Contactează-ne

Actualitate

Klaus Iohannis, între Dictatura majorităţii şi Dictatura minorităţii

Știe publicată cu

în data de

De când s-a instalat la Cotroceni, Klaus Iohannis este veşnic îngrijorat de riscul drobului de sare, care pentru el este reprezentat de dictatura majorităţii. Conceptul de dictatură a majorităţii a fost lansat de preşedintele nostru în spaţiul mioritic, susţinând prin discursul său public instalarea unei alte dictaturi, mai originale, dictatura minorităţii. Păcatul originar al PSD se trage din sentimentul că reprezintă majoritatea. Klaus Iohannis critică pe toate canalele oficiale democraţia instalată de această majoritate în România. Dacă ar renunţa puţin la vacanţe şi ar pune mâna pe cartea de istorie, Iohannis ar vedea că perioada de 29 de ani, dintre 1990 şi 2019, a fost cea mai lungă perioadă din istoria modernă a României, în care alegerile au fost libere şi s-a consacrat o libertate socială cu totul diferită de cea din perioada comunistă şi perioada antebelică. România modernă antebelică nu a avut parte de alegeri libere decât relative şi de libertăţi sociale decât restrânse, 20 de ani, între 1918 şi 1938, în care se poate vorbi despre valori cât de cât democratice. Aceasta, în condiţiile în care în cei 100 de ani de existenţă, România a avut parte de 51 de ani de dictatură regală şi comunistă. În acest context, dimineaţa, la prânz şi seara, Klaus Iohannis este criticul de serviciu al democraţiei româneşti existente. În contrapondere, preşedintele, îmbrăcat în geacă roşie, lansează în piaţă un model de democraţie minoritar – deşănţată, care umblă prin târg şi prin Parlament cu poalele în cap, pornită să instaleze un haos autohton, comparabil cu cel din Franţa vestelor galbene.

Propunere de întrebare pertinentă la Referendum: „Dacă românii sunt de acord cu practicarea flatulenţei?“

Dictatura majorităţii a fost descoperită vigilent de către preşedintele Iohannis, cu ocazia dezbaterilor din Parlament pe legile justiţiei, domnia sa fiind convins că PSD şi ALDE nu au acordat suficient de mult timp acestor dezbateri. Consider că vigilenţa preşedintelui nostru era justificată. Ratase momentul din 2016, când sub guvernarea Cioloş, s-au modificat prin ordonanţă legile justiţiei, fără nici o secundă de dezbatere publică. Ce nu i-a putut reproşa minoritarului Cioloş atunci, reproşează compensatoriu în sarcina majorităţii acum. Cu această dublă măsură, Klaus Iohannis îşi pregăteşte terenul pentru cel de al doilea mandat al său şi netezeşte calea susţinătorilor spre urnele de vot, prin provocarea unui referendum nu se ştie pentru ce. Toate casele de pariuri din România sunt preocupate să afle cum va suna întrebarea posibilului referendum prezidenţial. Din punctul meu de vedere, orice întrebare ar tipări Iohannis pe buletinul sondării opiniei, rezultatul va fi zero barat dacă nu întreabă nimic despre „penali“, pentru a satisface orgoliul Alianţei USR-PLUS. Iohannis nu va întreba nimic despre penali, că sună a funie în casa spânzuratului, dar poate întreba, pentru a compensa orgoliile USR, dacă românii sunt de acord să scoată fasolea în afara legii.

Iohannis, între guvernarea poporului şi guvernarea elitelor, preferă guvernarea Mea

Dacă în greacă „democraţia“ înseamnă „puterea poporului“, nu ne rămâne decât să mai definim „poporul“. Ori, în democraţia directă a vechilor greci „poporul“ însemna majoritatea. Klaus Iohannis urăşte majoritatea, urăşte „dictatura majorităţii“, iar proiectul lui de ţară este o Românie guvernată de minoritari. Cazul Guvernului Cioloş, izvorât din NIMIC şi dispărut în acelaşi NIMIC, este forma de guvernare tipologică gândită de Iohannis. Aceasta este guvernarea minoritarilor, adică guvernarea oligarhilor, după tipologia gândită de Aristotel, sau guvernarea elitelor după tipologia gândită de Iohannis. Într-o astfel de tipologie, cei săraci şi partidele care îi reprezintă nu au ce căuta, trebuie să fie excluşi din actul guvernării. Regimurile majoritare, cât şi cele minoritare, au un numitor comun, democraţia, însă limitele sistemului democratic variază de la majoritate, adică poporul, la minoritate, adică elitele. În perioada antebelică, în România au dominat elitele. În cea postrevoluţionară cu unele excepţii, a fost dominantă „puterea poporului“. Abraham Lincoln definea democraţia ca rezultatul „conducerii poporului, alegerea poporului şi pentru popor“. Desigur, democraţia nu este perfectă. Dictatura majorităţii poate reprezenta unul din dezavantajele democraţiei directe, în care electoratul majoritar îşi urmăreşte propriile interese, în detrimentul intereselor unor minoritari. În aceste circumstanţe, efectul unei dictaturi a majorităţii politice din Parlament (PSD + ALDE) asupra unor minorităţi politice (PNL, USR, PMP) ar trebui să se resimtă numai atunci când minoritatea ar fi „vizată deliberat“, pentru a fi defavorizată. Numai într-un astfel de caz am putea vorbi despre dictatura sau tirania majorităţii. O asemenea situaţie, în care o minoritate este „vizată direct“, nu există şi această minoritate se autovictimizează deliberat, în timp ce Iohannis joacă doar rolul de bocitoare comunală, în convoiul acestora. Nici minoritarii şi nici Klaus Iohannis, care este de partea lor, nu mor de dragul majoritarilor, ar da orice, ar face orice, să-i vadă scoşi de la guvernare. Klaus Iohannis nu-şi permite să se ia de gât cu majoritarii, sunt mult prea mulţi. Dar le transmite un mesaj subliminal, dimineaţa, la prânz şi seara, înjurându-l de Liviu Dragnea în toate limbile pe care le vorbeşte. Este un fapt evident că democraţia, ca putere a poporului, a ajuns să fie dominantă prin numărul oamenilor care compun majoritatea, nu prin corectitudine şi excelenţă. Pentru aceasta au fost gîndite mecanisme care să ducă la îmbunătăţirea raţionalităţii deciziilor, înainte de a fi votate în Parlament ca legi sau în Guvern ca ordonanţe. Există mecanisme, precum utilizarea consultărilor politice, crearea unor organisme de consultanţă, controlul constituţionalităţii unor legi sau decizii, dar nu se prea face uz de acestea. Pentru protecţia minorităţii împotriva dictaturii majorităţii s- au instituit drepturile individuale, care nu trebuie votate, ci doar respectate.

În lupta lor pentru Cotroceni, Iohannis şi Dragnea nu se dau în vânt după corectitudine şi excelenţă

Klaus Iohannis nu are cultura consultărilor politice. El convoacă zilele acestea la Cotroceni nişte oameni de casă, pentru a se sfătui ce ar trebui făcut pentru a scăpa de PSD de la guvernare înainte de termen. Pe de altă parte, Liviu Dragnea intenţionează să instaleze un regim autoritar după principiul „acum noi suntem la putere“. Excesul de centralizare a deciziei la vîrful PSD, afectează principiul subsidiarităţii, reducând organizaţiile locale la statul de yesmani. Klaus Iohannis doreşte să patenteze un nou model de democraţie aplicată, în care protestatarii stradali să fie forţa motrice, deşi dau dovadă că habar nu au dacă legile, împotriva cărora protestează în stradă, sunt bune sau rele. Protestatarii stradali sunt reprezentativi pentru modelul de democraţie directă, aceştia fiind nedumeriţi când legile se fac fără a li se cere sfatul. Liviu Dragnea sfidează constant opinia publică nerenunţând în a modifica legile justiţiei prin ordonanţe de urgenţă în loc să lase Parlamentului dreptul de a legifera şi de a fi paratrăsnetul nemulţumirilor sociale. Ca şi minoritar, Klaus Iohannis are dreptul la opinie proprie, dar acesta nu trebuie să blocheze luarea deciziilor de către majoritate. Iohannis continuă să ne surprindă. La recenta Conferinţă internaţională privind relaţia dintre majoritate şi opoziţie, acesta s-a lepădat public de opoziţie, declarând că „nu este acceptabilă dictatura majorităţii, dar nici a minorităţii“. Să deducem de aici că Iohannis are de gând să plece singur la drum? Exclus. Semnalul transmis de Iohannis este că dintre toate dictaturile, dictatura sa personală este cea mai bună, dar noi nu-l merităm. Nu ne rămâne decât să cităm din Winston Churchill că „democraţia este cea mai rea formă de guvernământ, cu excepţia tuturor formelor încercate de-a lungul timpului“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Un comentariu

Un comentariu

  1. E. Vasilescu

    25 martie 2019 at 3:32 PM

    Nu cumva Klaus va ascunde pastilele in weekend, tov Bivolaru ??

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

O avocată din Neamţ în conducerea UNBR

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ avocata Mariana Popovici face parte din Comisia Permanentă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România ■ preşedinte al forului a fost ales avocatul Traian Briciu, de la Baroul Bucureşti ■

Congresul Avocaţilor, desfăşurat recent la Bucureşti, a avut drept principal obiectiv alegerea organelor de conducere al forului acestei bresle. Cu acest prilej au fost adoptate o serie de rezoluţii care vizează acest corp profesional, apreciat de societate ca fiind unul select, poate cel mai apropiat de lumea atît de controversată a magistraţilor. În cadrul congresului a fost aleasă noua componenţă a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), potrivit normei de reprezentare a fiecărui barou în parte, alţii decît decanii Barourilor. Astfel, avocatul Traian Briciu, de la Baroul Bucureşti a fost ales în funcţia de preşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Vicepreşedinţi au fost aleşi, prin vot: Ion Dragne, avocat Barou Bucureşti, Ion Turculeanu, avocat Barou Craiova, Mihai Baco, avocat Barou Alba, Marius Sebastian Striblea, avocat Barou Iaşi şi Daniel Fenechiu, cunoscut politician PNL, avocat în Baroul Bucureşti. Tot în cadrul Congresului au fost aleşi şi membrii Comisiei Permanente şi ai Consiliului UNBR, organism în care Baroul Neamţ va fi reprezentat de avocata Mariana Popovici, din Roman, care se află la al doilea mandat în această onorantă funcţie. Baroul Neamt a avut trei candidaţi, respectiv: Ioan Chelaru (61 voturi), Amalia Vlad (43 voturi) şi Mariana Popovici (110 voturi), în condiţiile în care judeţul are doar un loc de reprezentare în cadrul UNBR. Mariana Popovici este absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, promoţia 1986, fiind la al doilea mandat consecutiv de consilier UNBR, ales în cadrul Congresului Avocaţilor. Ea speră să-şi reprezinte cu profesionalism şi demnitate breasla. „Priorităţile noii conduceri sînt exprimate în Rezoluţiile adoptate în Cadrul Congresului Avocaţilor 2019, referitoare la intensificarea eforturilor pentru asigurarea resurselor financiare necesare plăţii remuneraţiilor pentru oficii; elaborarea principiilor fundamentale pe care se bazează viitoarea legislaţie a profesiei de avocat; implicarea UNBR în proiectul «Cartierul Justiţiei»; identificarea politicilor profesionale orientate spre asigurarea intrării avocaţilor stagiari în barourile cu un număr restrîns de avocaţi şi perfecţionarea comunicării în interiorul profesiei“, sînt obiectivele viitorului mandat al celor aleşi în conducerea UNBR.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Tîlhar reţinut

Știe publicată cu

în data de

Poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Borleşti au identificat şi reţinut un bărbat de 30 de ani, din Cîndeşti, sub aspectul comiterii infracţiunii de tentativă la tîlhărie calificată. Asta după ce, pe 16 iunie, acesta ar fi pătruns, fără drept, în locuinţa unui bărbat de 80 de ani, din Cîndeşti, unde i-ar fi solicitat o sumă de bani şi întrucît acesta a refuzat, l-ar fi lovit cu palmele în zona feţei. În urma leziunilor suferite, victima a fost preluată şi transportată la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale de specialitate. Tîlharul a fost reţinut şi ulterior arestat preventiv de magistraţii Judecătoriei Piatra Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

GALERIE FOTO: Tradiţiile, scoase la lumină de elevii din Bicaz şi Tarcău

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ elevii şi dascălii au pus la cale un proiect finalizat printr-o expoziţie de obiecte de uz gospodăresc împrumutate de la sătenii de pe Valea Tarcăului ■ tinerii vor învăţa să construiască ei înşişi obiecte din lemn avînd modelul celor adunate din teren ■

La Liceul Carol I Bicaz prelucrarea lemnului constituie un obiect de studiu pentru clasele cu acest profil. Studiind istoria locului privind această preocupare, dascălii şi elevii din Bicaz, au descoperit în gospodăriile muntenilor şi mai cu seamă ale tărcăuanilor obiecte de uz casnic şi unelte din lemn pentru lucrările gospodăreşti, ajungînd la concluzia că pot readuce în actualitate această îndeletnicire dacă se vor apleca cu atenţie asupra ei. În acest scop, în urmă cu doi ani au pus la cale un proiect la care a subscris şi administraţia Şcolii Gimnaziale Iulia Hălăucescu Tarcău şi care s-a derulat pe parcursul a doi ani, 2017-2018, cu finalizare în 2019 printr-o frumoasă expoziţie de obiecte împrumutate de la gospodarii văii Tarcăului. Între timp, elevii sub îndrumarea profesoarelor Gabriela Cehan, Elena Fodor, Mihaela Scurtu, iar de la Tarcău, Daniela Mîţu, directoarea şcolii şi Gabi Găleanu, s-au documentat studiind aprofundat fenomenul convertit mai apoi în adevărate comunicări prin care au prezentat colegilor ceea ce înseamnă o mare parte dintre obiectele de uz gospodăresc scoase la lumină de şcolile sus amintite. „Încă de la iniţiere, proiectul a fost gîndit cu scopul de a renaşte tradiţiile de pe Valea Tarcăului şi de a trece printr-o acţiune de conservare a obiectelor ce sînt expuse în unitatea noastră, Liceul Carol I Bicaz, iar prin studiul a ceea ce înseamnă acestea în economia casnică, să educăm elevii în a duce mai departe tradiţiile locului. Asta cu atît mai mult, cu cît în prezent, cînd sîntem asaltaţi de noile tehnologii, există pericolul de a renunţa la prelucrarea lemnului, această preocupare ce a aparţinut strămoşilor noştri, fiind dusă mai departe din generaţie în generaţie“, avea să-şi înceapă prezentarea făcută elevilor de către profesoara Cehan. I-au urmat două comunicări prezentate de către elevele Antonia Vidrighin şi Iuliana Paşcu, comunicări bine alcătuite, ce au insistat pe descrierea unor produse expuse şi pledat pentru una din îndeletnirile zonei, ţesutul covoarelor. Din spusele profesoarei Gabriela Cehan am reţinut faptul că proiectul în discuţie va fi continuat printr-o nouă tematică, ce va avea în vedere antrenarea elevilor construcţia unor obiecte din lemn avînd modelul celor adunate din teren şi mai ales în cultivarea unor îndeletniciri, precum ţesutul covoarelor. „Sperăm ca elevii noştri să se simtă atraşi de propunerile noului proiect pe care dorim să-l demaram la începutul anului şcolar următor, iar drept urmare la terminarea liceului să avem de-a face cu nişte tineri cu drag de tradiţii şi îndeletnicirile pe care acestea le presupun. Numai aşa vom reuşi să ne păstrăm personalitatea culturală locală, naţională, într-o lume globalizată“, a spus profesoara de la Carol. Am reuşit să o atragem la discuţie şi pe directoarea şcolii din Tarcău, care avea să ne spună printre altele. „Eu am fost încîntată de parteneriatul propus de colegele noastre din Bicaz. Am subscris imediat şi în primul rînd i-am ajutat să afle unde pot găsi aceste obiecte de economie casnică tradiţională. Copii de gimnaziu pot observa cum liceenii lucrează şi transformă lemnul în artă şi ăsta e un lucru bun. Din acest punct de vedere fosta scoală de arte şi meserii era bine organizată şi se făcea practică la Fabrica de indrstrializare a lemnului Tarcău, fapt deosebit de util. Copiii sînt atraşi de tradiţii şi arta populară, reuşind ca împreună să realizăm un ansamblu folcloric cu care am străbătut Europa, ducînd peste hotare arta românească“, a declarat profesoara Daniela Mîţu. Aşadar, deşi s-a intrat în vacanţă, gîndurile profesorilor de la Liceul Carol Bicaz şi Şcoala Gimnazială Iulia Hălăucescu Tarcău vor fi aşezate într-un nou proiect prin care tradiţiile să fie valorificate şi scoase la lumină de actuala generaţie.

Citește știrea

Trending