Contactează-ne

Actualitate

Ion Creangă şi elogiul Unirii de la 1859

Știre publicată în urmă cu

în data de

Suflet entuziast, simţind româneşte, Creangă dorea şi el unirea. Fără îndoială că acea caracterizare pe care o făcea Divanul ad-hoc în povestirea „Ioan Roată şi Vodă Cuza“, exprima gândul său intim despre acea instituţie, la care vedea luând parte pentru prima oară în istoria ţării semeni de-ai lui, oameni din popor, ţărani răzeşi şi clăcaşi: „Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora; se făcea vorbă multă; şi era firesc să se facă, fiind în luptă, timpul de faţă cu cel trecut, pentru cea mai dreaptă cauză a neamului românesc: Unirea, sfânta Unire!“. Situarea fermă de partea partidei unioniste i-a şi atras, de altfel, un prim reproş din partea unora dintre profesorii seminarului care, străini fiind de neamul şi interesele românilor, nu înţelegeau temeiurile şi rosturile adânci ale Unirii. Pentru refuzul de a fi participat la un Te Deum în cinstea stăpânirii caimacamului Vogoridi, ca şi foarte probabil pentru cuvinte rostite cu glas tare (căci limbă ascuţită a avut întotdeauna humuleşteanul) a fost avertizat (aşa cum s-a păstrat mărturia într-un raport din dosarul ce i-a fost întocmit ulterior), că „Poliţia“ nu-i de el şi că „Domnul ştie ce dregătorie să aleagă“, la care elevul a răspuns: „Domnul ştie, dar noi trebuia să-i alegem şi să-i recunoaştem“. Şi a venit şi acea zi de 24 ianuarie 1859, în care Adunarea electivă din Muntenia s-a pronunţat în unanimitate pentru alegerea ca domn a celui ce fusese desemnat şi în Moldova. Bucuria ce a cuprins, la aflarea veştii, populaţia Iaşului a fost nespusă, mulţimea ieşind pe străzile oraşului, pentru a saluta evenimentul. Printre aceştia, îndemnând locuitorii să-şi exprime entuziasmul, s-a aflat şi tânărul Ion Creangă. Şi din nou, unii dintre profesorii săi nu au înţeles adevărata semnificaţie a acestei descătuşări de bucurie: „A dănţuit ca păgânii – au consemnat ei în raportul ce s-a întocmit – şi a forţat firea spre răgnire în mijlocul cetăţii, făcându-se pe sine şi pe profesorii săi de ocară şi fiind sminteală pentru toată prostimea iarmarocului“. Şi după hirotonisirea sa ca diacon (26 decembrie 1859), Ion Creangă a înţeles să-şi facă cunoscute sentimentele sale faţă de viaţa poporului român, prin predicile şi catehezele pe care le rostea: îndeosebi atunci când se afla la Mănăstirea ieşeană Bărboi, exarhul – însărcinat să-l inspecteze – a raportat aceste „inovaţii“ egumenului Chiril, care l-a admonestat. Creangă s-a apărat printr-o „spovedanie“ în care, printre altele, invoca paragrafe din Cartea românească de învăţătură a lui Varlam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, poruncile lui Veniamin Costache şi alte scrieri, făcând o adevărată incursiune în cultura română veche, a cărui bună stăpânire o vădea. Aderarea sa la Unire şi la reformele de modernizare a ţării rezultă şi din sprijinul pe care l-a acordat – împotriva deciziei superiorilor săi – (în acea perioadă locuia şi era plătit de Mănăstirea Golia) – secularizarea averilor mănăstireşti, luând poziţie împotriva unor clerici străini de ţară, care, spune el „nici limba nu ne-o cunosc, d’apoi sufletul şi munca noastră“. Avertizat să se domolească, a copiat Legea secularizării, dându-i citire printre fraţii şi novicii mănăstirii şi îndemnând la respectarea ei. Cu atât mai surprinzătoare ar părea atitudinea antiumanistă şi aderarea la aşa-zisul „Complot separatist“ ce i-a avut în frunte pe mitropolitul Calinic Miclescu.

“Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare”

Studii recente au subliniat însă, adevăratul caracter al acestui “complot”, ca şi participarea lui Creangă (care n-a făcut decât un gest de simplă omenie, de adăpostire a unui om urmărit de agie). De altfel, Ion Creangă a luat parte – cu pasiune – la viaţa politică a vremii sale, păstrând şi în această direcţie o serie de trăsături aparte, datorate originii sale ţărăneşti, clasă prin ale cărei interese vedea procesul de modernizare a ţării. Din acest unghi de vedere trebuie apreciată atitudinea sa ironică, sarcastică uneori, faţă de boierimea nouă, ce i se părea cosmopolită şi străină de interesele ţării: „Boierii cei mai tineri, crescuţi de mici în străinătate numai cu franţuzească şi nemţească, erau – spune el – cârtitori asupra trecutului şi cei mai guralivi totodată. Vorba, portul şi apucăturile bătrâneşti nu le mai venea la socoteală“. Dar lua deopotrivă atitudine şi împotriva boierilor conservatori, de modă veche: „Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare. Uneori, când se mâniau, dădeau şi ei tinerilor câte un ibrisin pe la nas, numindu-i bonjurişti, duelgii, pantalonari, oameni smintiţi la minte şi ciocoi înfumuraţi, lepădaţi de lege, stricători de limbă şi de obiceiuri“. Ceea ce îl deranja îndeosebi pe Creangă, în viaţa politică a vremii sale, era demagogia unora dintre politicieni, pe care a înfierat-o atât în luările sale de cuvânt, în întrunirile politice sau electorale, unde – potrivit unuia dintre adversarii săi politici iniţiali, Iacob C. Negruzzi – era unul dintre oratorii cei mai iubiţi la întrunirile publice din Iaşi, fie politice, fie de orice natură. Liberal în ideile sale politice – cum relevă acelaşi autor – Creangă, deşi membru activ al Junimii nu înţelegea să împărtăşească şi convingerile politice ale membrilor ei, cei mai mulţi făcând parte din marile familii boiereşti. Mai mult, când, în toiul disputelor electorale, un junimist a încercat să obţină votul unui învăţător, căruia îi făcuse, cu un prilej, un serviciu, Creangă – aflat în apropiere – a replicat: „N-are a face una cu alta… dumneata i-ai făcut un serviciu privat şi aici e vorba de treburi publice. Bate dumneata la alte uşi, noi, oamenii cei mici, îi votăm pe ai noştri“. Liberalismul lui Creangă nu venea însă, dintr-un spirit de controversă, ci dintr-o convingere intimă că viitorul ţării stă în dezvoltarea ei socio-economică, convingere care, de altfel, l-a şi determinat să se numere printre întemeietorii Societăţii economice ieşene, ce şi-a ţinut primul ei congres în anul 1882, când l-a cunoscut istoricul şi folcloristul de mai târziu – Arthur Gorovei. Trecutul de muncă şi viaţă al poporului român s-a identificat în creaţia celui mai mare povestitor al nostru cu înseşi elementele cele mai durabile ale culturii populare: păstrarea tradiţiilor, continuitatea datinilor şi obiceiurilor, respectarea legilor pământului. În opera sa, în „Poveşti“ în „Amintiri din copilărie“ şi în toate celelalte scrieri ale sale se află sedimentată cea mai înaltă ideologie umanistă a poporului român, de care Ion Creangă a fost mereu legat.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Hoţ din magazin, prins

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat de 46 de ani, din Roman, a fost prins în timp ce fura dintr-un supermarket şi a fost reţinut de poliţişti.

“La data de 16 februarie, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Roman au fost sesizați de către administratorul unei societăți comerciale cu privire la faptul că un bărbat a sustras produse alimentare dintr-un supermarket din Roman.

Astfel, la fața locului, polițiștii au identificat un bărbat de 46 de ani, din Roman, bănuit de comiterea faptei. Din investigații au reieșit indicii că, acesta ar fi pătruns în societatea comercială, de unde ar fi sustras diverse produse alimentare, intenționînd să părăsească incinta unității economice, fără a achita bunurile.  În acel moment a fost observat de un agent de pază al societății, care a solicitat intervenția unui echipaj de poliție, prejudiciul fiind recuperat integral.

La data de 16 februarie, în urma administrării probatoriului, cel în cauză a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore, fiind cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

De asemenea, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 11 februarie, bărbatul ar fi sustras mai multe bunuri dintr-un supermarket din Roman, fiind reținut de polițiști sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

La data de 17 februarie, bărbatul a fost prezentat Judecătoriei Roman, față de acesta fiind dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile”, au precizat poliţiştii nemţeni.

FOTO: generică

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Copil tîlhărit, autorii reţinuţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un copil de 15 ani a fost tîlhărit de doi tineri, de 16, respectiv 23 de ani, care i-au luat prin violenţă telefonul mobil şi suma de 40 de lei. Fapta a fost comisă în apropierea unui magazin din Roman, iar tîlharii au fost prinşi şi încătuşaţi.

“Poliţiştii de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Roman au identificat și reținut pentru 24 de ore persoanele bănuite de comiterea infracțiunii de tîlhărie calificată. Cei în cauză au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț.

La data de 17 februarie, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Roman au fost sesizați de către un minor de 15 ani, cu privire la faptul că a fost victima unei tîlhării.

Au fost demarate activitățile de cercetare și documentare, iar operativitatea cu care au fost desfășurate de polițiștii de investigații criminale a condus la identificarea persoanelor bănuite de comiterea faptei.

Investigațiile au relevat faptul că, în timp ce tînărul în cauză se afla în apropierea unei societăți comerciale de pe raza municipiului Roman, doi tineri de 16, respectiv 23 de ani, din județul Bacău și localitatea Icușești, prin exercitarea de acte de violență, l-ar fi deposedat de telefonul mobil și de suma de 40 de lei.

Ieri, în urma documentării activității infracționale, cei doi au fost reținuți de polițiști pentru 24 de ore, sub aspectul comiterii infracțiunii de tîlhărie calificată. Astăzi, aceștia urmează să fie prezentați Parchetului de pe lîngă Judecătoria Roman, cu propunerea de luare a unei măsuri preventive”, se precizează în comunicatul de presă al IPJ Neamţ.

FOTO: generică

Citește știrea

Actualitate

Lasă vaporul pentru Consiliul Judeţean Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Florin Zaharia a fost desemnat candidatul USR pentru preşedinţia Consiliului Judeţean ■ el este comandant de cursă lungă în cadrul unei companii britanice ■

Delegaţii Conferinţei Judeţene a USR Neamţ au ales, recent, prin vot, candidatul pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Neamţ şi candidaţii pentru lista de consilieri judeţeni.

„Din cei patru candidaţi interni înscrişi în cursă, vicepreşedintele USR Neamţ, Florin Zaharia, a fost desemnat drept candidat USR pentru funcţia de preşedinte al CJ Neamţ. Acesta a obţinut votul majoritar al delegaţilor USR Neamţ, astfel că nu a mai fost necesară organizarea celui de-al doilea tur”, au transmis reprezentanţii USR Neamţ.

Le mulţumesc tuturor colegilor din USR Neamţ pentru încrederea acordată la alegerile interne şi nominalizarea mea în competiţia electorală pentru preşedinţia CJ Neamţ. Sînt  convins că împreună cu toţi colegii de pe lista candidaţilor, dar şi cu toţi ceilalţi membri, vom reuşi să facem o campanie reuşită şi vom obţine un număr mare de locuri în formarea viitorului consiliu judeţean.

Urmează o perioadă foarte dificilă, dar venim în faţa nemţenilor cu o listă de oameni dornici să propună proiecte pentru cetăţeni şi să aducă transparenţă în cheltuirea banului public. Doar astfel vom putea  să facem diferenţa şi să aducem schimbarea  în administraţia judeţeană, mult aşteptată de toată lumea”, a declarat vicepreşedintele USR Neamţ, Florin Zaharia.

Deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ, a declarat că are încredere în şansele colegului său: „Conferinţa Judeţeană a adunat circa 150 de delegaţi din filiale USR din tot judeţul. Acestora le mulţumesc pentru efortul lor de a veni la Piatra Neamţ pentru a decide împreună cine ne va reprezenta la alegerile pentru Consiliul Judeţean. Totodată, îl felicit pe colegul meu Florin Zaharia pentru că a reuşit să îşi convingă colegii că este cel mai potrivit pentru a fi candidatul USR la preşedinţia CJ.

Nu este o misiune uşoară, dar nici imposibilă, pentru că Florin este un coleg hotărât şi implicat. Asta ne-a demonstrat-o în toate proiectele în care s-a implicat în cadrul USR. Multe organizaţii locale şi demersuri publice ale USR i se datorează, de aceea am încredere că va face o figură frumoasă în iunie”.

Florin Zaharia are 46 de ani, este căsătorit şi are o fetiţă. Este membru USR din ianuarie 2019, iar implicarea lui în filială a făcut ca la scurt timp să fie ales de colegi ca vicepreşedinte al filialei locale din Piatra Neamţ, dar şi al filialei judeţene. De profesie, Florin Zaharia este inginer transporturi maritime, absolvent al  Institutului de Marină „Mircea Cel bătrân”, secţia Navigaţie şi în prezent este Comandant de Cursă Lungă în cadrul unei companii britanice.

Citește știrea

Trending