Contactează-ne

Actualitate

Ion Creangă şi elogiul Unirii de la 1859

Știre publicată în urmă cu

în data de

Suflet entuziast, simţind româneşte, Creangă dorea şi el unirea. Fără îndoială că acea caracterizare pe care o făcea Divanul ad-hoc în povestirea „Ioan Roată şi Vodă Cuza“, exprima gândul său intim despre acea instituţie, la care vedea luând parte pentru prima oară în istoria ţării semeni de-ai lui, oameni din popor, ţărani răzeşi şi clăcaşi: „Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora; se făcea vorbă multă; şi era firesc să se facă, fiind în luptă, timpul de faţă cu cel trecut, pentru cea mai dreaptă cauză a neamului românesc: Unirea, sfânta Unire!“. Situarea fermă de partea partidei unioniste i-a şi atras, de altfel, un prim reproş din partea unora dintre profesorii seminarului care, străini fiind de neamul şi interesele românilor, nu înţelegeau temeiurile şi rosturile adânci ale Unirii. Pentru refuzul de a fi participat la un Te Deum în cinstea stăpânirii caimacamului Vogoridi, ca şi foarte probabil pentru cuvinte rostite cu glas tare (căci limbă ascuţită a avut întotdeauna humuleşteanul) a fost avertizat (aşa cum s-a păstrat mărturia într-un raport din dosarul ce i-a fost întocmit ulterior), că „Poliţia“ nu-i de el şi că „Domnul ştie ce dregătorie să aleagă“, la care elevul a răspuns: „Domnul ştie, dar noi trebuia să-i alegem şi să-i recunoaştem“. Şi a venit şi acea zi de 24 ianuarie 1859, în care Adunarea electivă din Muntenia s-a pronunţat în unanimitate pentru alegerea ca domn a celui ce fusese desemnat şi în Moldova. Bucuria ce a cuprins, la aflarea veştii, populaţia Iaşului a fost nespusă, mulţimea ieşind pe străzile oraşului, pentru a saluta evenimentul. Printre aceştia, îndemnând locuitorii să-şi exprime entuziasmul, s-a aflat şi tânărul Ion Creangă. Şi din nou, unii dintre profesorii săi nu au înţeles adevărata semnificaţie a acestei descătuşări de bucurie: „A dănţuit ca păgânii – au consemnat ei în raportul ce s-a întocmit – şi a forţat firea spre răgnire în mijlocul cetăţii, făcându-se pe sine şi pe profesorii săi de ocară şi fiind sminteală pentru toată prostimea iarmarocului“. Şi după hirotonisirea sa ca diacon (26 decembrie 1859), Ion Creangă a înţeles să-şi facă cunoscute sentimentele sale faţă de viaţa poporului român, prin predicile şi catehezele pe care le rostea: îndeosebi atunci când se afla la Mănăstirea ieşeană Bărboi, exarhul – însărcinat să-l inspecteze – a raportat aceste „inovaţii“ egumenului Chiril, care l-a admonestat. Creangă s-a apărat printr-o „spovedanie“ în care, printre altele, invoca paragrafe din Cartea românească de învăţătură a lui Varlam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, poruncile lui Veniamin Costache şi alte scrieri, făcând o adevărată incursiune în cultura română veche, a cărui bună stăpânire o vădea. Aderarea sa la Unire şi la reformele de modernizare a ţării rezultă şi din sprijinul pe care l-a acordat – împotriva deciziei superiorilor săi – (în acea perioadă locuia şi era plătit de Mănăstirea Golia) – secularizarea averilor mănăstireşti, luând poziţie împotriva unor clerici străini de ţară, care, spune el „nici limba nu ne-o cunosc, d’apoi sufletul şi munca noastră“. Avertizat să se domolească, a copiat Legea secularizării, dându-i citire printre fraţii şi novicii mănăstirii şi îndemnând la respectarea ei. Cu atât mai surprinzătoare ar părea atitudinea antiumanistă şi aderarea la aşa-zisul „Complot separatist“ ce i-a avut în frunte pe mitropolitul Calinic Miclescu.

„Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare”

Studii recente au subliniat însă, adevăratul caracter al acestui „complot”, ca şi participarea lui Creangă (care n-a făcut decât un gest de simplă omenie, de adăpostire a unui om urmărit de agie). De altfel, Ion Creangă a luat parte – cu pasiune – la viaţa politică a vremii sale, păstrând şi în această direcţie o serie de trăsături aparte, datorate originii sale ţărăneşti, clasă prin ale cărei interese vedea procesul de modernizare a ţării. Din acest unghi de vedere trebuie apreciată atitudinea sa ironică, sarcastică uneori, faţă de boierimea nouă, ce i se părea cosmopolită şi străină de interesele ţării: „Boierii cei mai tineri, crescuţi de mici în străinătate numai cu franţuzească şi nemţească, erau – spune el – cârtitori asupra trecutului şi cei mai guralivi totodată. Vorba, portul şi apucăturile bătrâneşti nu le mai venea la socoteală“. Dar lua deopotrivă atitudine şi împotriva boierilor conservatori, de modă veche: „Nu-i vorbă că şi nătângirea unor bătrâni era mare. Uneori, când se mâniau, dădeau şi ei tinerilor câte un ibrisin pe la nas, numindu-i bonjurişti, duelgii, pantalonari, oameni smintiţi la minte şi ciocoi înfumuraţi, lepădaţi de lege, stricători de limbă şi de obiceiuri“. Ceea ce îl deranja îndeosebi pe Creangă, în viaţa politică a vremii sale, era demagogia unora dintre politicieni, pe care a înfierat-o atât în luările sale de cuvânt, în întrunirile politice sau electorale, unde – potrivit unuia dintre adversarii săi politici iniţiali, Iacob C. Negruzzi – era unul dintre oratorii cei mai iubiţi la întrunirile publice din Iaşi, fie politice, fie de orice natură. Liberal în ideile sale politice – cum relevă acelaşi autor – Creangă, deşi membru activ al Junimii nu înţelegea să împărtăşească şi convingerile politice ale membrilor ei, cei mai mulţi făcând parte din marile familii boiereşti. Mai mult, când, în toiul disputelor electorale, un junimist a încercat să obţină votul unui învăţător, căruia îi făcuse, cu un prilej, un serviciu, Creangă – aflat în apropiere – a replicat: „N-are a face una cu alta… dumneata i-ai făcut un serviciu privat şi aici e vorba de treburi publice. Bate dumneata la alte uşi, noi, oamenii cei mici, îi votăm pe ai noştri“. Liberalismul lui Creangă nu venea însă, dintr-un spirit de controversă, ci dintr-o convingere intimă că viitorul ţării stă în dezvoltarea ei socio-economică, convingere care, de altfel, l-a şi determinat să se numere printre întemeietorii Societăţii economice ieşene, ce şi-a ţinut primul ei congres în anul 1882, când l-a cunoscut istoricul şi folcloristul de mai târziu – Arthur Gorovei. Trecutul de muncă şi viaţă al poporului român s-a identificat în creaţia celui mai mare povestitor al nostru cu înseşi elementele cele mai durabile ale culturii populare: păstrarea tradiţiilor, continuitatea datinilor şi obiceiurilor, respectarea legilor pământului. În opera sa, în „Poveşti“ în „Amintiri din copilărie“ şi în toate celelalte scrieri ale sale se află sedimentată cea mai înaltă ideologie umanistă a poporului român, de care Ion Creangă a fost mereu legat.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Roman: În ştrand va fi prima petrecere estivală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ amatorii vor avea parte de o distracţie pe cinste ■ se vor organiza trei sesiuni de baie cu spumă, un concurs de fitness în bazin, karaoke şi concursuri de înot

Primăria municipiului Roman va organiza vineri, 19 iulie, prima petrecere din Complexul de Agrement Moldova, eveniment amînat de două ori din cauza vremii nefavorabile din ultimele week-end-uri. Primarul Lucian Micu a anunţat în conferinţa săptămînală de presă programul manifestărilor din ştrand. „Alături de voluntarii romaşcani, pe parcursul întregii zile vor fi organizate ateliere de dezvoltare personală asigurate de Kult Hub şi Anima Intelligentia. Nu vor lipsi nici saloanele de tatuaje şi picturi pentru copii. Cei care doresc să păstreze cîte o amintire de la eveniment şi cu cei dragi au la dispoziţie cabina foto de la MV Production sau magneţii personalizaţi de la Munay Life. Echipa de specialişti de la Neokinetic se va asigura că veţi avea un tonus al musculaturii potrivit pentru mişcarea în apă. De la petrecere nu poate lipsi spuma, iar trei sesiuni de baie cu spumă vor fi organizate la orele 11.00, 14.00 şi 16.00. Antrenorul de fitness Bogdan Huci vă aşteaptă să faceţi mişcare la orele 12.00 şi 17.00. Pe lîngă atmosfera de petrecere asigurată de un DJ, cei prezenţi vor fi invitaţi şi la karaoke, pentru a-i bucura pe participanţi cu hiturile verii şi talentul vocal. Între orele 10.00 şi 12.00 vă puteţi înscrie pentru concursurile de volei, tenis cu piciorul, tenis de masă şi înot pe grupe de vîrstă. Orice altă idee sau propunere de a face din petrecerea din ştrand un eveniment remarcabil este binevenită şi vă mulţumim tuturor pentru implicare“, a declarat primarul Lucian Ovidiu Micu. Acesta a mai anunţat faptul că şi în luna august, în funcţie de prognoza meteo, se vor mai organiza evenimente similare într-un week-end, astfel încît un număr cît mai mare de persoane să se poată bucura de activităţile din Complexul Sportiv şi de Agrement Moldova, asta cu atît mai mult cu cît luna august este şi perioada în care se întorc acasă şi românii plecaţi la muncă în străinătate.

Citește știrea

Actualitate

Şi FC Ozana a început pregătirea pentru Liga 3

Știre publicată în urmă cu

în data de

Echipa de la poalele Cetăţii Neamţului şi-a reluat pregătirile în vederea debutului în Liga 3. Formaţia antrenată de Daniel Zavate şi Florin Dăscălescu a efectuat luni, 15 iulie, primul antrenament în noua formulă şi aşteaptă cu încredere noul sezon. La prima şedinţă de pregătire şi-au făcut apariţia destule nume noi, printre ei numărîndu-se Andu Moisi, ultima dată la Bradul Borca, Andrei Apostol, fost jucător la CSM Paşcani şi Răzvan Gorovei, fost la Ştiinţa Miroslava, plus un grup de şapte juniori veniţi de la prim- divizionara Politehnica Iaşi. Ozana a perfectat şi primul joc de pregătire din această perioadă, străjerii urmînd să evolueze vineri, 19 iulie cu începere de la ora 18.00 contra celor de la Bucovina Rădăuţi. Partida va avea loc pe stadionul Cetatea. Clubul s-a înscris în campionatul Ligii 3 şi a achitat inclusiv fondul de garanţie financiară de 20.000 lei.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Constructorii “pătimesc” de pe urma „negrilor“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inspectorii de muncă au luat în vizor domeniul construcţiilor ■ în urma verificărilor au fost aplicate mari sancţiuni ■ pentru 33 de persoane fără forme legale, patronii au de plătit 660.000 lei ■

Inspectorii de muncă au efectuat verificări în domeniul relaţiilor de muncă şi în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor. Verificările au avut loc în perioada 3 – 28 iunie şi s-au lăsat cu amenzi usturătoare. „În domeniul relaţiilor de muncă au fost verificaţi un număr de 88 de angajatori. Cu ocazia controalelor au fost constatate 46 de deficienţe, au fost dispuse 46 de măsuri şi au fost aplicate un număr de 55 de sancţiuni contravenţionale şn cuantum de 662.700 lei. La 15 angajatori au fost depistate 33 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Cuantumul amenzilor aplicate pentru munca nedeclarată fiind în cuantum de 660.000 lei“, se arată într-un comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ. Printre neregulilel găsite pe la firme se numără neîncheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă; netransmiterea elementelor prevăzute în H.G nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă al salariaţilor în format electronic, cel tîrziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariat; completarea registrului general de evidenţă al salariaţilor în format electronic cu date eronate; lipsa dovezii privind comunicarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului către salariaţii îndreptăţiţi şi a dovezii referitoare la informarea salariaţilor cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor; necompletarea dosarului de personal al salariaţilor cu documentele prevăzute de H.G nr. 905/2017modificată şi completată; nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de către salariaţi; nerespectarea prevederilor privind repausul săptămînal; neplata sau plata cu întîrziere a drepturilor salariale. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost controlaţi un număr de 88 de angajatori. S-au constatat 128 de deficienţe pentru care s-au dispus 128 măsuri de remediere. Au fost sancţionaţi 92 de angajatori, cărora li s-au aplicat 128 sancţiuni pecuniare ce au totalizat 19.500 lei. Cele mai multe nereguli se refereau la neacordarea de către angajatori a echipamentului individual de protecţie; neasigurararea măsurilor de prim ajutor în caz de accident; lipsa efectuării examenelor medicale la angajare şi periodic; utilizarea necorespunzătoare a scărilor pe şantiere în ceea ce priveşte stabilitatea şi prinderea sigură a lucrătorilor în timpul accesului pe scară; utilizarea de echipamente de muncă necorespunzătoare, care nu sînt prevăzute cu sisteme de protecţie colectivă, cum sînt balustradele solide (suficient de înalte şi avînd cel puţin o bordură, o mînă curentă şi protecţie intermediară), platforme sau plase de prindere, suficient de solide pentru a impiedica/opri căderile de la înălţime şi care să nu fie întrerupte decît în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări; lipsa marcajelor şi a întreţinerii căilor de acces la locurile de muncă.

Citește știrea

Trending