Contactează-ne

Actualitate

Ion Creangă şi elogiul Unirii de la 1859

Știre publicată în urmă cu

în data de

Suflet entuziast, simţind româneşte, Creangă dorea şi el unirea. Fără îndoială că acea caracterizare pe care o făcea Divanul ad-hoc în povestirea „Ioan Roată şi Vodă Cuza“, exprima gândul său intim despre acea instituţie, la care vedea luând parte pentru prima oară în istoria ţării semeni de-ai lui, oameni din popor, ţărani răzeşi şi clăcaşi: „Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora; se făcea vorbă multă; şi era firesc să se facă, fiind în luptă, timpul de faţă cu cel trecut, pentru cea mai dreaptă cauză a neamului românesc: Unirea, sfânta Unire!“. Situarea fermă de partea partidei unioniste i-a şi atras, de altfel, un prim reproş din partea unora dintre profesorii seminarului care, străini fiind de neamul şi interesele românilor, nu înţelegeau temeiurile şi rosturile adânci ale Unirii. Pentru refuzul de a fi participat la un Te Deum în cinstea stăpânirii caimacamului Vogoridi, ca şi foarte probabil pentru cuvinte rostite cu glas tare (căci limbă ascuţită a avut întotdeauna humuleşteanul) a fost avertizat (aşa cum s-a păstrat mărturia într-un raport din dosarul ce i-a fost întocmit ulterior), că „Poliţia“ nu-i de el şi că „Domnul ştie ce dregătorie să aleagă“, la care elevul a răspuns: „Domnul ştie, dar noi trebuia să-i alegem şi să-i recunoaştem“. Şi a venit şi acea zi de 24 ianuarie 1859, în care Adunarea electivă din Muntenia s-a pronunţat în unanimitate pentru alegerea ca domn a celui ce fusese desemnat şi în Moldova. Bucuria ce a cuprins, la aflarea veştii, populaţia Iaşului a fost nespusă, mulţimea ieşind pe străzile oraşului, pentru a saluta evenimentul. Printre aceştia, îndemnând locuitorii să-şi exprime entuziasmul, s-a aflat şi tânărul Ion Creangă. Şi din nou, unii dintre profesorii săi nu au înţeles adevărata semnificaţie a acestei descătuşări de bucurie: „A dănţuit ca păgânii – au consemnat ei în raportul ce s-a întocmit – şi a forţat firea spre răgnire în mijlocul cetăţii, făcându-se pe sine şi pe profesorii săi de ocară şi fiind sminteală pentru toată prostimea iarmarocului“. Şi după hirotonisirea sa ca diacon (26 decembrie 1859), Ion Creangă a înţeles să-şi facă cunoscute sentimentele sale faţă de viaţa poporului român, prin predicile şi catehezele pe care le rostea: îndeosebi atunci când se afla la Mănăstirea ieşeană Bărboi, exarhul – însărcinat să-l inspecteze – a raportat aceste „inovaţii“ egumenului Chiril, care l-a admonestat. Creangă s-a apărat printr-o „spovedanie“ în care, printre altele, invoca paragrafe din Cartea românească de învăţătură a lui Varlam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, poruncile lui Veniamin Costache şi alte scrieri, făcând o adevărată incursiune în cultura română veche, a cărui bună stăpânire o vădea. Aderarea sa la Unire şi la reformele de modernizare a ţării rezultă şi din sprijinul pe care l-a acordat – împotriva deciziei superiorilor săi – (în acea perioadă locuia şi era plătit de Mănăstirea Golia) – secularizarea averilor mănăstireşti, luând poziţie împotriva unor clerici străini de ţară, care, spune el „nici limba nu ne-o cunosc, d’apoi sufletul şi munca noastră“. Avertizat să se domolească, a copiat Legea secularizării, dându-i citire printre fraţii şi novicii mănăstirii şi îndemnând la respectarea ei. Cu atât mai surprinzătoare ar părea atitudinea antiumanistă şi aderarea la aşa-zisul „Complot separatist“ ce i-a avut în frunte pe mitropolitul Calinic Miclescu.

„Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare”

Studii recente au subliniat însă, adevăratul caracter al acestui „complot”, ca şi participarea lui Creangă (care n-a făcut decât un gest de simplă omenie, de adăpostire a unui om urmărit de agie). De altfel, Ion Creangă a luat parte – cu pasiune – la viaţa politică a vremii sale, păstrând şi în această direcţie o serie de trăsături aparte, datorate originii sale ţărăneşti, clasă prin ale cărei interese vedea procesul de modernizare a ţării. Din acest unghi de vedere trebuie apreciată atitudinea sa ironică, sarcastică uneori, faţă de boierimea nouă, ce i se părea cosmopolită şi străină de interesele ţării: „Boierii cei mai tineri, crescuţi de mici în străinătate numai cu franţuzească şi nemţească, erau – spune el – cârtitori asupra trecutului şi cei mai guralivi totodată. Vorba, portul şi apucăturile bătrâneşti nu le mai venea la socoteală“. Dar lua deopotrivă atitudine şi împotriva boierilor conservatori, de modă veche: „Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare. Uneori, când se mâniau, dădeau şi ei tinerilor câte un ibrisin pe la nas, numindu-i bonjurişti, duelgii, pantalonari, oameni smintiţi la minte şi ciocoi înfumuraţi, lepădaţi de lege, stricători de limbă şi de obiceiuri“. Ceea ce îl deranja îndeosebi pe Creangă, în viaţa politică a vremii sale, era demagogia unora dintre politicieni, pe care a înfierat-o atât în luările sale de cuvânt, în întrunirile politice sau electorale, unde – potrivit unuia dintre adversarii săi politici iniţiali, Iacob C. Negruzzi – era unul dintre oratorii cei mai iubiţi la întrunirile publice din Iaşi, fie politice, fie de orice natură. Liberal în ideile sale politice – cum relevă acelaşi autor – Creangă, deşi membru activ al Junimii nu înţelegea să împărtăşească şi convingerile politice ale membrilor ei, cei mai mulţi făcând parte din marile familii boiereşti. Mai mult, când, în toiul disputelor electorale, un junimist a încercat să obţină votul unui învăţător, căruia îi făcuse, cu un prilej, un serviciu, Creangă – aflat în apropiere – a replicat: „N-are a face una cu alta… dumneata i-ai făcut un serviciu privat şi aici e vorba de treburi publice. Bate dumneata la alte uşi, noi, oamenii cei mici, îi votăm pe ai noştri“. Liberalismul lui Creangă nu venea însă, dintr-un spirit de controversă, ci dintr-o convingere intimă că viitorul ţării stă în dezvoltarea ei socio-economică, convingere care, de altfel, l-a şi determinat să se numere printre întemeietorii Societăţii economice ieşene, ce şi-a ţinut primul ei congres în anul 1882, când l-a cunoscut istoricul şi folcloristul de mai târziu – Arthur Gorovei. Trecutul de muncă şi viaţă al poporului român s-a identificat în creaţia celui mai mare povestitor al nostru cu înseşi elementele cele mai durabile ale culturii populare: păstrarea tradiţiilor, continuitatea datinilor şi obiceiurilor, respectarea legilor pământului. În opera sa, în „Poveşti“ în „Amintiri din copilărie“ şi în toate celelalte scrieri ale sale se află sedimentată cea mai înaltă ideologie umanistă a poporului român, de care Ion Creangă a fost mereu legat.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Week-end sportiv

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sîmbătă, 21 septembrie: ora 10.30 – Baza Hipică Piatra Neamţ: Sărbătoarea de toamnă a sportului ecvestru nemţean; ora 12.00 – Sala Polivalentă: HCF Piatra Neamţ – CSM Roman (Divizia A, handbal feminin, etapa III); ora 14.30 – Sala Polivalentă: Futsal Ceahlăul – Sporting Darabani (Futsal, Liga 2, etapa I); ora 17.00 – Stadion Ceahlăul: CSM Ceahlăul – Aerostar (Liga 3, Seria I, etapa a V-a)

Duminică, 22 septembrie: ora 10.30 – Baza Hipică Piatra Neamţ: Sărbătoarea de toamnă a sportului ecvestru nemţean; ora 11.00 – Bodeşti, Bravo Bodeşti – ASF Girov (Liga 4, Seria A, etapa IV); ora 11.00 – Borca, Bradu Borca – AS Grumăzeşti (Liga 4, Seria A, etapa IV); ora 11.00 – Horia, Victoria Horia – Voinţa Ion Creangă (Liga 4, Seria B, etapa IV); ora 11.00 – Cordun, teren Pildeşti: Moldova Pildeşti – Moldova Cordun (Liga 4, Seria B, etapa IV).

Citește știrea

Actualitate

Festival de teatru cu premieră la TT

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ duminică, la TT, va fi jucată piesa „Frontal“, o adaptare după „Povestea unui om leneş“, textul şi regia find semnate de Gianina Cărbunariu, directorul teatrului pietrean

Ediţia cu numărul XXI a Festivalului de Teatru Piatra Neamţ a debutat deja, la mijlocul săptămînii, un bogat program de manifestări fiind programat pînă pe 2 octombrie. Organizatorii au decis ca tema acestei ediţii să fie „Succes!“. „Ne dorim ca Festivalul să fie un punct de întîlnire pentru generaţii diferite de artişti şi de spectatori, pentru oameni de teatru din diverse părţi ale Europei, pentru experienţe şi perspective provocatoare atît pentru teatru, cît şi pentru alte arte – film, muzică, dans, arte vizuale“, spune Gianina Cărbunariu, directorul Teatrului Tineretului. În total, în cadrul festivalului vor fi 29 de spectacole, participanţi din şapte ţări, patru concerte, cinci ateliere, patru lansări de publicaţii, două proiecţii de film documentar, 24 de sesiuni de discuţii cu publicul, etc. Vor fi şapte spectacole oferite de artişti şi companii din Franţa, Germania, Moldova, Polonia, Slovacia, Spania şi Turcia). „Mai mult decît o urare, tema actualei ediţii a Festivalului este o invitaţie la meditaţie, în cheie critică şi ironică, asupra poveştilor de şi despre succes ale societăţii de astăzi şi din trecutul recent. Ce înseamnă succesul individual versus succesul unei comunităţi (fie ea un grup sau o naţiune)? De ce în anumite momente istorice frustrările sociale au nevoie să fie compensate prin inventarea unor poveşti triumfaliste despre noi înşine? Se poate trăi şi crea în afara dihotomiei succes – eşec într-o lume în care fiecare încearcă să vîndă cît mai profitabil ceea ce are de oferit, iar piaţa de artă este şi ea un teritoriu important pe această hartă globală? Cît de vulnerabili sîntem în acest context, cum am ajuns în această situaţie şi care ar fi căile de ieşire? Ce loc mai au riscul, experimentul, gîndirea critică? Multe dintre poveştile de succes ale naţiunilor şi chiar ale indivizilor se construiesc astăzi, ca şi ieri, în conflict cu diferenţa, cu «ceilalţi». Există cîştigători şi învinşi sau, şi mai grav, oameni invizibili, umbre care sînt inevitabil necesare pentru a realiza contrast. Sîntem modelaţi să gîndim astfel sau e posibil încă să descoperim alte paradigme de gîndire? La 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier – cînd lumea se confruntă cu războaie şi conflicte ce distrug ţări, cu migraţie, inechitate socială, criză ecologică, polarizare a discursurilor, populism şi naţionalism -, o reevaluare a naraţiunilor despre trecutul recent e posibil să ne ofere sprijin în înţelegerea prezentului şi, poate, în imaginarea unui viitor. Festivalul prezintă astfel o serie de perspective artistice, semnate de artişti est- europeni (România, Slovacia, Polonia) ce pun întrebări legate de perioada de dinainte şi de după momentul de «succes» istoric din 1989: ce am reuşit să cîştigăm din ce-am visat şi ce am pierdut pe drum? şi, desigur: ce urmează să ni se întîmple? Ne dorim ca Festivalul să fie un meeting-point pentru generaţii diferite de artişti şi de spectatori, pentru oameni de teatru din diverse părţi ale Europei, pentru experienţe şi perspective provocatoare, pentru teatru şi alte arte. Vă aşteptăm cu drag la Festival!“, este invitaţia făcută de Gianina Cărbunariu, director general al TT şi curator al Festivalului de Teatru Piatra Neamţ. Astăzi, festivalul propune, la ora 11, la Casa Culturii din Tîrgu Neamţ, spectacolul „Iepurele alb“ (Teatrul de Artă Bucureşti. Apoi, la ora 20.00, la Piatra va fi reprezentaţia „Sub fiecare pas e o mină neexplodată dintr-un război neterminat cu tine“, o producţie TT, în regia lui Radu Afrim. Duminică, la ora 11.00, „Iepurele alb“ poate fi vizionat în sala de festivităţi a Primăriei Roman. De la ora 16.00, la TT, „Legume“ este un spectacol din cadrul proiectului =Safespott, care promovează dezbateri pe tema diversităţii şi a toleranţei. De la ora 18.00, va fi premiera piesei „Frontal“, o adaptare după „Povestea unui om leneş“ de Ion Creangă, textul şi regia find semnate de Gianina Cărbunariu. Apoi, Alexander Bălănescu (violonist/compozitor) şi Ada Milea (actriţă/cîntăreaţă/compozitoare) vor fi protagoniştii unui concert pe scena TT.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: A făcut scandal în bar, va sta 9 luni la răcoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vîrstă de 44 de ani care a fost condamnat definitiv la 9 luni de închisoare după ce a făcut scandal într-un bar şi l-a ameninţat pe barman, a fost prins recent de poliţiştii nemţeni şi dus la Penitenciarul Bacău. “La data de 19 septembrie, în urma activităților specifice desfășurate, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Roman au depistat un bărbat de 44 de ani, din Roman, care poseda un mandat de executare a pedepsei închisorii. Cel în cauză era condamnat de Judecătoria Roman la o pedeapsă privativă de libertate de 9 luni, pentru săvîrşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice. În fapt, la data de 19 iulie 2017, acesta s-a deplasat la o societate comercială din Roman, unde pe fondul consumului de băuturi alcoolice i-a adresat injurii, expresii jignitoare şi ameninţări barmanului. Totodată, acesta a amenințat cu un obiect tăietor-înțepător și a încercat să lovească o altă persoană, care intervenise pentru aplanarea conflictului. Polițiștii l-au condus și depus la Penitenciarul Bacău, în vederea executării pedepsei”, au transmis poliţiştii nemţeni.

Citește știrea

Trending