe obținute de Organizația Văleni la alegerile europarlamentare. Consider că responsabil de aceste rezultate sunt eu în calitate de Președinte al Organizației PNL Văleni. Imi cer scuze față de colegii liberali și în mod deosebit față de Președintele PNL Neamț- dl. deputat Mugur Cozmanciuc pentru acțiunile politice greșite care au dus la pierderea alegerilor din 26 mai 2019. Chiar dacă Organizația Văleni a fost dizolvată, iar mie prsonal mi-a fost retras sprijinul politic, îmi doresc și îmi asum ca pe viitor să fac în continuare parte din echipa liberală și cred cu tărie că printr-o implicare serioasă atât personală, cât și a echipei de consilieri vom câștiga detașat alegerile viitoare. Sunt o persoană profund atașată la valorile de dreapta și voi face tot ceea ce îmi stă în puteri ca Partidul Național Liberal să fie pe primul loc în opțiunile locuitorilor din comuna Văleni, atât la alegerile prezidențiale unde o spun clar și răspicat că susținerea mea este pentru Klaus Iohannis, cât și la alegerile locale din 2020.” 3. Biroul Politic Judetean al PNL a hotărât în unanimitate dizolvarea Organizației PNL Mărgineni”.

Citește știrea

Trending