Contactează-ne

Actualitate

Începutul cercetărilor arheologice în Neamţ

Știe publicată cu

în data de

Prof. Gheorghe RADU

Primele descoperiri de comori, cum erau denumite obiectele găsite, sunt menţionate în documentele de arhivă începând cu anul 1834, când, la Piatra-Neamţ, pe un deluşor numit Coada Petrişului, doi copii, jucându-se, au descoperit „o comoară ce se alcătue într-o căldare cu inele, bani şi legătură cu bani“. În acelaşi an, la extremitatea sud-estică a judeţului nostru, la Crăieşti, comuna Bozieni, s-a găsit „un ban turcesc de umbla 8 lei, la răspântia drumului mare şi a celui ce merge în ţarină, pe locul unde se bănuia existenţa unor bani îngropaţi de nişte sîrbi care au aşezat acolo în vremea turcilor“. La Cucilaţi (azi sat dispărut), comuna Secuieni, în anul 1935, în timpul aratului s-au găsit pe brazda răsturnată 188 bani turceşti de argint. La cercetarea făcută de autorităţi, se precizează că s-a găsit o sumă mai mare, conţinând monede în ruble turceşti, zloţi, lei, ruble a papei (?!), amestecate cu ţărână. Într-un alt document, nedatat, se menţionează că, la Gâdinţi, s-au găsit obiecte de îmbrăcăminte şi un coif de zale. În 1837, la Spiridoneşti, comuna Icuşeşti, s-ar fi găsit un vas cu bani, „în malul unei rupturi despre Siret“. Din comuna Poienari, privighetorul Ocolului Siretul de Sus înaintează Isprăvniciei Ţinutului Roman, în anul 1844, un hârb şi o „bucată de zgură din cele găsite la un loc de unde se săpase de cineva o comoară: la acel loc s-a găsit groapa, hîrburile unei chiup şi mulţime de zgură netezită, după cum a şezut pe lîngă chiup“. Alte asemenea locuri cu zgură sau cu arsură, cum sunt menţionate în documente, au fost identificate la Icuşeşti, Itrineşti, Scăricica-Pângăraţi şi Săbăoani. Sunt descoperiri, care nu apar, în documentele cercetate, ca rezultate ale unei activităţi ştiinţifice organizate; ele sunt fie întâmplătoare, fie rezultatul dorinţei de îmbogăţire a unor oameni. Ei au făcut, totuşi, fără ştirea şi fără voia lor, un serviciu ştiinţei, istoriei, dând la iveală uneori şi alte lucruri, în afară de bani, dintre care unele au mai rămas doar consemnate în documentele acelor vremi. Lipsa unor muzee, precum şi dezinteresul autorităţilor de atunci au făcut ca multe din obiectele găsite să se piardă. Se ştie că Gheorghe Asachi a construit o fabrică de hârtie în satul Văleni, lângă Piatra-Neamţ, pe locul numit Cetăţuia. Cu ocazia săpăturilor pentru turnarea temeliei fabricii, care va intra în funcţiune în anul 1841, s-a descoperit o fosilă umană, numită Piatra Idolilor de la Petrodava, aşa cum rezultă dintr-o stampă inclusă în Calendarul Asachi pe 1847. Într-un articol publicat în foaia amintită, Asachi arăta că aceasta a ieşit la iveală prin dislocarea unei stânci, credea că este un unicat pe globul pământesc şi ar reprezenta o veche zeitate dacică. În continuarea articolului, autorul arată că Piatra Idolilor de la Petrodava s-a pierdut în apele Bistriţei în timp ce prinţul Victenştein, proprietarul moşiei Fântânele-Bacău, o transporta pe o plută la moşia sa. Cu acest articol referitor la comoara de la Văleni, Asachi devine, spunem fără a greşi, primul arheolog al judeţului Neamţ. Această moştenire va fi continuată la sfârşitul veacului trecut prin studiile arheologice făcute de doctorul Ciohorms din Germania la Târgu- Neamţ (la Cetatea Neamţ), în anul 1889. Începând cu primele decenii ale veacului al XX-lea, apare preocuparea unor inimoşi slujitori ai şcolii de pe aceste meleaguri de a strânge vestigiile trecutului în muzee şcolare. Unul dintre celebrii directori ai Liceului Petru Rareş din Piatra-Neamţ, Mihail Stamatin înfiinţează un muzeu în localul liceului – în anul 1920 – sub denumirea de Muzeul Regional Cozla. Documentele de arhivă menţionează începuturile săpăturilor arheologice sistematice din anul 1930, la iniţiativa lui Constantin Matasă, care a întreprins cu „aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice şi a Direcţiunii Artelor din Ministerul Cultelor o serie de cercetări arheologice, privind chipul cum s-a scurs şi s-a dezvoltat viaţa străveche omenească pe aceste locuri“, aşa cum se consemna într-un document din 4 iulie 1930, aflat în păstrare la Arhivele Statului din Piatra Neamţ. Aceste cercetări ajung în anul 1939 la un număr de 80 staţiuni arheologice. Din cele optzeci de aşezări descoperite s-au scos la iveală materiale din „diferite epoci: piatra lustruită, fier, bronz medieval. Se spunea chiar că ceramica pictată stil A şi B din eneolitic este mai bine reprezentată în muzeul din Piatra-Neamţ decît oriunde în ţară, cu exemplare unice de mare valoare ştiinţifică şi muzeistică“. Acest muzeu a fost înfiinţat în anul 1934, sub denumirea de Muzeul Regional Piatra Neamţ la iniţiativa aceluiaşi Constantin Matasă. Se remarcă în primul rând săpăturile de la Izvoare, „o staţiune de o bogăţie, şi fineţe de material nebănuită, încît au ajuns să cheme atenţia arheologilor europeni în congrese, cum a fost cel de la Oslo, cerîndu-se piese din Muzeul din Piatra Neamţ, pentru expoziţiile universale, cum e cea de la New York“. Demn de semnalat este şi faptul că rezultatele cercetărilor arheologice de pe teritoriul meleagurilor noastre au fost publicate în reviste româneşti şi străine de largă circulaţie. Este vorba de un studiu pe trei pagini, însoţit de o serie de vederi din materialul aflat în muzeul pietrean, publicat în revista engleză The Ilustrated London News, nr. 5226 din 17 iunie 1939. Documentele vremii consemnează şi un fapt deosebit de interesant: alocarea unor fonduri însemnate pentru studiile arheologice şi săpăturile sistematice de la Neamţ ar fi o mândrie pentru ţinutul nostru să ajute această activitate culturală din unul dintre cele mai frumoase judeţe ale ţării, nu numai ale Moldovei dar chiar ale ţării.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Roman: Bani din bugetul urbei pentru ideile cetăţenilor

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ 100.000 de lei este bugetul alocat de Primăria Roman proiectelor pe care vor să le pună în practică locuitorii municipiului ■ au fost depuse şase proiecte, iar verdictul final se dă pe 18 iunie ■

Miercuri, 15 mai 2019, a fost ultima zi în care la Primăria Roman au putut fi depuse proiecte de către cetăţenii interesaţi să se implice în viaţa comunităţii prin bugetarea participativă. În cadrul acestei iniţiative au fost depuse şase proiecte, care urmează a fi evaluate de către o comisie, în perioada 16 mai – 31 mai. Valoarea bugetului propus pentru anul bugetar 2019, în cadrul procesului de bugetare participativă pentru proiectele selecţionate este de 100.000 de lei. Propunerile de proiecte trebuiau să se încadreze într-unul din următoarele domenii, pentru obiective care sînt în administrarea Municipiului Roman: infrastructură stradală: alei, trotuare, scuaruri, zone pietonale; amenajare de spaţii verzi şi locuri de joacă, amenajare spaţii publice :mobilier urban, iluminat public etc; infrastructură socială, culturală, de sănătate şi Smart City. „Am avut emoţii cu privire la şansa de a reuşi să convingem romaşcanii să se implice cu adevărat şi a veni cu propuneri şi soluţii pentru dezvoltarea oraşului, dar mă bucur să văd că sînt cîteva persoane, nu multe, dar care au completat un formular care îi poate aduce mai aproape de realizarea propriului proiect pentru oraş. Propunerile sînt din cele mai variate: realizarea de platforme ecologice subterane de colectare selectivă a deşeurilor, amenajarea unui loc de joacă, amplasarea de bănci inteligente, realizarea unui observator în aer liber, realizarea porţilor de intrare în oraţ şi amenajarea unui spaţiu public dintre blocuri. Sînt idei cel puţin interesante şi care, în mod sigur, vor aduce un plus comunităţii noastre. Le mulţumesc tuturor celor care sprijină autorităţile, le critică constructiv, dar în special celor care au ales să se alăture viziunii echipei din administraţia romaşcană. Este un prim pas important făcut pentru oraşul nostru şi sper ca un număr cît mai mare de romaşcani să voteze cele mai bune proiecte propuse şi eu îi asigur că le vom implementa“, a declarat primarul Lucian Micu. Pînă pe 31 mai, comisia de evaluare de la nivelul Primăriei municipiului Roman va analiza fiecare proiect, după care toate cele care îndeplinesc criteriile din regulamentul de bugetare participativă vor fi afişate pe site-ul oficial al instituţiei – în secţiunea „Pentru Roman – bugetare participativă“. Romaşcanii sînt cei care vor decide care sunt proiectele ce se vor realiza din cele propuse, astfel că pe pagina special creată, în perioada 3 – 14 iunie 2019, se va putea vota unul dintre cele şase proiecte pe care fiecare îl consideră cel mai potrivit. Pe data de 18 iunie, Primăria municipiului Roman va face public rezultatul votului, după care va trece la implementarea proiectelor.

Citește știrea

Actualitate

Cu viaţa mea apăr viaţa, premii pentru cîştigători

Știe publicată cu

în data de

Autor

În cadrul celei de-a X-a ediţii a Zilelor municipiului Roman, a avut loc şi festivitatea de premiere a cîştigătorilor concursului Cu viaţa mea apăr viaţa, desfăşurat pe 9 aprilie 2019 (etapa pe localitate – liceu şi gimnaziu). Locul I a fost obţinut de echipajul Liceului Franciscan Francisc de Assisi, urmat de echipa Colegiului Tehnic Petru Poni, care a participat în concurs cu două echipaje. Locul III a fost obţinut de a doua echipă a Colegiului Petru Poni, iar menţiune a obţinut echipa Liceului Vasile Sav. Premiile au fost înmînate de primarul Lucian Micu, fiecare echipă primind suma de 200 de lei pentru cunoştinţele asupra factorilor de risc şi implicarea voluntară în acţiunile de prevenire şi de intervenţie în situaţii de urgenţă sau dezastru.

Citește știrea

Actualitate

Ploile au „sabotat“ Zilele Municipiului

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ turul ciclist de sîmbătă a fost anulat, iar spectacolul Ansamblului Aretti a fost amînat

Un anunţ postat pe pagina de facebook a Primăriei Roman, sîmbătă, 18 mai, a anunţat amatorii sportului pe două roţi faptul că, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, pentru a evita posibile accidente, turul ciclist, programat a se desfăşura în municipiu cu plecare din Piaţa Roman-Vodă, a fost anulat. „Condiţiile meteo nefavorabile şi avertizările meteorologilor nu mai permit desfăşurarea turului ciclist, programat, cu prilejul celei de a X-a ediţii a Zilelor Municipiului Roman. Pe viitor, administraţia publică locală va organiza alte evenimente care să încurajeze practicarea sportului pentru o viaţă activă şi sănătoasă“, se scria în postarea pe pagina de socializare. Tot ploaia a amînat şi spectacolul aniversar legat de marcarea a 25 de ani de activitate a Ansamblului de dansuri Aretti al Comunităţii Elene din Roman, care ar fi trebuit să aibă loc sîmbătă, 18 mai, de la ora 16, pe scena din Piaţa Roman- Vodă. Conform informaţiilor date de Mihai Bîrjoveanu, şeful Biroului Evenimente din cadrul Primăriei Roman, spectacolul va fi reprogramat pentru marţi, 21 mai, în ziua sărbătorii de Constantin şi Elena, care este şi ultima zi a manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului. Spectacolul se va desfăşura în Sala de festivităţi Nicolae Manolescu Strunga din incinta Primăriei Roman.

Citește știrea

Trending