Contactează-ne

Actualitate

Ion Creangă şi elogiul Unirii de la 1859

Știre publicată în urmă cu

în data de

Suflet entuziast, simţind româneşte, Creangă dorea şi el unirea. Fără îndoială că acea caracterizare pe care o făcea Divanul ad-hoc în povestirea „Ioan Roată şi Vodă Cuza“, exprima gândul său intim despre acea instituţie, la care vedea luând parte pentru prima oară în istoria ţării semeni de-ai lui, oameni din popor, ţărani răzeşi şi clăcaşi: „Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora; se făcea vorbă multă; şi era firesc să se facă, fiind în luptă, timpul de faţă cu cel trecut, pentru cea mai dreaptă cauză a neamului românesc: Unirea, sfânta Unire!“. Situarea fermă de partea partidei unioniste i-a şi atras, de altfel, un prim reproş din partea unora dintre profesorii seminarului care, străini fiind de neamul şi interesele românilor, nu înţelegeau temeiurile şi rosturile adânci ale Unirii. Pentru refuzul de a fi participat la un Te Deum în cinstea stăpânirii caimacamului Vogoridi, ca şi foarte probabil pentru cuvinte rostite cu glas tare (căci limbă ascuţită a avut întotdeauna humuleşteanul) a fost avertizat (aşa cum s-a păstrat mărturia într-un raport din dosarul ce i-a fost întocmit ulterior), că „Poliţia“ nu-i de el şi că „Domnul ştie ce dregătorie să aleagă“, la care elevul a răspuns: „Domnul ştie, dar noi trebuia să-i alegem şi să-i recunoaştem“. Şi a venit şi acea zi de 24 ianuarie 1859, în care Adunarea electivă din Muntenia s-a pronunţat în unanimitate pentru alegerea ca domn a celui ce fusese desemnat şi în Moldova. Bucuria ce a cuprins, la aflarea veştii, populaţia Iaşului a fost nespusă, mulţimea ieşind pe străzile oraşului, pentru a saluta evenimentul. Printre aceştia, îndemnând locuitorii să-şi exprime entuziasmul, s-a aflat şi tânărul Ion Creangă. Şi din nou, unii dintre profesorii săi nu au înţeles adevărata semnificaţie a acestei descătuşări de bucurie: „A dănţuit ca păgânii – au consemnat ei în raportul ce s-a întocmit – şi a forţat firea spre răgnire în mijlocul cetăţii, făcându-se pe sine şi pe profesorii săi de ocară şi fiind sminteală pentru toată prostimea iarmarocului“. Şi după hirotonisirea sa ca diacon (26 decembrie 1859), Ion Creangă a înţeles să-şi facă cunoscute sentimentele sale faţă de viaţa poporului român, prin predicile şi catehezele pe care le rostea: îndeosebi atunci când se afla la Mănăstirea ieşeană Bărboi, exarhul – însărcinat să-l inspecteze – a raportat aceste „inovaţii“ egumenului Chiril, care l-a admonestat. Creangă s-a apărat printr-o „spovedanie“ în care, printre altele, invoca paragrafe din Cartea românească de învăţătură a lui Varlam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, poruncile lui Veniamin Costache şi alte scrieri, făcând o adevărată incursiune în cultura română veche, a cărui bună stăpânire o vădea. Aderarea sa la Unire şi la reformele de modernizare a ţării rezultă şi din sprijinul pe care l-a acordat – împotriva deciziei superiorilor săi – (în acea perioadă locuia şi era plătit de Mănăstirea Golia) – secularizarea averilor mănăstireşti, luând poziţie împotriva unor clerici străini de ţară, care, spune el „nici limba nu ne-o cunosc, d’apoi sufletul şi munca noastră“. Avertizat să se domolească, a copiat Legea secularizării, dându-i citire printre fraţii şi novicii mănăstirii şi îndemnând la respectarea ei. Cu atât mai surprinzătoare ar părea atitudinea antiumanistă şi aderarea la aşa-zisul „Complot separatist“ ce i-a avut în frunte pe mitropolitul Calinic Miclescu.

“Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare”

Studii recente au subliniat însă, adevăratul caracter al acestui “complot”, ca şi participarea lui Creangă (care n-a făcut decât un gest de simplă omenie, de adăpostire a unui om urmărit de agie). De altfel, Ion Creangă a luat parte – cu pasiune – la viaţa politică a vremii sale, păstrând şi în această direcţie o serie de trăsături aparte, datorate originii sale ţărăneşti, clasă prin ale cărei interese vedea procesul de modernizare a ţării. Din acest unghi de vedere trebuie apreciată atitudinea sa ironică, sarcastică uneori, faţă de boierimea nouă, ce i se părea cosmopolită şi străină de interesele ţării: „Boierii cei mai tineri, crescuţi de mici în străinătate numai cu franţuzească şi nemţească, erau – spune el – cârtitori asupra trecutului şi cei mai guralivi totodată. Vorba, portul şi apucăturile bătrâneşti nu le mai venea la socoteală“. Dar lua deopotrivă atitudine şi împotriva boierilor conservatori, de modă veche: „Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare. Uneori, când se mâniau, dădeau şi ei tinerilor câte un ibrisin pe la nas, numindu-i bonjurişti, duelgii, pantalonari, oameni smintiţi la minte şi ciocoi înfumuraţi, lepădaţi de lege, stricători de limbă şi de obiceiuri“. Ceea ce îl deranja îndeosebi pe Creangă, în viaţa politică a vremii sale, era demagogia unora dintre politicieni, pe care a înfierat-o atât în luările sale de cuvânt, în întrunirile politice sau electorale, unde – potrivit unuia dintre adversarii săi politici iniţiali, Iacob C. Negruzzi – era unul dintre oratorii cei mai iubiţi la întrunirile publice din Iaşi, fie politice, fie de orice natură. Liberal în ideile sale politice – cum relevă acelaşi autor – Creangă, deşi membru activ al Junimii nu înţelegea să împărtăşească şi convingerile politice ale membrilor ei, cei mai mulţi făcând parte din marile familii boiereşti. Mai mult, când, în toiul disputelor electorale, un junimist a încercat să obţină votul unui învăţător, căruia îi făcuse, cu un prilej, un serviciu, Creangă – aflat în apropiere – a replicat: „N-are a face una cu alta… dumneata i-ai făcut un serviciu privat şi aici e vorba de treburi publice. Bate dumneata la alte uşi, noi, oamenii cei mici, îi votăm pe ai noştri“. Liberalismul lui Creangă nu venea însă, dintr-un spirit de controversă, ci dintr-o convingere intimă că viitorul ţării stă în dezvoltarea ei socio-economică, convingere care, de altfel, l-a şi determinat să se numere printre întemeietorii Societăţii economice ieşene, ce şi-a ţinut primul ei congres în anul 1882, când l-a cunoscut istoricul şi folcloristul de mai târziu – Arthur Gorovei. Trecutul de muncă şi viaţă al poporului român s-a identificat în creaţia celui mai mare povestitor al nostru cu înseşi elementele cele mai durabile ale culturii populare: păstrarea tradiţiilor, continuitatea datinilor şi obiceiurilor, respectarea legilor pământului. În opera sa, în „Poveşti“ în „Amintiri din copilărie“ şi în toate celelalte scrieri ale sale se află sedimentată cea mai înaltă ideologie umanistă a poporului român, de care Ion Creangă a fost mereu legat.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Dascălimea intră şi ea în emoţiile examenelor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ aproximativ 500 de cadre didactice sînt aşteptate să se înscrie la Definitivat şi Titularizare

Dascălii vor intra de joi, 9 iulie şi ei în febra examenelor care este obligatoriu a se desfăşura în aceleaşi condiţii de respectare a unor reguli sanitare severe.

Inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, a făcut cîteva precizări referitoare la etapa de pregătire a acestor concursuri, pe care le vor susţine circa 500 cadre didactice din Neamţ.

„Ministerul Educaţiei a publicat în Monitorul Oficial ordinul prin care se modifică calendarul privind mişcarea personalului şi ne referim aici la :concursul de ocupare a posturilor şi catedrelor vacante şi la examenul de Definitivat. Începînd de pe 9 iulie şi pînă pe 16 au loc înscrierile.

Noi am postat pe site-ul inspectoratului modelele de cerere şi fişă de înscriere şi toţi paşii ce trebuie parcurşi pînă în ziua examenului, care va avea loc pe 22 iulie, precum şi a celui de ocupare a posturilor şi catedrelor vacante, care va avea loc pe 29 iulie.

Aceste examene vor avea loc în patru centre din Piatra Neamţ, aceleaşi ca în anii anteriori. Deja am parcurs paşii legaţi de completarea comisiei de organizare a concursului de Titularizare şi au fost completate şi comisiile din cele patru centre. Lucrările cadrelor didactice se vor transporta la comisiile de evaluare din alte judeţe, prin poşta specială. Spun asta pentru că era o sarcină dificilă aceea de asigurare a securităţii transportului“, a precizat Mihai Obreja, inspector şcolar general al ISJ Neamţ.

Acesta a spus că Serviciul de Resurse Umane al instituţiei pe care o conduce stă la dispoziţia tuturor candidaţilor pentru a le oferi informaţiile necesare susţinerii în bune condiţii a examenelor.

În 22 iulie va avea loc examenul de Defintivat la care vor participa peste 100 cadre didactice, iar în 29 iulie se va desfăşura examenul de Titularizare în învăţămînt la care sînt aşteptaţi în jur de 400 dascăli de diverse specialităţi.

Directorii şcolilor din cele patru centre de examen au sarcina de a realiza o igienizare corespunzătoare a spaţiilor de examen, prin care să se evite riscurile infectării cu virusul SARS Cov2.

Citește știrea

Actualitate

Reconversie şi măsuri de sprijinire a patronilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ din această lună se anunţă noi cursuri de pregătire profesională ■ simultan se reia pregătirea şi în cazul stagiilor unde cursurile au fost întrerupte din cauza crizei sanitare ■ se poate solicita subvenţia de 41,5% pentru fiecare loc de muncă, ce a fost păstrat ■

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă că în luna lui Cuptor încep mai multe cursuri de reconversie profesională, iar persoanele care doresc o nouă calificare pot veni să-şi depună actele de înscriere.

În zona Piatra Neamţ sînt programate a avea loc patru stagii ca lucrător în comerţ, competenţe informatice, bucătar şi frizer – coafor, manichiurist – pedichiurist. Simultan, la Roman vor fi numai trei cursuri de calificare, avîndu-se în vedere ocupaţiile de lucrător în comerţ, contabil şi inspector resurse umane.

În zona Tîrgu Neamţ sînt programate tot trei stagii pentru cei care vor să să devină contabili, ospătar (chelner) vînzător în unităţi de alimentaţie şi lucrător în structuri pentru construcţii.

„De asemenea, programele de formare profesională care au fost suspendate pe durata stării de urgenţă şi a stării de alertă se vor relua cu respectarea tuturor condiţiilor impuse de situaţia actuală“, a anunţat directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, Rodica Titela Popescu.

Este vorba de două cursuri în ocupaţiile de patiser şi contabil, în zona Piatra Neamţ şi alte două în zona Roman, pentru ocupaţiile de frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist şi agent de pază. Trebuie spus că cei care au statut de şomer şi participă la astfel de cursuri beneficiază de gratuitate şi nu trebuie să plătească pregătirea, iar în plus li se decontează transportul de acasă pînă la locul unde are loc şcolarizarea, Piatra Neamţ, Roman sau Tîrgu Neamţ. Urmare a relaxării măsurilor pandemice au fost reluate o serie de activităţi care să sprijine relansarea economică.

La o recentă videoconferinţă cu şefii agenţiilor locale, au fost transmise o serie de noutăţi legate de domeniul muncii. „Există o serie de noutăţi legate de măsurile de sprijinire atît a angajatorilor, cît şi a celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Angajatorii sînt stimulaţi să recheme în activitate angajaţii trimişi în şomaj tehnic. Începînd din 2 iulie, a fost încărcată pe noua platformă on-line formularistica nouă.

Angajatorii trebuie să intre pe platforma electronică a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, pentru a completa cererea, declaraţia şi tabelul cu persoanele care vor beneficia de şomaj tehnic. E vorba în primul rînd de domenii în care activitatea rămas restricţionată, ca în cazul restaurantelor.

O măsură activă este cea referitoare la industria ospitalităţii. Angajatorii care vor să recheme personalul pentru activitatea de pe terase au posibilitatea să solicite sprijin de la AJOFM şi să acceseze ambele măsuri de sprijin.

Aceştia pot păstra şomajul tehnic pentru o parte din personalul care lucrează în interior şi pot chema la lucru altă parte a personalului, care lucrează pe terase, pentru care pot solicita subvenţia de 41,5% pentru fiecare loc de muncă, ce a fost păstrat.

În momentul de faţă nu avem la Neamţ platforma ubgradată (actualizată – n.r.) pentru a prelua acest formular, dar se va rezolva şi această problemă. O altă noutate importantă şi aşteptată de foarte multe persoane este aceea a locurilor de muncă în străinătate. Reîncep înscrierile pe platforma Eures. Deja sînt ţări în Uniunea Europeană, care îşi exprimă dorinţa de a angaja forţă de muncă din România. Consilierii Eures vor cumula oferta de locuri de muncă din străinătate şi o vor publica“, a mai precizat Titela Popescu, director AJOFM Neamţ.

Mai la începutul anului, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţase că bugetul alocat pentru anul 2020 permite înscrierea persoanelor care doresc să obţină o calificare la mai multe cursuri care vor avea loc în judeţ. Ulterior criza sanitară a dat peste cap toate aceste planuri. La Piatra Neamţ urma să se organizeze pregărire în şase ocupaţii: competenţe informatice, lucrător în comerţ, bucătar, patiser, contabil şi frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist.

La Roman doritorii ar fi avut şapte cursuri pentru lucrător în comerţ, frizer-coafor- manichiurist-pedichiurist, contabil, operator introducere, validare şi prelucrare date, inspector resurse umane, inspector SSM şi agent de securitate. La Tîrgu Neamţ se anunţase că se pot obţine competenţe de contabil, ospătar (chelner) vînzător în unităţi de alimentaţie şi lucrător în structuri pentru construcţii. În cazul în care rămîn locuri libere, se pot înscrie şi persoane care au un loc de muncă, dar care doresc o altă calificare, însă trebuie achitate cheltuielile formării.

Pentru participare, solicitantul trebuie să depună un dosar care să cuprindă o recomandare de la Centrul de consiliere în carieră al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, copii după cartea de identitate sau buletinul de identitate, cartea de muncă, certificat de căsătorie (numai în cazul femeilor). Mai este necesară o copie după diploma care atestă studiile (minim opt clase), copie după carnetul de şomer şi o adeverinţă de la medicul de familie, care să ateste că respectiva persoană este clinic sănătoasă.

Se vor mai iniţia şi alte cursuri, despre care cei interesaţi se pot informa sunînd la sediul agenţiilor locale din Piatra Neamţ, Roman sau Tîrgu Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Ţînţari, căpuşe, ploşniţe şi gîndaci, „vînaţi“ cu avionul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ primăria va executa, timp de două zile, dezinsecţie pe raza municipiului ■ asociaţiile sînt rugate să facă această operaţie şi în spaţiile comune: casa scărilor şi subsoluri ■

Primăria Roman ianunţă faptul că, în zilele de 14 şi 15 iulie, în intervalul orar 07.00-10.00, se vor executa servicii de pulverizare aeriană de dezinsecţie.

Asta pentru combaterea populaţiilor de insecte vectore de maladii transmisibile şi generatoare de disconfort, respectiv zburătoare şi tîrîtoare: ţînţari, muşte, căpuşe, gîndaci, ploşniţe, purici.

Ca şi în anii anteriori, dezinsecţia va fi făcută de operatorul Flaicor Serv SRL Bacău, care a participat la licitaţie. În perioada menţionată, posesorii de familii de albine şi de animale sensibile sînt rugaţi să ia toate măsurile necesare pentru a evita orice tip de incident.

„Produsul ce urmează a fi folosit pentru activitatea de dezinsecţie este Exit 100SC, biocid avizat de Ministerul Sănătăţii. Precizăm faptul că tratamentul se va aplica de către operator conform fişei de avizare a produsului. Pentru evitarea disconfortului produs în timpul pulverizării biocidului, recomandăm evitarea zonelor tratate în intervalul orar precizat“, a precizat Claudia Matei, consilier al primarului.

În cazul în care condiţiile meteo vor fi nefavorabile, operaţiunea de dezinsecţie va fi reprogramată pentru o dată ce va fi comunicată ulterior. Primăria recomandă asociaţiilor de proprietari ca, în zilele respective, să se efectueze lucrări similare în spaţiile comune închise ale clădirilor, inclusiv casa scării, subsoluri umede sau inundate, dezinsecţie pentru combaterea ţînţarilor, lucrare care este recomandat a se face cu următoarea frecvenţă: minimum 3 tratamente pe an şi ori de cîte ori este nevoie, corespunzător concentraţiei şi tipului de substanţe insecticide ce urmează a fi utilizate.

Pentru spaţiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice, dezinsecţia se realizează lunar, în sezonul cald, prin aplicarea de tratamente multiple pentru combaterea ţînţarilor adulţi şi a larvelor de ţînţari. Se mai recomandă proprietarilor să înlăture apa băltită din gospodării şi din subsoluri, deoarece este locul de dezvoltare a larvelor acestor insect agasante.

Se recomandă utilizarea unui repelent şi purtarea de haine deschise la culoare, cu mîneci lungi şi pantaloni lungi. Se recomandă şi montarea de plase speciale la ferestre care să împiedice pătrunderea ţînţarilor în locuinţe.

Citește știrea

Trending