Contactează-ne

Actualitate

Klaus Iohannis a făcut, în sfârşit, primul pas din proiectul „Pentru o Românie normală“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Miercuri 8 iulie a fost o zi de infarct pentru majoritatea românilor. Nu pentru că s-a înregistrat nefericitul record privind declararea a celor 555 de infestaţi cu coronavirus.

Am fost avertizaţi că preşedintele nostru va face o declaraţie. Majoritatea dintre cei avertizaţi erau dispuşi să parieze că, în contextul vârfului pandemiei, discursul prezidenţial va începe cu un atac la jugulara PSD-ului, a Curţii Constituţionale, a Avocatului Poporului şi a Parlamentului.

Este previzionabilă consecvenţa preşedintelui Klaus Iohannis în lansarea acestor atacuri, indiferent dacă este vorba despre Justiţie, despre pandemie sau despre Catedrala Neamului. Spre şocul majorităţii cetăţenilor care l-au ascultat, mesajul preşedintelui nu a conţinut nici o virgulă, care să zgârie măcar ceva sau pe cineva de data aceasta. Discursul prezidenţial a fost, pentru prima oară, un apel la concordie naţională. A vorbit despre necesitatea dialogului între partidele politice, între Parlament şi Guvern, între instituţiile statului. Discursul său a vrut să marcheze îngroparea securii războiului româno -român, abandonarea pandemiei urii şi descurajarea politizării oricărui pârţ, indiferent cine îl trage.

La o oră după declaraţia preşedintelui, a vorbit şi premierul Ludovic Orban. Spre deosebire de Klaus Iohannis, Ludovic Orban a încremenit în predictibilitatea discursului său, ţinând-o langa cu autovictimizarea sub presiunea PSD-ului, a CCR-ului, a Avocatului Poporului şi a Parlamentului, care l-ar împiedica sistematic în opera sa măreaţă de scoatere a României din colaps medical şi economic.

Orban şi-a încheiat apoteotic discursul, lansând apelul către români de a nu respecta deciziile Curţii Constituţionale. Şocaţi la rândul lor de diferenţa de abordare dintre Iohannis şi Orban, ziariştii l-au întrebat pe Preşedinte, cum traduce apelul premierului subaltern. Răspunsul preşedintelui Iohannis ne-a băgat şi mai mult în ceaţă. Acesta s-a delimitat de discursul premierului, precizând că acesta are o abordare strict personală, care îl priveşte. În traducere liberă, o să-l coste.

O să-l coste o moţiune de cenzură pe care Klaus Iohannis nu o contestă. După cum nu contestă acum nici decizia CCR, privind modalitatea neconstituţională prin care Guvernul Orban a realizat carantinarea, izolarea şi internarea persoanelor sănătoase, asimptomatice sau bolnave. Orban şi-a justificat atacul la adresa CCR susţinând public că aceasta este agentură a PSD- ului şi că decizia dată este opera incontestabilă a acestui partid.

După mintea lui Orban, şi cei trei judecători ai Curţii, numiţi de preşedinţie, au devenit peste noapte agenţi pesedişti. Noaptea minţii.

O tâmpenie: să bagi Constituţia în carantină

Decizia CCR nu a negat pandemia şi efectele ei, ci a stabilit, ce era la mintea cocoşului. Anume că izolarea, internarea obligatorie şi carantina nu se stabilesc prin ordin de ministru, ci prin lege. Aşa spune „Sfânta Constituţiune“. În şedinţa de luni 6 iulie, Guvernul Orban a catadixit, în sfârşit, să bage în legalitate carantina, izolarea şi internarea obligatorie, producând un proiect de lege pe care marţi, 7 iulie, l-a înaintat Parlamentului pentru a fi aprobat şi pus în acord cu Decizia CCR.

Până pe 7 iulie, Guvernul Orban, în aroganţa sa, credea că-i este permisă orice încălcare a drepturilor omului şi că pandemia îl dezleagă de dependenţa constituţională faţă de Parlament. Faptul că Decizia CCR a lăsat autorităţile sanitare fără unele pârghii de control direct asupra populaţiei nu se datorează nimănui altcuiva decât Guvernului Orban, care, în nesăbuinţa sa, a băgat în carantină şi Constituţia, odată cu românii. Constituţia nu permite să te închini la un ordin de ministru, ca la o lege.

Este o tâmpenie, să susţii că CCR a făcut un joc politic. CCR nu a făcut decât ceea ce trebuia să facă. Să atragă atenţia lui Ludovic Orban că încalcă Constituţia. Fie şi numai pentru aceasta, Ludovic Orban trebuia schimbat din funcţie. A fost o mizerie că, de pe 16 martie şi până în prezent, Guvernul Orban a fost lăsat să guverneze cu muşchiul, nu cu creierul. Recentul gest nesăbuit al lui Orban, de a cere populaţiei să nu respecte deciziile CCR, este bomboana de pe coliva funcţiei de premier. Ludovic Orban credea că, dacă lui Klaus Iohannis ia mers să dea cu CCR de pământ, de câte ori se întorcea răvăşit de la Sibiu, îi va merge şi lui la fel. Omeneşte, Orban este de înţeles.

Iohannis nu a păţit niciodată nimic încălcând Constituţia, deşi remediul este suspendarea din funcţie. Lălăiala fudulă a Guvernului Orban a făcut ca România, odată cu introducerea unor relaxări, să treacă inerent şi pragul cazurilor de infectare, în condiţiile lipsei legislaţiei constituţionale aferente. Gândirea guvernanţilor noştri şi-a avut izvor de undeva, din zona turului pantalonilor, internând obligatoriu pe asimtomatici COVID-19 şi lăsând bolnavii non-covid să zacă pe dinafara spitalelor.

Decizia CCR a intrat în vigoare pe 2 iulie, când au început externările la cerere. După cinci zile, pe 8 iulie, în România s-a înregistrat un nou vârf, de 555 infectaţi. Care este legătura dintre acest vârf şi Decizia CCR? Legătura este doar în capul lui Ludovic Orban, care se numeşte manipulare electorală.

Primarului romaşcan, liberalului Micu Lucian, i se normalizează calea spre un nou mandat

În luna aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în perioada 2012-2016, actualul primar al Romanului, Micu Lucian, a ocupat funcţia de viceprimar, aflându-se într-o totală stare de incompatibilitate, fapt sesizat de Agenţia Naţională de Integritate. Incompatibil fiind, acesta nu ar mai fi avut dreptul să candideze, în 2016, pentru funcţia de primar, pe care de altfel a şi obţinut-o.

Consilierii municipali ai Romanului au gândit un soi de recurs în casaţie, după mintea lor, sub forma unei hotărâri de consiliu local, cu care au sperat să anuleze efectul imediat şi normal al deciziei ICCJ. Cei 20 de consilieri care au votat magistrala hotărâre ar trebui să nu mai primească mandat de încredere, pentru un nou mandat. Printre cei 20 de consilieri votanţi sunt şi şase consilieri PSD, care au fost suspendaţi din calitatea de membri ai partidului. Frecţie la un picior de lemn. Ar fi trebuit daţi afară din partid, nu atât pentru blatul lor, cât mai ales pentru amatorismul legislativ, cu iz penal, de care au dat dovadă.

Efectul NORMAL şi imediat, al deciziei ICCJ, era ca mandatul primarului să înceteze imediat prin simpla formalitate de semnare de către prefect a ordinului de încetare a mandatului. Cu atât mai NORMAL cu cât prefectul George Lazăr este jurist de profesie şi a mai fost pe această funcţie vreo 13 luni, în 2013 – 2014, când bănuiesc că a deprins primele taine ale funcţiei.

În noaptea unor cuţite lungi, din 11 decembrie 2019, Guvernul Orban a destituit 30 de prefecţi, ocazie cu care a fost reînnoit şi mandatul domnului Lazăr, a cărui activitate de membru PNL a încetat tot atunci. La a doua înscăunare ca prefect, George Lazăr promitea cetăţenilor nemţeni că „voi fi foarte transparent în luarea deciziilor“. Deoarece incompatibilitatea dovedită a primarului Micu Lucian atrage după sine şi interdicţia de a mai candida pentru vreo funcţie în administraţia publică, prefectul Lazăr nu se grăbeşte cu eliberarea din funcţie a acestuia.

Se profită şi de faptul că legea permite lungirea procedurii de punere în aplicare a deciziei ICCJ până la 6 luni. Adică, alegerile din septembrie îl pot găsi pe Micu Lucian pe funcţie, pentru a organiza propria alegere. Una este ca Micu Lucian să candideze pentru un nou mandat, de pe funcţia de primar şi cu totul alta este ca atunci să fie un simplu cetăţean. Domnul prefect, din înţelepciunea sa juridică, ne previne că interdicţia lui Micu Lucian s-ar putea să fi fost prescrisă, cântând astfel în struna consilierilor romaşcani.

Se înscăunează în „normalitatea“ promisă, tendinţa de a fi contestate deciziile instanţelor, a ICCJ-ului şi a CCR-ului. Toată transparenţa prefectului se rezumă la declaraţia lui că „nu ne grăbim, trebuie să ne asigurăm că luăm cea mai bună decizie în cazul primarului Lucian Ovidiu Micu“.

Păi, parcă ştiam că decizia a luat-o Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Domnul prefect poate doar să ia notă de această decizie. În acest context, nu-mi rămâne decât să caut noile înţelesuri ale termenului de „normalitate“.

Actualitate

ATENȚIE: Restricționări ale circulaţiei rutiere în municipiul Piatra-Neamț în perioada următoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

În urma solicitării făcute de SC Drupo Neamț SA pentru a putea desfăşura lucrări pentru dezafectarea rețelei electrice aeriene fir contact troleibuze, se va restricționa circulaţia vehiculelor în perioada 23.10.2020 – 18.12.2020 , în intervalul orar 18:00 – 06:00, alternativ pe tronsoane, pe următoarele străzi: Bd. G-ral. N. Dăscălescu, Bd.Traian, Str. Orhei, Str. Mihai Viteazu, Str.Dărmănești, Str.1 Decembrie 1918, Bd. Decebal, Piața M. Kogălniceanu, Bd. Republicii Str. Petru Movilă, Str. Bistriței, Bd. 9 Mai și Piața Gării.

Asigurarea semnalizării rutiere se va face de SC Drupo Neamț SA, iar urmărirea restricționării circulaţiei se face de Biroul Rutier din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ şi Poliţia Locală.

Citește știrea

Actualitate

Spitalul de la Leţcani, o “ruină” de peste 13 milioane de euro?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Altă ştire tristă: “Zeci de persoane confirmate cu virusul SARS- COV-2 și internate în spitalul mobil de la Lețcani îndură frigul în interiorul containerelor medicale. În cursul zilei de 20 octombrie 2020, în containere s-a înregistrat o temperatură de numai 13 grade Celsius și bolnavii au tremurat de frig. Maricel Popa, fostul președinte al Consiliului Județean Iași, a achiziționat un spital din bani publici cu mari probleme: stațiile de oxigen nu funcționează, instalațiile de climatizare scot un zgomot asurzitor, iar echipamentele par a fi la mâna a doua”. Sursa: www.bzi.ro

Aşadar, după amânări şi amânări, după festivisme greţoase şi mincinoase făcute doar pentru voturi, după cheltuirea a 3,3 milioane de euro din banii nemţenilor, cu ce ne-am ales: cu un spital cu multe probleme, în care amărâţii internaţi cu COVID-19 tremură de frig la orice pană de curent.

Cât despre Secţia ATI, aia extrem de importantă, acolo unde s-ar fi putut salva vieţi ale pacienţilor cu forme grave, lucrurile stau aşa din informaţiile apărute în spaţiul public: ni s-au promis şi am plătit pentru peste 100 de paturi, DSP a avizat 48 de paturi, dar s-a ajuns la doar 24 de paturi pentru că nu funcţionează staţiile de oxigen.

De ce nu funcţionează? Pentru că nu s-a ocupat nimeni de întreţinerea lor în stare de funcţionare. Normal, toţi erau ocupaţi să taie panglici, să se pozeze din toate poziţiile şi să se milogească după voturi.

Penibil? Nu. Normal. De ce normal? Pentru că asta merităm. Lipsa noastră de reacţie ce ne caracterizează încă din anii de dinainte de pandemie, lipsa de coloană vertebrală şi lipsa curajului de a lua atitudine, faptul că am ridicat pupatul în fund al şefilor politici la rang de artă naţională ne-au dat şi ne dau clasa politică pe care o merităm: una plină de lepre şi de ciumaţi, de toate culorile, care ne cheltuie banul public pe spitale în care nu merg staţiile de oxigen, instalaţia de climatizare te asurzeşte când merge şi te transformă în stană de piatră când nu merge. Asta am votat, asta avem şi acum putem muri mulţumiţi că e doar din vina noastră.

Ştiţi ce e şi mai ironic? Că tot din banii noştri şi-au plătit politicienii pozele făcute triumfalist în faţa unui spital care a costat milioane de euro, dar se dovedeşte a fi, iată, o ruină. Am plătit tot, de la cap la coadă, şi apoi i-am şi votat.

Pe final, întreb şi eu public pe “ai mei” politicieni din Neamţ: în “frigiderul” de la Leţcani, la ora aceasta, e vreun nemţean internat? Că 3,3 milioane de euro au dat nemţenii.

Citește știrea

Actualitate

COVID -19: Piatra Neamţ a trecut de pragul de 3 la mie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Bicaz rata de incidenţă este de 3,6, la Girov de 3,7 ■ Taşca şi Tarcău, localităţile carantinate, au o rată de 3,24, respectiv 8,10 ■

Piatra Neamţ a trecut de rata de incidenţă de 3 cazuri de îmbolnăviri de COVID 19 la mia de locuitori, în ultimele 14 zile, fiind raportată joi, 22 octombrie o rată de 3,14, cu 436 de cazuri confirmate în ultimele 14 zile, dintre care 80 în spitale şi 356 cazuri comunitare. În localităţile carantinate din Neamţ, Taşca şi Tarcău, rata de incidenţă este de 8,10, respectiv 3,24. Alte localităţi cu rată peste 3 sunt Bicaz, cu 3,6 şi Girov, cu 3,7. Conform reglementărilor în vigoare, în maxim 48 de ore de la raportarea depăşirii indicilor, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se va întruni şi va decide ce noi măsuri trebuie aplicate.

Citește știrea

Trending