Contactează-ne

Actualitate

Ion Creangă şi elogiul Unirii de la 1859

Știre publicată în urmă cu

în data de

Suflet entuziast, simţind româneşte, Creangă dorea şi el unirea. Fără îndoială că acea caracterizare pe care o făcea Divanul ad-hoc în povestirea „Ioan Roată şi Vodă Cuza“, exprima gândul său intim despre acea instituţie, la care vedea luând parte pentru prima oară în istoria ţării semeni de-ai lui, oameni din popor, ţărani răzeşi şi clăcaşi: „Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora; se făcea vorbă multă; şi era firesc să se facă, fiind în luptă, timpul de faţă cu cel trecut, pentru cea mai dreaptă cauză a neamului românesc: Unirea, sfânta Unire!“. Situarea fermă de partea partidei unioniste i-a şi atras, de altfel, un prim reproş din partea unora dintre profesorii seminarului care, străini fiind de neamul şi interesele românilor, nu înţelegeau temeiurile şi rosturile adânci ale Unirii. Pentru refuzul de a fi participat la un Te Deum în cinstea stăpânirii caimacamului Vogoridi, ca şi foarte probabil pentru cuvinte rostite cu glas tare (căci limbă ascuţită a avut întotdeauna humuleşteanul) a fost avertizat (aşa cum s-a păstrat mărturia într-un raport din dosarul ce i-a fost întocmit ulterior), că „Poliţia“ nu-i de el şi că „Domnul ştie ce dregătorie să aleagă“, la care elevul a răspuns: „Domnul ştie, dar noi trebuia să-i alegem şi să-i recunoaştem“. Şi a venit şi acea zi de 24 ianuarie 1859, în care Adunarea electivă din Muntenia s-a pronunţat în unanimitate pentru alegerea ca domn a celui ce fusese desemnat şi în Moldova. Bucuria ce a cuprins, la aflarea veştii, populaţia Iaşului a fost nespusă, mulţimea ieşind pe străzile oraşului, pentru a saluta evenimentul. Printre aceştia, îndemnând locuitorii să-şi exprime entuziasmul, s-a aflat şi tânărul Ion Creangă. Şi din nou, unii dintre profesorii săi nu au înţeles adevărata semnificaţie a acestei descătuşări de bucurie: „A dănţuit ca păgânii – au consemnat ei în raportul ce s-a întocmit – şi a forţat firea spre răgnire în mijlocul cetăţii, făcându-se pe sine şi pe profesorii săi de ocară şi fiind sminteală pentru toată prostimea iarmarocului“. Şi după hirotonisirea sa ca diacon (26 decembrie 1859), Ion Creangă a înţeles să-şi facă cunoscute sentimentele sale faţă de viaţa poporului român, prin predicile şi catehezele pe care le rostea: îndeosebi atunci când se afla la Mănăstirea ieşeană Bărboi, exarhul – însărcinat să-l inspecteze – a raportat aceste „inovaţii“ egumenului Chiril, care l-a admonestat. Creangă s-a apărat printr-o „spovedanie“ în care, printre altele, invoca paragrafe din Cartea românească de învăţătură a lui Varlam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, poruncile lui Veniamin Costache şi alte scrieri, făcând o adevărată incursiune în cultura română veche, a cărui bună stăpânire o vădea. Aderarea sa la Unire şi la reformele de modernizare a ţării rezultă şi din sprijinul pe care l-a acordat – împotriva deciziei superiorilor săi – (în acea perioadă locuia şi era plătit de Mănăstirea Golia) – secularizarea averilor mănăstireşti, luând poziţie împotriva unor clerici străini de ţară, care, spune el „nici limba nu ne-o cunosc, d’apoi sufletul şi munca noastră“. Avertizat să se domolească, a copiat Legea secularizării, dându-i citire printre fraţii şi novicii mănăstirii şi îndemnând la respectarea ei. Cu atât mai surprinzătoare ar părea atitudinea antiumanistă şi aderarea la aşa-zisul „Complot separatist“ ce i-a avut în frunte pe mitropolitul Calinic Miclescu.

“Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare”

Studii recente au subliniat însă, adevăratul caracter al acestui “complot”, ca şi participarea lui Creangă (care n-a făcut decât un gest de simplă omenie, de adăpostire a unui om urmărit de agie). De altfel, Ion Creangă a luat parte – cu pasiune – la viaţa politică a vremii sale, păstrând şi în această direcţie o serie de trăsături aparte, datorate originii sale ţărăneşti, clasă prin ale cărei interese vedea procesul de modernizare a ţării. Din acest unghi de vedere trebuie apreciată atitudinea sa ironică, sarcastică uneori, faţă de boierimea nouă, ce i se părea cosmopolită şi străină de interesele ţării: „Boierii cei mai tineri, crescuţi de mici în străinătate numai cu franţuzească şi nemţească, erau – spune el – cârtitori asupra trecutului şi cei mai guralivi totodată. Vorba, portul şi apucăturile bătrâneşti nu le mai venea la socoteală“. Dar lua deopotrivă atitudine şi împotriva boierilor conservatori, de modă veche: „Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare. Uneori, când se mâniau, dădeau şi ei tinerilor câte un ibrisin pe la nas, numindu-i bonjurişti, duelgii, pantalonari, oameni smintiţi la minte şi ciocoi înfumuraţi, lepădaţi de lege, stricători de limbă şi de obiceiuri“. Ceea ce îl deranja îndeosebi pe Creangă, în viaţa politică a vremii sale, era demagogia unora dintre politicieni, pe care a înfierat-o atât în luările sale de cuvânt, în întrunirile politice sau electorale, unde – potrivit unuia dintre adversarii săi politici iniţiali, Iacob C. Negruzzi – era unul dintre oratorii cei mai iubiţi la întrunirile publice din Iaşi, fie politice, fie de orice natură. Liberal în ideile sale politice – cum relevă acelaşi autor – Creangă, deşi membru activ al Junimii nu înţelegea să împărtăşească şi convingerile politice ale membrilor ei, cei mai mulţi făcând parte din marile familii boiereşti. Mai mult, când, în toiul disputelor electorale, un junimist a încercat să obţină votul unui învăţător, căruia îi făcuse, cu un prilej, un serviciu, Creangă – aflat în apropiere – a replicat: „N-are a face una cu alta… dumneata i-ai făcut un serviciu privat şi aici e vorba de treburi publice. Bate dumneata la alte uşi, noi, oamenii cei mici, îi votăm pe ai noştri“. Liberalismul lui Creangă nu venea însă, dintr-un spirit de controversă, ci dintr-o convingere intimă că viitorul ţării stă în dezvoltarea ei socio-economică, convingere care, de altfel, l-a şi determinat să se numere printre întemeietorii Societăţii economice ieşene, ce şi-a ţinut primul ei congres în anul 1882, când l-a cunoscut istoricul şi folcloristul de mai târziu – Arthur Gorovei. Trecutul de muncă şi viaţă al poporului român s-a identificat în creaţia celui mai mare povestitor al nostru cu înseşi elementele cele mai durabile ale culturii populare: păstrarea tradiţiilor, continuitatea datinilor şi obiceiurilor, respectarea legilor pământului. În opera sa, în „Poveşti“ în „Amintiri din copilărie“ şi în toate celelalte scrieri ale sale se află sedimentată cea mai înaltă ideologie umanistă a poporului român, de care Ion Creangă a fost mereu legat.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

CORONAVIRUS- 278 de cazuri noi, 267 persoane vindecate, 94 de decese

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Neamţ sunt confirmate 107 cazuri de coronavirus ■ la nivel naţional, 15.407 persoane în carantină, 114.699 în izolare ■

Până pe 2 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 2.738 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 267 au fost declarate vindecate şi externate  din unităţi spitaliceşti: 91 la Bucureşti, 58 la Timiş, 28 la Iaşi, 23 la Caraş-Severin, 20 la Prahova, 13 la Constanţa, 8 la Dolj, 8 la Cluj, 5 la Braşov, 5 la Galaţi, 2 la Bihor, 2 Argeş, 1 la Brăila, 1 la Mureş, 1 la Neamţ, 1 la Alba.

Totodată, până acum, 94 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna şi Mureş, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 278 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 78  de pacienţi. Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt  15.407 de persoane. Alte 114.699 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 28.483 teste. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 847 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 3.930 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

De la intrarea în vigoare a Ordonanţei Militare nr. 2 şi până în prezent, Poliţia a plasat în carantină instituţionalizată 1.290 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 50 de persoane aflate în carantină au părăsit locaţia în care au fost plasate, pentru acestea  fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile. Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 271 de  dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Totodată, în ultimele 24 de ore, Poliţia şi Jandarmeria au aplicat, în acelaşi interval de timp, 555 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină. Poliţiştii au depistat, în acelaşi interval de 24 de ore, 7.385 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 10.585.135 de lei.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 217 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 126 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franţa, 7  în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 25 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franţa, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania şi unul în Germania, au decedat.

Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor.

De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20. Alte decizii, precum şi alte date de interes, vor fi aduse la cunoştinţa publicului în cel mai scurt timp. În continuare vă prezentăm situaţia privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european şi global: Până la data de 1 aprilie 2020, au fost raportate 421.808 de cazuri în UE/SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveţia, Andora. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Italia, Franţa, Germania, Spania şi Regatul Unit.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Proiect de 2,9 milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cu fonduri europene, va fi reabilitat Colegiul Tehnic de Transporturi

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, a semnat  contractul de finanţare pentru  încă un  proiect european care va fi implementat în Piatra Neamţ, în perioada următoare şi va fi finanţat în cadrul POR 2014-2020 în proporţie de 98%, contribuţia proprie fiind de doar 2%. Valoarea proiectului este de 2,9 milioane de euro.

Este vorba despre „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Colegiului Tehnic de Transporturi”. Concret, vor fi realizate lucrări de reabilitare termică a clădirii, reabilitarea acoperişului precum şi dotări specifice pentru creşterea şi îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de care beneficiază 635 de elevi şi 50 de cadre didactice.

„Consider că unul dintre fundamentele principale ale unei comunităţi îl reprezintă educaţia membrilor ei. Mai multe unităţi şcolare din Piatra Neamţ: creşe, grădiniţe, şcoli generale şi licee vor beneficia în perioada următoare de reabilitare, modernizare şi dotare din fonduri europene atrase în cadrul actualului Program Operaţional Regional al Uniunii Europene. Fondurile europene reprezintă o soluţie la îndemâna autorităţilor locale pentru realizarea de investiţii care să dezvolte comunităţile şi din acest motiv ne batem pentru fiecare cent nerambursabil care poate fi adus în oraşul nostru”, a declarat primarul Dragoş Chitic.

Citește știrea

Actualitate

La mulţi ani stimată eroină. RESPECT

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Numele ei este Anca Susan. Este asistentă la ATI la Spitalul Judeţean Neamţ. Şi astăzi este ziua ei. O sărbătoreşte în prima linie a războiului cu nemilosul virus. RESPECT.

E unul dintre eroii pe care avem datoria să nu-i uităm vreodată. La mulţi ani şi multă sănătate şi să vă dea Dumnezeu după inima mare pe care o aveţi. Deşi nu sunt cuvinte capabile să exprime recunoştinţa, am să mai spun doar câteva lucruri: şi-a lăsat acasă fetiţa, mama şi soţul şi, de când a început “războiul”, s-a mutat la spital. Când i se termină tura, rămâne în continuare ca voluntar.

Cele opt ore de odihnă le petrece singură într-o locuinţă pusă la dispoziţie de o rudă, pentru a nu-şi pune în pericol familia. Sunt doar câteva tuşe din imaginea unui adevărat erou făcute publice de o cunoştinţă care i-a urat şi ea “La mulţi ani” şi i-a mulţumit pentru sacrificiul pe care îl face din dragoste de oameni, din dragoste pentru cei aflaţi în suferinţă. RESPECT, iar dăruirea unor astfel de oameni ne dă încredere că vom trece peste această perioadă grea. La mulţi ani îţi spunem şi noi toţi şi să vă dea Dumnezeu putere.

 

Citește știrea

Trending