Contactează-ne

Actualitate

Klaus Iohannis este lider european doar în materie de încălcare sistematică a Constituţiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ca cetăţean liber, recunosc cu responsabilitate că în 2014 mi-am irosit votul, acordându-l lui Klaus Iohannis, pentru a fi ales Preşedinte. Nu i-m acordat atunci votul lui Ponta, considerându-l mult prea necopt pentru Cotroceni, precum Barna acum. Nu fac parte din rândul acelor idealişti, care au naivitatea să creadă că persoana Preşedintelui trebuie să fie întruchiparea perfecţiunii. I-am acordat lui Klaus Iohannis, timp de 5 ani, dreptul de a greşi ca tot omul, dar există o limită peste care anumite derapaje nu pot fi acceptate, ba din contra sunt interzise. Această limită este pragul Constituţiei, peste care Iohannis a jurat la investire că nu va trece niciodată. După 5 ani de mandat, suntem condamnaţi să constatăm că singura realizare cu care s-a remarcat Klaus Iohannis a fost încălcarea constantă, ostentativă şi făţişă a Constituţiei României. În aceste condiţii, PSD şi ALDE, majoritari în Parlament, nu numai că nu l-au suspendat din funcţie, cum s-ar fi impus într-o Românie normală, dar nici măcar nu l-au ameninţat că o vor face. Nu ne putem reprima o întrebare de bun simţ şi anume: dacă în primul mandat de 5 ani, Klaus Iohannis a tratat Constituţia cu sictir, ce comportament va avea în următorii 5 ani, dacă va fi reales? Şirul de încălcări notabile ale Constituţiei, a debutat cu refuzul nejustificat al lui Klaus Iohannis de a o desemna ca premier pe Savil Shhaideh, propusă de o majoritate parlamentară zdrobitoare, în decembrie 2016. A continuat cu prezenţa sa în Piaţa Victoriei, pentru a instiga mulţimea împotriva Guvernului, în condiţia în care Constituţia stabileşte că atributul sancţionării actelor unui guvern nu este al Preşedintelui, ci a Parlamentului. Klaus Iohannis şi-a permis de a nu respecta unele decizii ale Curţii Constituţionale, până la limita de a aduce atingere siguranţei naţionale. Una din ultimele încălcări este asumarea posturii de lider al PNL, intervenind pe lângă liderii partidelor parlamentare, pentru ca acesştia să voteze Moţiunea de cenzură. După succesul Moţiunii de cenzură, Iohannis a asigurat public electoratul, de mai multe ori, că nu vor fi tăiate pensiile şi salariile, în condiţiile în care aceste atribute sunt exclusiv ale Parlamentului, în plan legislativ, şi ale Guvernului, în plan executiv. Şocantă este afirmaţia lui Klaus Iohannis, în plină campanie electorală, că România normală, pe care vrea s-o construiască, trebuie să aibă un preşedinte care să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale. Care va să zică, până acum, Preşedintele nostru nici usturoi n-a mâncat, nici gura-i nu are damf. Ca şi cum România de până acum nu a fost Normală şi nici nu a avut un Preşedinte normal. Mesajul cu „eliminarea PSD“ are toate ingredientele extremismului de sorginte fascistă sau comunistă. O elocventă dovadă de încălcare a Constituţiei se găseşte în ultimele discursuri ale preşedintelui nostru în exerciţiu, când a cerut să conducă în continuare o Românie fără PSD. PSD, acest partid de stânga, singurul de altfel, în pofida unor derapaje, mai are în România câteva milioane de susţinători şi cu atât mai mult nu poate fi scos de pe scena politică de nimeni, cu atât mai puţin de către Klaus Iohannis. Istoria cunoaşte multe acţiuni de excludere, pe criterii etnice, de gen, sociale sau politice. Toate au fost condamnate de istorie. Iohannis nu a avut nici o reacţie publică împotriva abuzurilor şi încălcării drepturilor cetăţeneţti, practicate de DNA în Republica procurorilor, condusă la L.C. Kovesi şi procurori ca Onea şi Portocală, pe care Klaus Iohannis i-a pus la panoul de onoare al Cotroceniului. Toate arestările şi încătuşările abuzive, dosarele prefabricate şi încălcările drepturilor cetăţeneşti au fost realizate de către procurori, sub regimul lui Klaus Iohannis. Spălătorii de imagine au susţinut că Iohannis nu a ştiut nimic din toate acestea. Să fim serioşi! Nici Hitler, nici Stalin şi nici Ceauşescu s-a spus că nu ştiau nimic despre atrocităţi şi abuzuri. Lui Iohannis nu i-au displăcut spectacolele televizate cu arestările în direct, în zăngănit de cătuţe, cu care s-a împăunat de altfel la Bruxelles şi aiurea. Este interesant de urmărit grimasa, în mod general şi rictusul în mod special, pe care le afişează Klaus Iohannis, atunci când pronunţă cuvântul „PSD“, indiferent de context. PSD, cu toate păcatele sale, nu este dovedit a fi un partid extremist. Nici măcar nu este perceput astfel, pentru ca cineva să se considere îndreptăţit să ceară public eliminarea lui din viaţa politică a ţării. După Klaus Iohannis, toţi românii ar trebui să fie liberali. Restul AUT! Ca un corolar, că lui Klaus Iohannis nu-i pasă de ce zice Constituţia, sâmbătă 19 octombrie, acesta a participat la o şedinţă a Partidului Naţional Liberal, la sediul acestuia din Aleea Modrogan. Se răsuceşte Traian Băsescu…

Toate drumurile trebuie să ducă spre Guvernul Meu – 2

În periplul său electoral recent, Iohannis s-a oprit şi la Focşani, de unde ne-a transmis în regim de break-news vestea că „atât EL, cât şi PNL sunt în război cu PSD“. Nu ne-a sugerat că sunt într-o competiţie electorală democratică, ci că sunt de-a dreptul într-un război nimicitor, spre liniştea naţiei. Preşedintele Iohannis ne-a reamintit de la Focşani că EL a început războiul cu PSD, de când a îmbrăcat geaca roşie şi a ieşit în stradă alături de protestatari. Nu pentru a încerca un dialog cu ei, ci pentru ai încuraja să nu mai plece acasă, până când nu golesc Palatul Victoria de PSD. Iohannis ne-a reamintit, tot de la Focşani, că principalul său obiectiv electoral este să lupte „Pentru o Românie normală“, dar a subliniat că această „Românie normală“ nu se poate obţine oricum. Pentru că nu se va instala o Românie normală dacă EL şi PNL nu vor câştiga împreună bătăliile alegerilor prezidenţiale, locale şi parlamentare. Dacă EL şi PNL nu câştigă cele trei bătălii, nu se va câştiga războiul cu PSD şi va trebui să ne luăm gândul de la România normală, urmând Apocalipsa după Iohannis. N-o fi aflat din Constituţie că normalitatea e o obligaţie Preţedintelui României? De ce acum, după 5 ani, Iohannis nu prezintă naţiunii un bilanţ privind modul cum s-a achitat de obligaţiile constituţionale? Purtătorul de cuvânt al PNL, cu jumătate de normă la Cotroceni, ne-a asigurat public că Preşedintele Iohannis „Ştie ce are de făcut“ pentru România, dar pentru a reuşi are nevoie de Guvernul Meu – 2. Dar nici PNL nu ne spune nimic despre ce ştie Iohannis. Începând cu 1990, românii au tot dorit să trăiască într-o Românie normală şi au reuşit să rotească Preşedinţi şi Guverne, care ne-au dus unde suntem. Se pare că în toţi aceşti ani, la toate nivelele, s-a generalizat bâjbâiala în căutarea soluţiilor, deoarece nimeni nu a ştiut ce are de făcut, după cum ştie Iohannis. Astăzi, mulţumită Preşedintelui Iohannis, ne-am liniştit în sfârşit, pentru că acesta ştie ce avem de făcut. Singura şi sigura soluţie promisă de Klaus Iohannis este să sărim cu toţii la urne, unde să votăm un Preşedinte PNL, primari PNL şi parlamentari PNL, pentru a nu greşi. „Cine nu sare, ia condamnare!“, ne-a ameninţat Ludovic Orban.

Ludovic Orban aşteaptă de o viaţă să-şi dea o demisie, dar aceasta să fie din funcţia de premier, nu de premier desemnat

Marţi, 15 octombrie, la ora 17, Klaus Iohannis l-a invitat la Cotroceni pe Ludovic Orban pentru a-l desemna ca premier, punându-i la dispoziţie tribuna sa de preşedinte, pentru o premieră naţională – primul discurs de premier desemnat de la Cotroceni. Să moară duşmanii de invidie. Iohannis l-a felicitat atunci în direct, dar a precizat însă, fără echivoc, că Guvernul Orban va fi „guvern de tranziţie“, o altă premieră. Conform Constituţiei, indiferent de durata mandatului, Guvernul Orban va fi un guvern şi atât. Dacă va fi un guvern de tranziţie, înseamnă că Iohannis, odată cu desemnarea i-a cerut şi demisia în alb, având nevoie de Orban doar până în martie, când Guvernul Meu – 2 va trebui să plece acasă, pentru ca Iohannis să-şi lanseze proiectul alegerilor anticipate, desemnând alţi doi premieri care trebuie să cadă. Dacă Orban a obţinut relativ uşor consensul celorlalţi lideri ai Opoziţiei, pentru ca să-i susţină Moţiunea, acum aceşti lideri nu mai mimează nici consensul, când se pune problema să susţină trecerea Guvernului Orban prin Parlament, pentru a ajunge Guvernul Meu – 2. Moţiunea a avut darul să împingă România într-o criză guvernamentală, iar eşecul trecerii Guvernului Orban de Parlament va adânci această criză. Se lungeşte astfel interimatul Guvernului Dăncilă şi eşecurile acestei guvernări interimare nu pot fi considerate decât opera lui Iohannis şi a lui Orban. Cine se pricepe, recunoaşte faptul că alegerile prezidenţiale sunt un eveniment care trebuie să se desfăşoare în ipoteza existenţei unui guvern stabil. Acum, în pragul alegerilor prezidenţiale în România, Guvernul Dăncilă interimar numai guvern stabil nu poate fi numit. Atât Klaus Iohannis, cât şi toţi votanţii Moţiunii ar trebui să răspundă în faţa românilor la ntrebarea „De ce pentru alegeri prezidenţiale a fost nevoie de o criză de guvern?“. Vineri 18 octombrie, Ludovic Orban a încheiat o rundă de consultări cu partidele parlamentare, la care a marşat pe ideea că cine a votat Moţiunea, trebuie să voteze şi Guvernul Meu – 2. După această rundă de consultări, liderii USR, Pro România, UDMR şi ALDE i-au sugerat lui Orban să mai încerce şi săptămâna următoare, dar nu mâna goală. Săptămâna aceasta, Ludovic Orban ori se prezintă în faţa Parlamentului, ori îşi va depune mandatul la Cotroceni. În condiţia în care nu se va ajunge la vot din cauza lipsei cvorumului, Orban rămâne la nivelul de „premier desemnat“, până când se va întruni cvorumul. Pe toată această perioadă, Guvernul Dăncilă interimar rămâne în atribuţii. Dacă perioada se prelungeşte peste răbdarea lui Iohannis, Orban va fi sfătuit să-şi depună mandatul de premier desemnat şi Iohannis va desemna pe altcineva. Se pare că Ilie Bolojan, primarul de la Oradea, stă cu valiza la uşă. Uite aşa vom avea doi foşti primari PNL la conducerea ţării. Dacă Guvernul Orban intră la vot, dar nu trece, acesta pleacă acasă, urmând a fi desemnat şi în acest caz o altă persoană. În urma tuturor acestor variante, cel mai afectat va fi Iohannis, doarece România va fi condusă de Guvernul Dăcncilă interimar. E plauzibilă varianta ca după prima cădere la vot a Guvernului Meu – 2 parlamentarii să se înghesuie la urne şi să voteze Guvernul Meu – 3, în care Ludovic Orban nu va avea postul de premier. Va fi un ministru sau un viceprim-ministru pentru consolare, ca să nu rămână şomer pe drumuri. În condiţiile în care sâmbătă, 26 octombrie, Guvernul Orban trece, dacă Iohannis mai vrea alegeri anticipate Ludovic Orban va trebui să demisioneze, pentru ca viitorul preşedinte să poată desemna încă două guverne, pe care Parlamentul trebuie să le cadă. Răbdare şi tutun!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Mărţişor cu vreme bună

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ chiar de la începutul primăverii calendaristice meteorologii anunţă temperaturi în creştere ■ valorile termice diurne ajung şi la 17 grade, iar cele nocturne la 6 grade ■ spre finele săptămînii ar putea veni ploi slabe ■

Gata cu iarna, începe primăvara calendaristică, iar meteorologii anunţă temperaturi în creştere. Săptămîna viitoare aduce valori termice diurne de pînă la 16 grade, iar în cea mai blîndă noapte se vor înregistra minime de 6 grade.

În a doua parte a săptămînii se adună norii, dar precipitaţiile vor fi slabe şi neînsemnate din punct de vedere cantitativ. Cel puţin aşa rezultă din prognoza pentru săptămîna viitoare, prima din luna lui Mărţişor, publicată pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Pe 29 februarie, meteorologii spun că vom avea parte de o zi absolut senină, însă nu nu va fi prea cald. Ziua se vor înregistra cel mult 9 grade, iar peste noapte cerul se păstrează senin şi vor fi temperaturi de cel mult 1 grad. Cu începere de duminică, 1 martie, vremea intră într-un proces treptat de încălzire.

Cel puţin peste zi cînd va fi cer variabil şi soare cu o maximă de 10 grade. Totuşi noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognoză şi va fi îngheţ la sol la o minimă de 0 grade. Şi mai bine va fi luni, 2 martie, cînd din nou va fi soare iar mercurul din termometre saltă pînă la 11 grade. Cu toate acestea noaptea rămîne rece şi pe fondul unui cer degajt minima nu trece de 1 grad.

Continuă aprecierea termică şi marţi, 3 martie, cînd însă nu mai vedem soarele pentru că se adună norii care însă nu aduc precipitaţii. Maxima ajunge la 12 grade. După lăsarea întunericului va fi senin şi minima rămîne cantonată la 1 grad. Cea mai caldă zi de la început de Mărţişor pare a fi cea de miercuri, 4 martie, cînd maxima de 17 grade este mult peste media perioadei. Trebuie spus că din nou cerul va fi acoperit.

Joi, 5 martie, maxima saltă la 17 grade, va fi înourat, dar nu vor fi precipitaţii. După lăsarea întunericului cerul se degajează şi va fi o minimă spectaculoasă pentru început de martie, 7 grade Celsius. Singura zi în care am putea avea parte de ceva precipitaţii ar putea fi cea de vineri, 6 martie, dar nu vorbim de precipitaţii consistente ci slabe din punct de vedere cantitativ.

Se mai depreciază şi regimul termic iar la amiază nu vor fi mai mult de 9 grade. Simultan scad şi valorile termice nocturne. Cerul se degajează, scăpăm de ploi, dar nu vor fi mai mult de 2 grade. O zi mai caldă şi una mai rece pentru că meteorologii spun că sîmbătă, 7 martie, reapare soarele care aduce o maximă de 11 grade. Şi peste noapte cerul va fi degajat dar minima va fi spre limita îngheţului, 1 grad.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Avem de toate: gripe, pneumonii şi izolaţi din cauză de corovavirus

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Neamţ, 177 de persoane sînt în izolare la domiciliu şi patru sînt în carantină ■ 3.230 de infecţi respiratorii au dat bătăi de cap medicilor ■ gripa bate uşor în retragere, înregistrîndu-se 36 de cazuri ■ au fost diagnosticate cu pneumonie 572 de persoane ■

La data de 28 februarie, de pe teritoriul judeţului Neamţ s-au raportat la Centrul Naţional de Supraveghere şi control al Bolilor Transmisibile faptul că 177 de persoane sînt în izolare la domiciliu, patru sînt în carantină şi au ieşit de sub supraveghere încă opt persoane.

Aceste măsuri au fost luate pentru a preîntîmpina eventuale îmbolnăviri cu coronavirus. În isteria generală creată de pericolul îmbolnăvirii cu coronavirus a trecut în plan secundar „interesul“ pentru infecţiile respiratorii, pneumonii şi gripă.

„În săptămîna 17-23 februarie de supraveghere epidemiologică, numărul total de infecţii respiratorii acute (IACRS) a fost de 3.230, cu un număr de 61 internări, marcînd o tendinţă de creştere faţă de cel înregistrat în săptămîna precedentă, cînd au fost 3.078 cu 31 bolnavi internaţi. În săptămîna menţionată, numărul pneumoniilor a înregistrat o uşoară tendinţă de scădere, fiind raportate doar 572 de cazuri, cu un număr de 110 internări. Se constată că numărul acestora a fost mai crescut la grupele de vîrstă 0-1 an, 2-4 ani şi peste 65 de ani. Şi în ceea ce priveşte gripa se poate remarca o uşoară tendinţă descrescătoare, faţă de săptamîna precedentă, raportîndu-se 36 de cazuri pe teritoriul judeţului Neamţ, cu nouă internări.

Dintre acestea, trei situaţii s-au înregistrat la grupa de vîrstă 2-4 ani, 12 cazuri la grupa de vîrstă 5-14 ani, 12 cazuri la grupa de vîrstă 15-49 ani, opt cazuri la grupa de vîrstă 50-64 ani şi un caz la grupa de vîrstă peste 65 ani. Douăzecişiunu de cazuri au fost raportate de către Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, cinci de către Secţia de boli infecţioase a Spitalului Municipal de Urgenţă Roman, iar 10 de către medicii de familie din judeţ“, a declarat medicul Mirela Grădinaru, purtător de cuvînt al Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ.

De la începutul sezonului de supraveghere epidemiologică s-au înregistrat 197 cazuri de gripă pe teritoriul judeţului Neamţ. În actualul sezon epidemic pînă la data de 23 februarie 2020, au fost vaccinate antigripal 43.315 persoane, din care 474 persoane vaccinate în intervalul 17-23 februarie 2020, din grupele la risc, cu vaccin distribuit gratuit de către Ministerul Sănătaţii. Stocul de vaccin antigripal în DSP Neamţ era de doar 26 doze, iar la medicii de familie din judeţ se mai găsesc 403 doze.

Medicii recomadă aceleaşi măsuri severe de igienă a mîinilor în toate colectivităţile, recomadîndu-se triajul epidemiologic zilnic în colectivităţile şcolare. Se recomandă şi limitarea programului de vizite în spital.

Citește știrea

Actualitate

Ambasadorul Georgiei, în vizită la Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ „mă bucur că Excelenţa Sa a răspuns pozitiv invitaţiei mele de a vizita judeţul Neamţ”, a declarat deputatul PNL Mugur Cozmanciuc ■ „mi-am exprimat în cadrul întîlnirii deschiderea pentru înfrăţirea cu localităţi din Georgia”, a declarat primarul de Piatra, Dragoş Chitic ■

Excelenţa Sa Nikoloz Nikolozishvili, ambasadorul Georgiei în România, a avut vineri, 28 februarie, o vizită de lucru în municipiul Piatra Neamţ unde s-a întîlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, dar şi cu membri comunităţii nemţene.

Cu ocazia acestei vizite Excelenţa Sa a avut discuţii cu primarul municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, în vederea colaborărilor care vor viza aspecte economice şi culturale, avînd în vedere că la întîlnire au participat reprezentanţi din domeniul Educaţiei şi ai mediului de afaceri.

”M-am bucurat de vizita Excelenţei Sale, Domnul Nikoloz Nikolozishvili, ambasadorul Georgiei în României, prezent în acest zile în judeţul Neamţ la invitaţia domnului deputat Mugur Cozmanciuc care este şi secretar al grupului parlamentar de prietenie cu Georgia. La întîlnirea organizată astăzi la Primăria Piatra Neamţ am fost fost prezent împreună cu domnul deputat Mugur Cozmanciuc, domnul senator Eugen Ţapu Nazare, domnul ministru secretar de stat în Ministerul Muncii, Tudor Polak, oameni de afaceri, directori de unităţi de învăţămînt, consilieri locali, directori din cadrul primăriei pietrene şi alţi invitaţi. Mă bucură interesul şi deschiderea manifestate de domnul Nikoloz Nikolozishvili pentru dezvoltarea unor relaţii de colaborare între localităţi din Georgia şi municipiul Piatra Neamţ pe diverse domenii de activitate. Mi-am exprimat în cadrul întîlnirii deschiderea pentru înfrăţirea cu localităţi din Georgia şi sprijinul pentru colaborări viitoare.

Multumesc domnului ambasador pentru prezenţa la Piatra Neamţ, domnului deputat Mugur Cozmanciuc pentru iniţierea şi susţinerea declarată a relaţiilor de colaborare dintre cele două părţi. Mulţumesc de asemenea tuturor celor prezenţi pentru interesul manifestat şi punctele de vedere exprimate în cadrul întîlnirii. Dezvoltarea relaţiilor de colaborare pe diverse planuri cu Georgia este benefică municipiului nostru şi poate juca un rol important în dezvoltarea oraşului Piatra Neamţ”, a declarat primarul municipiului Piatra Neamţ Dragoş Chitic.

La rîndul său, deputatul Mugur Cozmanciuc a declarat: „Ca secretar al grupului parlamentar de prietenie cu Georgia mă bucur că domnul Nikoloz Nikolozishvili a răspuns pozitiv invitaţiei mele de a vizita judeţul Neamţ şi de a întări relaţiile dintre comunităţile din Neamţ cu cele similare din Georgia”.

Citește știrea

Trending