Contactează-ne

Actualitate

Klaus Iohannis, între Dictatura majorităţii şi Dictatura minorităţii

Știe publicată cu

în data de

De când s-a instalat la Cotroceni, Klaus Iohannis este veşnic îngrijorat de riscul drobului de sare, care pentru el este reprezentat de dictatura majorităţii. Conceptul de dictatură a majorităţii a fost lansat de preşedintele nostru în spaţiul mioritic, susţinând prin discursul său public instalarea unei alte dictaturi, mai originale, dictatura minorităţii. Păcatul originar al PSD se trage din sentimentul că reprezintă majoritatea. Klaus Iohannis critică pe toate canalele oficiale democraţia instalată de această majoritate în România. Dacă ar renunţa puţin la vacanţe şi ar pune mâna pe cartea de istorie, Iohannis ar vedea că perioada de 29 de ani, dintre 1990 şi 2019, a fost cea mai lungă perioadă din istoria modernă a României, în care alegerile au fost libere şi s-a consacrat o libertate socială cu totul diferită de cea din perioada comunistă şi perioada antebelică. România modernă antebelică nu a avut parte de alegeri libere decât relative şi de libertăţi sociale decât restrânse, 20 de ani, între 1918 şi 1938, în care se poate vorbi despre valori cât de cât democratice. Aceasta, în condiţiile în care în cei 100 de ani de existenţă, România a avut parte de 51 de ani de dictatură regală şi comunistă. În acest context, dimineaţa, la prânz şi seara, Klaus Iohannis este criticul de serviciu al democraţiei româneşti existente. În contrapondere, preşedintele, îmbrăcat în geacă roşie, lansează în piaţă un model de democraţie minoritar – deşănţată, care umblă prin târg şi prin Parlament cu poalele în cap, pornită să instaleze un haos autohton, comparabil cu cel din Franţa vestelor galbene.

Propunere de întrebare pertinentă la Referendum: „Dacă românii sunt de acord cu practicarea flatulenţei?

Dictatura majorităţii a fost descoperită vigilent de către preşedintele Iohannis, cu ocazia dezbaterilor din Parlament pe legile justiţiei, domnia sa fiind convins că PSD şi ALDE nu au acordat suficient de mult timp acestor dezbateri. Consider că vigilenţa preşedintelui nostru era justificată. Ratase momentul din 2016, când sub guvernarea Cioloş, s-au modificat prin ordonanţă legile justiţiei, fără nici o secundă de dezbatere publică. Ce nu i-a putut reproşa minoritarului Cioloş atunci, reproşează compensatoriu în sarcina majorităţii acum. Cu această dublă măsură, Klaus Iohannis îşi pregăteşte terenul pentru cel de al doilea mandat al său şi netezeşte calea susţinătorilor spre urnele de vot, prin provocarea unui referendum nu se ştie pentru ce. Toate casele de pariuri din România sunt preocupate să afle cum va suna întrebarea posibilului referendum prezidenţial. Din punctul meu de vedere, orice întrebare ar tipări Iohannis pe buletinul sondării opiniei, rezultatul va fi zero barat dacă nu întreabă nimic despre „penali“, pentru a satisface orgoliul Alianţei USR-PLUS. Iohannis nu va întreba nimic despre penali, că sună a funie în casa spânzuratului, dar poate întreba, pentru a compensa orgoliile USR, dacă românii sunt de acord să scoată fasolea în afara legii.

Iohannis, între guvernarea poporului şi guvernarea elitelor, preferă guvernarea Mea

Dacă în greacă „democraţia“ înseamnă „puterea poporului“, nu ne rămâne decât să mai definim „poporul“. Ori, în democraţia directă a vechilor greci „poporul“ însemna majoritatea. Klaus Iohannis urăşte majoritatea, urăşte „dictatura majorităţii“, iar proiectul lui de ţară este o Românie guvernată de minoritari. Cazul Guvernului Cioloş, izvorât din NIMIC şi dispărut în acelaşi NIMIC, este forma de guvernare tipologică gândită de Iohannis. Aceasta este guvernarea minoritarilor, adică guvernarea oligarhilor, după tipologia gândită de Aristotel, sau guvernarea elitelor după tipologia gândită de Iohannis. Într-o astfel de tipologie, cei săraci şi partidele care îi reprezintă nu au ce căuta, trebuie să fie excluşi din actul guvernării. Regimurile majoritare, cât şi cele minoritare, au un numitor comun, democraţia, însă limitele sistemului democratic variază de la majoritate, adică poporul, la minoritate, adică elitele. În perioada antebelică, în România au dominat elitele. În cea postrevoluţionară cu unele excepţii, a fost dominantă „puterea poporului“. Abraham Lincoln definea democraţia ca rezultatul „conducerii poporului, alegerea poporului şi pentru popor“. Desigur, democraţia nu este perfectă. Dictatura majorităţii poate reprezenta unul din dezavantajele democraţiei directe, în care electoratul majoritar îşi urmăreşte propriile interese, în detrimentul intereselor unor minoritari. În aceste circumstanţe, efectul unei dictaturi a majorităţii politice din Parlament (PSD + ALDE) asupra unor minorităţi politice (PNL, USR, PMP) ar trebui să se resimtă numai atunci când minoritatea ar fi „vizată deliberat“, pentru a fi defavorizată. Numai într-un astfel de caz am putea vorbi despre dictatura sau tirania majorităţii. O asemenea situaţie, în care o minoritate este „vizată direct“, nu există şi această minoritate se autovictimizează deliberat, în timp ce Iohannis joacă doar rolul de bocitoare comunală, în convoiul acestora. Nici minoritarii şi nici Klaus Iohannis, care este de partea lor, nu mor de dragul majoritarilor, ar da orice, ar face orice, să-i vadă scoşi de la guvernare. Klaus Iohannis nu-şi permite să se ia de gât cu majoritarii, sunt mult prea mulţi. Dar le transmite un mesaj subliminal, dimineaţa, la prânz şi seara, înjurându-l de Liviu Dragnea în toate limbile pe care le vorbeşte. Este un fapt evident că democraţia, ca putere a poporului, a ajuns să fie dominantă prin numărul oamenilor care compun majoritatea, nu prin corectitudine şi excelenţă. Pentru aceasta au fost gîndite mecanisme care să ducă la îmbunătăţirea raţionalităţii deciziilor, înainte de a fi votate în Parlament ca legi sau în Guvern ca ordonanţe. Există mecanisme, precum utilizarea consultărilor politice, crearea unor organisme de consultanţă, controlul constituţionalităţii unor legi sau decizii, dar nu se prea face uz de acestea. Pentru protecţia minorităţii împotriva dictaturii majorităţii s- au instituit drepturile individuale, care nu trebuie votate, ci doar respectate.

În lupta lor pentru Cotroceni, Iohannis şi Dragnea nu se dau în vânt după corectitudine şi excelenţă

Klaus Iohannis nu are cultura consultărilor politice. El convoacă zilele acestea la Cotroceni nişte oameni de casă, pentru a se sfătui ce ar trebui făcut pentru a scăpa de PSD de la guvernare înainte de termen. Pe de altă parte, Liviu Dragnea intenţionează să instaleze un regim autoritar după principiul „acum noi suntem la putere“. Excesul de centralizare a deciziei la vîrful PSD, afectează principiul subsidiarităţii, reducând organizaţiile locale la statul de yesmani. Klaus Iohannis doreşte să patenteze un nou model de democraţie aplicată, în care protestatarii stradali să fie forţa motrice, deşi dau dovadă că habar nu au dacă legile, împotriva cărora protestează în stradă, sunt bune sau rele. Protestatarii stradali sunt reprezentativi pentru modelul de democraţie directă, aceştia fiind nedumeriţi când legile se fac fără a li se cere sfatul. Liviu Dragnea sfidează constant opinia publică nerenunţând în a modifica legile justiţiei prin ordonanţe de urgenţă în loc să lase Parlamentului dreptul de a legifera şi de a fi paratrăsnetul nemulţumirilor sociale. Ca şi minoritar, Klaus Iohannis are dreptul la opinie proprie, dar acesta nu trebuie să blocheze luarea deciziilor de către majoritate. Iohannis continuă să ne surprindă. La recenta Conferinţă internaţională privind relaţia dintre majoritate şi opoziţie, acesta s-a lepădat public de opoziţie, declarând că „nu este acceptabilă dictatura majorităţii, dar nici a minorităţii“. Să deducem de aici că Iohannis are de gând să plece singur la drum? Exclus. Semnalul transmis de Iohannis este că dintre toate dictaturile, dictatura sa personală este cea mai bună, dar noi nu-l merităm. Nu ne rămâne decât să cităm din Winston Churchill că „democraţia este cea mai rea formă de guvernământ, cu excepţia tuturor formelor încercate de-a lungul timpului“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Un comentariu

Un comentariu

  1. E. Vasilescu

    25 martie 2019 at 3:32 PM

    Nu cumva Klaus va ascunde pastilele in weekend, tov Bivolaru ??

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Schimbări importante în privinţa rovinetelor

Știe publicată cu

în data de

Autor

Un act normativ, 748/16 aprilie 2019 privind Ordinul Ministrului Transporturilor nr.1463/2018, conţine norme pentru aplicarea de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a tarifului de utilizare şi a celui de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale. Acest act aduceschimbări privind folosirea rovignetelor. În acest sens, dacă o persoană şi-a vîndut maţina şi are două sau mai multe roviniete a căror valabilitate se suprapune, poate să solicite returnarea banilor pentru rovinieta încă valabilă, care a fost plătită pentru aitovehiculul care nu-i mai aparţine. În cazul în care pentru acelaşi vehicul se achită tariful de utilizare de două sau mai multe ori pentru perioade de valabilitate ce se suprapun pentru cel puţin o zi, CNAIR SA va returna contravaloarea tarifului, corespunzătoare perioadei de suprapunere, la cererea utilizatorului, situaţie în care solicitarea de returnare a sumei, care trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute în modelul care se regăseşte pe pagina web a CNAIR SA, se transmite acesteia, împreună cu o copie de pe certificatul de înmatriculare şi de pe cartea de identitate a vehiculului. În situaţia înstrăinării autovehicolului, solicitarea de returnare a sumei trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute în modelul publicat pe pagina de internet a Companiei şi se transmite după perioada de expirare a valabilităţii rovinietei achitate, împreună cu o copie de pe documentele care dovedesc înstrăinarea maşinii şi o copie de pe documentul care atestă scoaterea din evidenţa fiscală a autovehicolului înstrăinat prin vînzare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: A sărit cu toporul la un consătean, începe judecata

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a lovit cu toporul în cap un consătean ■ totul a plecat de la un cîine al victimei, care a muşcat o rudă a inculpatului ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au finalizat procedura de Cameră preliminară şi au dispus începera procesului în care Valter Iulian Scripcarul, de 19 ani, din Poieni, comuna Piatra Şoimului, este acuzat de săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. „În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penala, constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispusă prin rechizitoriul nr. 410//P/2018 din 13.03.2019 al Parchetului de pe lînga Tribunalul Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul S V I pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 al. 1 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 Cod penal. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul S V. I“, conform instanţei. Fapta a avut loc în Poieni, pe 13 septembrie 2018. Cercetările efectuate au relevat faptul că între inculpat, Valter Iulian Scripcaru şi viitoarea victimă, Dănuţ S., erau relaţii tensionate de mai mult timp. Asta deoarece în trecut o rudă a agresorului ar fi fost muşcat de unul din cîinii părţii vătămate. Aşa se face că ori de cîte ori se întîlneau cei doi, izbucnea şi scandalul, însă lucrurile nu degenerau. Asta pînă în ziua cu ghinion. Atunci victima, însoţită de mai multe rude, se întorcea de la spital unde îşi vizitase nevasta care tocmai născuse. Pe drum s-a întîlnit cu Scripcaru, care era însoţit de mai multe neamuri. S-au luat din nou la ceartă, tot din cauza cîinilor. La un moment dat, suspectul a pus mîna pe un topor şi l-a lovit pe combatant în cap, victima fiind transportată la spital. Din cauza leziunilor grave, s-a luat decizia transferului pacientului la o clinică de neurochirurgie din Iaşi. O expertiză medico-legală a stabilit faptul că bărbatul a suferit leziuni vindecabile în vreo 60 de zile de îngrijiri medicale, iar prin natura şi gravitatea loviturii, viaţa pacientului a fost pusă în pericol. La audierile în faţa procurorului, Scripcaru a susţinut constant că el nu a lovit oponentul, ci dimpotrivă, el a fost cel pe care partea vătămată l-ar fi atacat cu o coasă. Cum toate probele erau împotriva sa, a fost reţinut şi arestat în aceeaşi zi. „Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ şi în consecinţă: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului S. V. I., cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 al. 1 Cod penal, pentru o perioadă de 30 zile, începînd cu data de 28.02.2019 şi pînă la data de 29.03.2019, inclusiv“, conform instanţei.

Citește știrea

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Trending