Contactează-ne

Actualitate

Klaus Iohannis nu reuşeşte să scape de obsesia bugetelor „exagerat de optimiste“

Știe publicată cu

în data de

Odată pe an, Klaus Iohannis se vede obligat să-şi întrerupă vacanţa pentru a răsfoi sutele de pagini ale Legii Bugetului şi să gândească mult, foarte mult, dacă nu ar da semne de slăbiciune, promulgând-o fără ifose prezidenţiale. A doua zi, după ce a intrat în posesia imensului volum al Bugetului, pe 20 februarie, trecând de prima pagină, Klaus Iohannis a decis că, după fiecare filă, trebuie musai să aibă o reacţie publică. Şi-a împins în faţă purtătoarea de vorbe prezidenţiale, spikeriţa de televiziune Dobrovolschi, pentru a ne spune ce credea că avea de spus, fiind sub demnitatea sa să ne-o spună direct. A ieşit Dobrovolschi să ne spună că preşedintele de abia primise Bugetul cu o zi înainte, că rămâne să-l citească în lunile care urmează pentru a lua o decizie, dar înainte de aceasta este ferm convins că lucrarea este o porcărie, care nici măcar nu merită să-şi piardă vremea pentru a fi citită, dar să mai fie şi promulgată. O va trimite la Curtea Constituţională să o citească ei. Gura senzuală a Preşedinţiei ne-a transmis nouă, prostimii, că bugetul este inacceptabil, din orice unghi ar fi citit, mai ales pentru că este întocmit de guvernul incompetent PSD – ALDE. Dacă ar fi fost întocmit de Guvernul Cioloş, se schimba calimera. Firul roşu al discursului prezidenţial, care s-a vrut devastator la adresa PSD-ului, a fost că „bugetul este o estimare exagerat de optimistă“. Ba mai mult, că nu au fost alocate sume suficiente pentru domenii cheie, precum educaţia şi sănătatea. Aici Preşedintele s-a dat de gol că nu a citit Bugetul şi că a devenit cel mai înfocat politician din România, criticând şi ce nu este de criticat. Dacă citea Bugetul, Iohannis al nostru ar fi văzut că pentru educaţie, de exemplu, anul acesta au fost alocate fonduri cu 46% mai mari ca anul trecut. La fel şi pentru sănătate. Dar Klaus Iohannis are la Cotroceni nişte consilieri de tot rahatul. Singura justificare a refuzului prezidenţial de a promulga ar fi superoptimismul morbid al PSD- ului. Scumpul nostru preşedinte chiar ne ia de proşti şi încep să mă întreb cu ce i-au greşit românii, de a ţinut să le fie conducător. Ce crede Iohannis, că nu ştim nimic şi de aia ne prosteşte de la obraz, adică nu ştim cum se face un buget, cine îl face, cine este răspunzător că este prost făcut, prost aplicat şi altele asemenea. Pentru noi este de natura evidenţei că un buget este construit pe estimări, totdeauna optimiste şi că singurul judecător constituţional al eşecului unui buget nu este preşedintele, ci electoratul, singurul în drept să aprecieze cât de mare a fost excesul de optimism al unor guvernanţi. În cazul acestui Buget, singura subfinanţare reală este cea acordată serviciilor secrete, atât de dragi Cotroceniului de vreo 15 ani. Este practic imposibil ca astfel de ifose prezidenţiale să mai fie luate în serios. Şi despre Bugetul din 2017 sau 2018 Klaus Iohannis a făcut aprecieri dure, ca fiind nerealiste şi nerealizabile. De fiecare dată practica a dovedit că preşedintele nostru a bătut câmpii, că cifrele lui de acasă sunt contrazise flagrant de realitate. Nu înţeleg de ce se mai duc unii, ca înecaţii, pe spusele recente ale lui Iohannis, când este dovedit că pe subiectul Bugetului României, acesta o tot dă în bară.

Capcana PNL şi Operaţiunea Olguţa

În Parlament a fost votat un amendament al unui deputat liberal, care viza majorarea considerabilă a indemnizaţiei pentru copii. Propunerea stabilea ca aceste majorări să se aplice începând cu 1 martie. Parlamentul a aprobat. Aceasta îi impunea lui Iohannis să nu se izmenească prea mult în măreaţa sa operă de promulgare a Bugetului. Iohannis nu a priceput aluzia liberală şi a hotărât amânarea promulgării după 1 martie, trimiţând Bugetul la Curtea Constituţională, ca aceasta să-l oblige să promulge Bugetul, nu să-l oblige PSD-ul. Nepromulgând în termen Bugetul, Klaus Iohannis aruncă în derizoriu „marea victorie liberală“ cu amendamentul, reducând bătălia PNL din Parlament la o simplă şuetă de şezătoare. Iohannis, blocând Bugetul, blochează şi iniţiativa liberală, lăsându-i pe aceştia fără laurii victoriei. În replică, liberalii şi-au reînnoit jurămintele în a-l susţine pentru un nou mandat, peste capul copiilor duşi cu zăhărelul. În compensaţie, Iohannis le-a mai servit o surpriză liberalilor, ridicând blocajul asupra Guvernului Dăncilă. Joi, 21 februarie, Klaus Iohannis, a aprobat, fără nici o explicaţie suplimentară, nominalizarea noilor miniştri la Transporturi şi Dezvoltare, deşi, după părerea multora, aceştia sunt tot propuneri venite de la Dragnea, iar Dragnea nu se dezice de postura de lider, care nu se pricepe la oameni. În speţă, cei doi propuşi de Dragnea acum sunt mai nepricepuţi decât cei doi anterior respinşi sistematic de Iohannis. Aceste noi nominalizări demonstrează cel puţin patru lucruri evidente. Primul, că propunerile vin iar din partea camarilei lui Dragnea, care, până acum, a dovedit că îşi promovează sub orice chip nulităţile, sau mai rău, îşi propulsează oameni care nu ating limita superioară a competenţei. Al doilea, că Liviu Dragnea nu promovează oameni pe criteriul competenţei probate, ci pe cel al loialităţii obediente. Să promovezi ca vicepremier un jurist, fost ziarist, fără ca acesta să demonstreze mai multă practică decât funcţia de consilier judeţean, face orice comentariu de prisos. Al treilea, este făcută praf aşa zisa intransigenţă a lui Iohannis. Toată mascarada cu refuzul repetat a nominalizării nejustificate a unor miniştri nu este decât pagina vizibilă dintr-un dosar meschin al interesului privat prezidenţial, departe de interesul public, interes privat numit „Operaţiunea Olguţa Vasilescu“. Al patrulea, Dragnea nu trebuia să cedeze în meciul Iohannis – Olguţa Vasilescu, confirmând astfel că Iohannis o refuza pe aceasta în mod justificat. Astfel Dragnea a creat o nouă fisură în PSD, numită Olguţa Vasilescu.

„Proiectul de ţară“ al preşedintelui Klaus Iohannis nu există

Klaus Iohannis este cu credibilitatea în picaj. Nu a reuşit, în primul mandat, să convingă pe cineva că ar avea un proiect de ţară, dar vrea să mai primească şi un al doilea mandat, nu se ştie pentru ce. Circul prezidenţial al războiului său cu PSD şi cu Dragnea nu poate fi considerat ca un proiect de ţară, atât timp cât aproape jumătate din ţară votează cu PSD. Singurul său „proiect de ţară“ a constat în scandaluri publice, legi blocate, boicotul guvernării, subordonarea justiţiei prin oameni puşi de el prin delegare şi mai ales prin negarea totală a abuzurilor DNA, precum şi a implicării serviciilor în actul de justiţie. Cât despre numeroşii oameni nedreptăţiţi de abuzurile unor procurori, pe Iohannis nu-l doare nici în mâneca pardesiului. În ultima perioadă, Klaus Iohannis a excelat prin persiflarea Constituţiei, convingându-ne că îl doare în spate dacă va fi suspendat de Parlament. Iohannis ştie şi ştim şi noi de ce PSD şi Dragnea nu sînt dispuşi să rişte o suspendare binemeritată a lui Iohannis din funcţie. Incapacitatea PSD-ului sub conducerea lui Dragnea de a risca şi când se impune a indus percepţia că acesta are vulnerabilităţi, ceea ce ar putea fi un risc mult mai mare în alegeri, decât riscul de a-l suspenda pe Iohannis.

Marea dilemă a momentului: procurori prin concurs sau procurori prin delegare?

Prin guriţa lui Dobrovolschi, Klaus Iohannis a criticat dur Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, scrisă de Tudorel Toader, precizând că este vorba de un nou atac la adresa independenţei Justiţiei. S-ar impune ca drăguţul nostru preşedinte să termine odată cu bătutul apei în piua numită Independenţa justiţiei, până nu precizează, cu subiect şi predicat, la ce se referă concret, când emite judecăţi preţioase pe tema aceasta. Despre bubele justiţiei ştie o ţară întreagă, dar se pare că preşedintele nostru are orbul găinilor. Se iau şi alţi abulici după el, acuzând PSD-ul prin presă, televiziuni sau pe garduri, cu trimiteri la „atacuri mârşave împotriva justiţiei“, fără ca vreunul să reuşească a îngăima două vorbe, pentru a ne explica, ca să înţelegem în ce constă concret acest atac. Şi aceştia, şi Iohannis, consideră că este sub demnitatea lor să explice ceva, considerând suficiente concluziile pe care le lansează . Este o manieră incalificabilă de a-ţi bate joc de majoritatea românilor, care trebuie să rămână complexată în faţa argumentelor izvorâte din puţul gândirii iohanniste. Trebuie ca Iohannis şi compania haştagistă să ne explice cum se împacă imaginea justiţiei independente cu imaginile terifiante ale defilărilor televizate cu cătuşe la mâini, cu procentul de 46% a dosarelor DNA clasate, cu vieţile şi carierele distruse. Un căzut în cap, întrebat recent la o televiziune ce se întâmplă cu toţi aceşti nedreptăţiţi, a propus cinic ca aceştia să dea statul în judecată şi să obţină reparaţii. Reparaţii pe care să le plătim noi, acoperind astfel erorile justiţiei, fără dreptul de a pune întrebări sau a pretinde modificările care se impun în legile justiţiei. Răspunsul nostru? Procurorii nu sunt justiţia şi până or reuşi toţi să prezinte în justiţie dosare imbatabile să se termine odată şi definitiv cu peregrinările lor prin parchete, DNA, DIICOT şi prin alte funcţii, prin delegări. Ocuparea posturilor prin detaţare este unul din principalele atacuri asupra independenţei justiţiei. Intrarea în normalitate este condiţionată de eliminarea sau limitarea delegărilor. Lui Klaus Iohannis se vede că nu-i convine atacul asupra delegărilor. Ca şi Traian Băsescu, vrea să călărească Justiţia pe mai departe.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Încă 153 de salariaţi după tîrgul de job-uri

Știe publicată cu

în data de

■ după interviu, alţi 153 de nemţeni, din care 5 cu studii superioare, şi-au găsit de lucru ■ Bursa generală a locurilor de muncă a avut loc în urmă cu o lună ■

Bursa generală a locurilor de muncă, eveniment în organizarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, care a avut loc pe 12 aprilie, a făcut ca alţi 153 de nemţeni să-şi găsească de lucru. Din totalul celor selectaţi în vederea susţinerii interviului, aceştia au devenit cei mai noi oameni ai muncii din judeţ. „La o lună de la desfăşurarea Bursei generale a locurilor de muncă organizată în data de 12 aprilie 2019, AJOFM Neamţ a evaluat rezultatele şi din cele 358 de persoane selectate pentru interviu, au fost angajate un număr de 153, din care 5 persoane avsolvente de studii superioare“, conform AJOFM Neamţ. Cele mai multe locuri de muncă au fost ocupate în domenii cum ar fi: construcţii – 45, servicii – 46, industrie 62, din care 19 în industria mobilei şi 17 în industria textilă. Cele 5 locuri de muncă ocupate de cei cu studii suprioare au fost pentru inginer automatist – 2, inginer textile – 1 inginer mecanic – 1. Pe 12 aprilie, primul tîrg de job-uri din acest an, Bursa Generală a Locurilor de Muncă, a scos din casă ceva mai mulţi nemţeni decît posturile disponibile pe piaţa forţei de muncă. Evenimentul a avut loc simultan la Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ, iar la start au venit cu cererea de personal un număr total de 87 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate (37 în reşedinţa de judeţ, 38 la Roman şi 12 la Tîrg), care au vrut să recruteze nu mai puţin de 898 de noi salariaţi. Cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în municipiul Piatra Neamţ (453), următorul fiind municipiul Roman (284) şi oraşul Tîrgu Neamţ (161). La bursa de muncă din 12 aprilie au participat 928 de persoane, din care 436 în reşedinţa de judeţ, 335 la Roman şi 158 la Tîrgu Neamţ, iar 72 de persoane au fost angajate pe loc şi 358 au fost selectate în vederea încadrării. În cadrul evenimentului au avut loc întîlniri directe între angajatorii ofertanţi de locuri de muncă şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau a celor care doresc să schimbe locul de muncă pe care-l au la momentul respectiv, cadru în care s- au făcut cunoscute condiţiile necesare pentru angajare şi în funcţie de îndeplinirea acestora s-a stabilit angajarea sau programarea pentru proba de lucru. La nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de evolutia pieţei muncii locale, de condiţiile locale şi de solicitările agenţilor economici, vor mai putea fi organizate şi alte tipuri de burse pentru diferite meserii sau ramuri de activitate.

Citește știrea

Actualitate

Ajutoare de la Guvern pentru familii din Neamţ

Știe publicată cu

în data de

Guvernul a aprobat, printr-o hotărîre, acordarea unor ajutoare de urgenţă în valoare de 422.700 lei pentru 107 familii şi persoane singure care se afla în situaţii de necesitate ori deosebite cauzate de incendii, probleme grave de sănătate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială, în vederea ameliorării situaţiei socio-materiale, de locuit şi de sănătate ale acestora. 105.000 lei au fost acordaţi pentru 20 de familii şi persoane singure din judeţele Alba, Bacău, Botoşani, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Prahova, Teleorman, Vaslui, Vîlcea şi municipiul Bucureşti, care se afla în situaţii de necesitate cauzate de incendii. 317.700 lei ajung la 87 de familii şi persoane singure din judeţele Bacău, Botoşani, Buzău, Dîmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vîlcea şi municipiul Bucureşti, care se confruntă cu situaţii deosebite cauzate de probleme grave de sănătate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială. „Ajutoarele de urgenţă au la bază anchetele sociale ale agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, centralizate la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi se acordă din bugetul alocat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale“, conform unui comunicat al Ministerului Muncii.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Bătăuşi condamnaţi, trimişi la penitenciar

Știe publicată cu

în data de

Trei bărbaţi din Bozieni, condamnaţi la cîte cinci ani de închisoare pentru lovire, au fost prinşi de poliţişti şi încarceraţi în Penitenciarul Bacău. “La data de 23 mai, polițiștii de investigații criminale din cadrul I.P.J. Neamţ împreună cu polițiștii Secţiei de Politie Rurală Ion Creangă, însoțiți de luptători ai Servciului pentru Acțiuni Speciale, au depistat și reținut trei bărbați, din Bozieni, pe numele cărora erau emise mandate de executare a pedepsei închisorii. Cei trei au fost condamnați de către Tribunalul Neamţ la cîte cinci ani de închisoare cu executare fiecare, pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe. La data de 9 iulie 2016, doi dintre ei, în vîrstă de 21, respectiv 55 de ani, au lovit o persoană care a necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale. Tot atunci, cel de-al treilea, în vîrstă de 26 de ani, i-a aplicat mai multe lovituri aceleeași persoane vătămate, cauzîndu-i leziuni care au necesitat 85 de zile de îngrijiri medicale”, se precizează în comunicatul de presă al IPJ Neamţ.

Citește știrea

Trending