Contactează-ne

Actualitate

Începutul cercetărilor arheologice în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Prof. Gheorghe RADU

Primele descoperiri de comori, cum erau denumite obiectele găsite, sunt menţionate în documentele de arhivă începând cu anul 1834, când, la Piatra-Neamţ, pe un deluşor numit Coada Petrişului, doi copii, jucându-se, au descoperit „o comoară ce se alcătue într-o căldare cu inele, bani şi legătură cu bani“. În acelaşi an, la extremitatea sud-estică a judeţului nostru, la Crăieşti, comuna Bozieni, s-a găsit „un ban turcesc de umbla 8 lei, la răspântia drumului mare şi a celui ce merge în ţarină, pe locul unde se bănuia existenţa unor bani îngropaţi de nişte sîrbi care au aşezat acolo în vremea turcilor“. La Cucilaţi (azi sat dispărut), comuna Secuieni, în anul 1935, în timpul aratului s-au găsit pe brazda răsturnată 188 bani turceşti de argint. La cercetarea făcută de autorităţi, se precizează că s-a găsit o sumă mai mare, conţinând monede în ruble turceşti, zloţi, lei, ruble a papei (?!), amestecate cu ţărână. Într-un alt document, nedatat, se menţionează că, la Gâdinţi, s-au găsit obiecte de îmbrăcăminte şi un coif de zale. În 1837, la Spiridoneşti, comuna Icuşeşti, s-ar fi găsit un vas cu bani, „în malul unei rupturi despre Siret“. Din comuna Poienari, privighetorul Ocolului Siretul de Sus înaintează Isprăvniciei Ţinutului Roman, în anul 1844, un hârb şi o „bucată de zgură din cele găsite la un loc de unde se săpase de cineva o comoară: la acel loc s-a găsit groapa, hîrburile unei chiup şi mulţime de zgură netezită, după cum a şezut pe lîngă chiup“. Alte asemenea locuri cu zgură sau cu arsură, cum sunt menţionate în documente, au fost identificate la Icuşeşti, Itrineşti, Scăricica-Pângăraţi şi Săbăoani. Sunt descoperiri, care nu apar, în documentele cercetate, ca rezultate ale unei activităţi ştiinţifice organizate; ele sunt fie întâmplătoare, fie rezultatul dorinţei de îmbogăţire a unor oameni. Ei au făcut, totuşi, fără ştirea şi fără voia lor, un serviciu ştiinţei, istoriei, dând la iveală uneori şi alte lucruri, în afară de bani, dintre care unele au mai rămas doar consemnate în documentele acelor vremi. Lipsa unor muzee, precum şi dezinteresul autorităţilor de atunci au făcut ca multe din obiectele găsite să se piardă. Se ştie că Gheorghe Asachi a construit o fabrică de hârtie în satul Văleni, lângă Piatra-Neamţ, pe locul numit Cetăţuia. Cu ocazia săpăturilor pentru turnarea temeliei fabricii, care va intra în funcţiune în anul 1841, s-a descoperit o fosilă umană, numită Piatra Idolilor de la Petrodava, aşa cum rezultă dintr-o stampă inclusă în Calendarul Asachi pe 1847. Într-un articol publicat în foaia amintită, Asachi arăta că aceasta a ieşit la iveală prin dislocarea unei stânci, credea că este un unicat pe globul pământesc şi ar reprezenta o veche zeitate dacică. În continuarea articolului, autorul arată că Piatra Idolilor de la Petrodava s-a pierdut în apele Bistriţei în timp ce prinţul Victenştein, proprietarul moşiei Fântânele-Bacău, o transporta pe o plută la moşia sa. Cu acest articol referitor la comoara de la Văleni, Asachi devine, spunem fără a greşi, primul arheolog al judeţului Neamţ. Această moştenire va fi continuată la sfârşitul veacului trecut prin studiile arheologice făcute de doctorul Ciohorms din Germania la Târgu- Neamţ (la Cetatea Neamţ), în anul 1889. Începând cu primele decenii ale veacului al XX-lea, apare preocuparea unor inimoşi slujitori ai şcolii de pe aceste meleaguri de a strânge vestigiile trecutului în muzee şcolare. Unul dintre celebrii directori ai Liceului Petru Rareş din Piatra-Neamţ, Mihail Stamatin înfiinţează un muzeu în localul liceului – în anul 1920 – sub denumirea de Muzeul Regional Cozla. Documentele de arhivă menţionează începuturile săpăturilor arheologice sistematice din anul 1930, la iniţiativa lui Constantin Matasă, care a întreprins cu „aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice şi a Direcţiunii Artelor din Ministerul Cultelor o serie de cercetări arheologice, privind chipul cum s-a scurs şi s-a dezvoltat viaţa străveche omenească pe aceste locuri“, aşa cum se consemna într-un document din 4 iulie 1930, aflat în păstrare la Arhivele Statului din Piatra Neamţ. Aceste cercetări ajung în anul 1939 la un număr de 80 staţiuni arheologice. Din cele optzeci de aşezări descoperite s-au scos la iveală materiale din „diferite epoci: piatra lustruită, fier, bronz medieval. Se spunea chiar că ceramica pictată stil A şi B din eneolitic este mai bine reprezentată în muzeul din Piatra-Neamţ decît oriunde în ţară, cu exemplare unice de mare valoare ştiinţifică şi muzeistică“. Acest muzeu a fost înfiinţat în anul 1934, sub denumirea de Muzeul Regional Piatra Neamţ la iniţiativa aceluiaşi Constantin Matasă. Se remarcă în primul rând săpăturile de la Izvoare, „o staţiune de o bogăţie, şi fineţe de material nebănuită, încît au ajuns să cheme atenţia arheologilor europeni în congrese, cum a fost cel de la Oslo, cerîndu-se piese din Muzeul din Piatra Neamţ, pentru expoziţiile universale, cum e cea de la New York“. Demn de semnalat este şi faptul că rezultatele cercetărilor arheologice de pe teritoriul meleagurilor noastre au fost publicate în reviste româneşti şi străine de largă circulaţie. Este vorba de un studiu pe trei pagini, însoţit de o serie de vederi din materialul aflat în muzeul pietrean, publicat în revista engleză The Ilustrated London News, nr. 5226 din 17 iunie 1939. Documentele vremii consemnează şi un fapt deosebit de interesant: alocarea unor fonduri însemnate pentru studiile arheologice şi săpăturile sistematice de la Neamţ ar fi o mândrie pentru ţinutul nostru să ajute această activitate culturală din unul dintre cele mai frumoase judeţe ale ţării, nu numai ale Moldovei dar chiar ale ţării.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Locuri „gîrlă“ sînt la şcolile profesionale

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pentru şcolile profesionale sînt libere 880 locuri ■ cele mai multe clase sînt pentru Industrie şi Pielărie, Mecanică şi Turism ■

De luni, 22 iunie începe cea de a doua etapă de admitere în şcolile profesionale. Pe site-ul Inspectoratului şcolar şi la sediul tuturor şcolilor gimnaziale au fost afişate cele 880 de locuri libere la şcolile profesionale din judeţ. „La învăţămîntul profesional de masă sînt aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru judeţul Neamţ 58 de clase, care trebuie să şcolarizeze 1624 de elevi, din care o clasă este în sistem dual la Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu din Piatra Neamţ. Pe domenii situaţia se prezintă astfel: Agricultură – 3 clase, Chimie industrială – o clasă, Comerţ – 6 clase, Construcţii Instalaţii şi Lucrări Publice – 2 clase. Pentru profilul electric există 3,5 clase, Electronică şi Automatizări 2,5 clase, Estetică şi Igiena corpului omenesc 0,5 clase, Fabricarea produselor din lemn – 4,5 clase, Industrie Alimentară 2,5, Industrie textilă şi Pielărie – 7,5 clase, materiale de Construcţie – 0,5 clase, Mecanică – 16 clase, Silvicultură -0,5 clase, Turism şi Alimentaţie – 8 clase. În prima etapă s-au înscris 744 de elevi şi mai sînt libere pentru a doua etapă 880 locuri, care au fost afişate la sediile şcolilor gimnaziale şi pe site-ul Inspectoratului şcolar. Etapa a doua de înscriere este planificată între 22 -24 iulie. Şcoala unde au absolvit elevii gimnaziul trebuie să elibereze fişa de înscriere pe care candidaţii o vor depune împreună cu celelalte documente la liceul sau şcoala profesională pe care doresc s-o urmeze, la care mai sunt locuri libere. Acolo unde numărul de solicitări este mai mare decît cel al locurilor, şcoala va organiza un concurs de admitere propriu, specific profilului“, a precizat Elena Preda, purtătorul de cuvînt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Conform listei publicate pe site-ul Inspectoratului Şcolar Neamţ, cele mai multe locuri libere sînt la Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu Piatra Neamţ, care are libere pentru etapa a doua 129 de locuri, în diverse specialităţi, la Colegiul Tehnic Ion Creangă Tîrgu Neamţ – 126 de locuri, la Colegiul Tehnic Danubiana Roman – 103 locuri libere, la Colegiul Tehnic Miron Costin Roman – 53 de locuri, Liceul Tehnologic Vasile Sav Roman – 47 de locuri şi Liceul Roznov – 42 de locuri.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Părinţi revoltaţi la Liceul Săbăoani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 18 elevi cu medii mai mici decît cele de admitere în liceu au rămas nerepartizaţi după prima etapă ■ părinţii acuză conducerea unităţii că nu ar fi fundamentat corect planul de şcolarizare ■ directorul liceului susţine că părinţii nu pricep mecanismul de admitere în liceu ■

Un grup de părinţi revoltaţi de faptul că anul acesta copiii lor nu au reuşit să intre la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri din Săbăoani a protestat şi vineri, 19 iulie, în faţa instituţiei, susţinînd că nimeni nu trebuie să le discrimineze copiii, luîndu-le dreptul de a urma un liceu. De cîteva zile ei acuză conducerea unităţii că a solicitat anul acesta cu o clasă mai puţin, ceea ce a diminuat şansele elevilor care au terminat gimnaziul în comună să intre la acest liceu, în timp ce la Săbăoani au venit copii din alte localităţi. „Avem copiii care au terminat anul acesta liceul, aici, în sat. Chiar dacă au terminat cu medii mai mici, nu trebuie alungaţi ca nişte cîini din şcoală. Ne-am interesat şi am aflat că legea spune că toţi absolvenţii clasei a VIII-a, dacă vor, au dreptul să meargă la liceu. Acum unde se duc mai departe şi vor să facă un curs, li se cere liceul. Legea spune că numărul de locuri care trebuie să existe la învăţămîntul de zi este cel puţin egal cu numărul de absolvenţi de la clasa a VIII-a. La alineatul 3 (din broşura de admitere n.r.) scrie clar că numărul de absolvenţi de clasa a VIII-a care n-au împlinit 18 ani, trebuie să urmeze liceul. Copiii noştri au drepturi egale la fel cu ceilalţi. Numai la Săbăoani au scos o clasă. De o săptămînă protestăm în fiecare zi la liceu şi la primărie şi nimeni nu ne ascultă. Dintotdeauna copiii au fost buni şi mai puţin buni. Asta nu înseamnă că trebuie discriminaţi. Am trei copii şi pe toţi i-am ajutat să înveţe. Nu-i putem pedepsi şi să-i scoatem din comunitate. Ni s-a spus că sînt copii puţini şi nu se poate merge mai departe cu o clasă. Unul dacă rămîne, trebuie lăsat să înveţe. Ce dacă nu iau BAC-ul? Dar trauma lor? De ce să meargă la profesională la Roman? Doamna directoare nu poate decide în numele nostru. A făcut o greşeală, să o îndrepte. Să adune cei 18 copii şi să facă o clasă. Asta cerem noi“, a declarat Antoaneta Roca, susţinută de Carolina Bălan şi de alţi părinţi prezenţi la protest. Eleva în numele căreia a vorbit mama, a terminat cu media 5,16, iar ca opţiune a trecut în cerere doar patru clase: două de la Liceul Săbăoani şi alte două de la Colegiul Tehnic Miron Costin. Directoarea liceului, profesoara Ioana Ciobanu, susţine că numărul de clase la liceu s-a diminuat anul acesta din cauza scăderii numărului de copii. Din punctul său de vedere, cei 18 elevi rămaşi nerepartizaţi au opţiunea de a urma şcoli profesionale în meserii foarte bune. „Părinţii nemulţumiţi se prevalează de prevederile din metodologia de admitere care stipulează că fiecare copil trebuie să urmeze 10 clase de învăţămînt obligatoriu şi nu înţeleg că asta nu înseamnă să urmeze în localitatea în care domiciliază. E vorba de copii cu medii mici care, din punctul meu de vedere, nu au capacitatea de a promova BAC- ul dacă vor face un liceu. Părinţii nu vor să înţeleagă că aceşti copii se vor descurca mai bine la o şcoală profesională în Roman, unde pot să facă o navetă uşoară, unde primesc bursă de 200 lei, care acoperă costurile navetei. Nu e justificat acest protest. Nu ne-a luat nimeni o clasă. A scăzut numărul de elevi şi cu cei 18 copii nerepartizaţi nu se poate face o clasă. De altfel, la noi, în urma repartizării computerizate ne-au venit 11 copii din alte localităţi şi din Roman. Planul de şcolarizare a fost fundamentat corect. Părinţii sînt cei care nu vor să accepte că învăţămîntul profesional e ruta şcolară mai corectă pentru aceşti copii şi că, în cazul în care doresc să termine şi liceul după absolvirea şcolii profesionale o pot face la seral“, a declarat Ioana Ciobanu, directorul Liceului Vasile Alecsandri. Preşedintele FSLI Neamţ, Gabriel Ploscă, are cunoştinţă de conflictul de la Săbăoani şi susţine că e vorba de o greşeală de orientare profesională, care dovedeşte faptul că sindicatele au avut dreptate în primăvară, atunci cînd au afirmat că ministrul Ecaterina Andronescu s-a pripit lansînd controversatul proiect de 33% clase de profesională, fără o pregătire treptată a reducerii numărului de clase la liceu. O analiză a numărului de locuri rămase în licee arată că doar la LPS Roman mai există locuri pentru etapa a doua de repartizare: două sînt la clasa de atletism şi 4 la clasa de fotbal, băieţi. Ultimele medii de admitere la liceele din Roman au fost 5,78, la Liceul Vasile Sav, la clasa de mecanică şi 6,06 la Colegiul Petru Poni, clasa de Protecţia Mediului. La Colegiul Tehnic Danubiana, 5,28 a fost ultima medie de admitere la Industrie Alimentară, 5,33 la Protecţia Mediului şi 5,09 la Turism şi Alimentaţie. La Colegiul Miron Costin, ultima medie de admitere a fost 5,49, la profilul Construcţii.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Începe procesul unui ucigaş din Poieni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ tînărul în vîrstă de 18 ani a ucis un consătean care-i putea fi tată ■ la anchetă a recunoscut agresiunea ■

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a tînărului din localitatea Poieni, comuna Piatra Şoimului, care a ucis un consătean ce-i putea fi tată. Alin Vasile Bîrsan, de 18 ani, a fost inculpat pentru săvîrşirea infracţiunii de omor. De la data faptei el a fost arestat preventiv, măsura privativă de libertate fiind prelungită ulterior. Totul s-a întîmplat pe 3 mai 2019, cînd băiatul a ucis un bărbat de 51 de ani, iar fapta a avut loc ca majoritatea infracţiunilor de violenţă, pe fondul consumului de băuturi alcoolice. În ziua fatidică cei doi s-ar fi aghezmuit iniţial separt, fecare pe unde a apucat. Ulterior s-au întîlnit întîmplător, pe stradă, şi au decis ca împreună să meargă la un local din sat să se cinstească. Au mers pînă acolo împreună, dar barul era închis. A fost momentul în care bărbatul în vîrstă de 51 de ani l-ar fi înjurat pe mai tînărul său confrate, ceea ce l-a înfuriat la culme pe băiat. Junele a mers acasă de unde rapid s-a întors cu o bîtă. Nu i-a fost greu să doboare victima la pămînt, iar după ce a reuşit acest lucru a continuat să-l ciomăgească, majoritatea loviturilor vizînd capul. Cînd a terminat, bărbatul era mort şi desfigurat de ploaia de lovituri care i-au sfărîmat faţa. Imediat a fost anunţat un procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ şi oamenii legii de la Inspectoratul de Poliţie. Agresorul a fost dus la audieri şi pus în faţa probelor strînse de anchetatori a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa. Ulterior a fost prezentat în faţa unui magistrat de la Tribunalul Neamţ care nu a avut nici o rezervă să-l priveze de libertate pentru următoarele 30 de zile, de atunci măsura privativă de libertate fiind prelungită, ultima dată fiind pe 12 iulie, cînd inculpatul a cerut înlocuirea detenţiei cu o măsură mai blîndă dar nu a avut succes. „În temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură penală respinge, ca neîntemeiată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, cerere formulată de către inculpatul Bîrsan Alin Vasile prin apărătorul său ales. În temeiul art. 348 Cod procedură penală, raportat la art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpat trimis în judecată în dosarul nr. 1420/103/2019 al Tribunalului Neamţ pentru săvîrşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, măsură pe care o menţine“, conform instanţei.

Citește știrea

Trending