Contactează-ne

Actualitate

Începutul cercetărilor arheologice în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Prof. Gheorghe RADU

Primele descoperiri de comori, cum erau denumite obiectele găsite, sunt menţionate în documentele de arhivă începând cu anul 1834, când, la Piatra-Neamţ, pe un deluşor numit Coada Petrişului, doi copii, jucându-se, au descoperit „o comoară ce se alcătue într-o căldare cu inele, bani şi legătură cu bani“. În acelaşi an, la extremitatea sud-estică a judeţului nostru, la Crăieşti, comuna Bozieni, s-a găsit „un ban turcesc de umbla 8 lei, la răspântia drumului mare şi a celui ce merge în ţarină, pe locul unde se bănuia existenţa unor bani îngropaţi de nişte sîrbi care au aşezat acolo în vremea turcilor“. La Cucilaţi (azi sat dispărut), comuna Secuieni, în anul 1935, în timpul aratului s-au găsit pe brazda răsturnată 188 bani turceşti de argint. La cercetarea făcută de autorităţi, se precizează că s-a găsit o sumă mai mare, conţinând monede în ruble turceşti, zloţi, lei, ruble a papei (?!), amestecate cu ţărână. Într-un alt document, nedatat, se menţionează că, la Gâdinţi, s-au găsit obiecte de îmbrăcăminte şi un coif de zale. În 1837, la Spiridoneşti, comuna Icuşeşti, s-ar fi găsit un vas cu bani, „în malul unei rupturi despre Siret“. Din comuna Poienari, privighetorul Ocolului Siretul de Sus înaintează Isprăvniciei Ţinutului Roman, în anul 1844, un hârb şi o „bucată de zgură din cele găsite la un loc de unde se săpase de cineva o comoară: la acel loc s-a găsit groapa, hîrburile unei chiup şi mulţime de zgură netezită, după cum a şezut pe lîngă chiup“. Alte asemenea locuri cu zgură sau cu arsură, cum sunt menţionate în documente, au fost identificate la Icuşeşti, Itrineşti, Scăricica-Pângăraţi şi Săbăoani. Sunt descoperiri, care nu apar, în documentele cercetate, ca rezultate ale unei activităţi ştiinţifice organizate; ele sunt fie întâmplătoare, fie rezultatul dorinţei de îmbogăţire a unor oameni. Ei au făcut, totuşi, fără ştirea şi fără voia lor, un serviciu ştiinţei, istoriei, dând la iveală uneori şi alte lucruri, în afară de bani, dintre care unele au mai rămas doar consemnate în documentele acelor vremi. Lipsa unor muzee, precum şi dezinteresul autorităţilor de atunci au făcut ca multe din obiectele găsite să se piardă. Se ştie că Gheorghe Asachi a construit o fabrică de hârtie în satul Văleni, lângă Piatra-Neamţ, pe locul numit Cetăţuia. Cu ocazia săpăturilor pentru turnarea temeliei fabricii, care va intra în funcţiune în anul 1841, s-a descoperit o fosilă umană, numită Piatra Idolilor de la Petrodava, aşa cum rezultă dintr-o stampă inclusă în Calendarul Asachi pe 1847. Într-un articol publicat în foaia amintită, Asachi arăta că aceasta a ieşit la iveală prin dislocarea unei stânci, credea că este un unicat pe globul pământesc şi ar reprezenta o veche zeitate dacică. În continuarea articolului, autorul arată că Piatra Idolilor de la Petrodava s-a pierdut în apele Bistriţei în timp ce prinţul Victenştein, proprietarul moşiei Fântânele-Bacău, o transporta pe o plută la moşia sa. Cu acest articol referitor la comoara de la Văleni, Asachi devine, spunem fără a greşi, primul arheolog al judeţului Neamţ. Această moştenire va fi continuată la sfârşitul veacului trecut prin studiile arheologice făcute de doctorul Ciohorms din Germania la Târgu- Neamţ (la Cetatea Neamţ), în anul 1889. Începând cu primele decenii ale veacului al XX-lea, apare preocuparea unor inimoşi slujitori ai şcolii de pe aceste meleaguri de a strânge vestigiile trecutului în muzee şcolare. Unul dintre celebrii directori ai Liceului Petru Rareş din Piatra-Neamţ, Mihail Stamatin înfiinţează un muzeu în localul liceului – în anul 1920 – sub denumirea de Muzeul Regional Cozla. Documentele de arhivă menţionează începuturile săpăturilor arheologice sistematice din anul 1930, la iniţiativa lui Constantin Matasă, care a întreprins cu „aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice şi a Direcţiunii Artelor din Ministerul Cultelor o serie de cercetări arheologice, privind chipul cum s-a scurs şi s-a dezvoltat viaţa străveche omenească pe aceste locuri“, aşa cum se consemna într-un document din 4 iulie 1930, aflat în păstrare la Arhivele Statului din Piatra Neamţ. Aceste cercetări ajung în anul 1939 la un număr de 80 staţiuni arheologice. Din cele optzeci de aşezări descoperite s-au scos la iveală materiale din „diferite epoci: piatra lustruită, fier, bronz medieval. Se spunea chiar că ceramica pictată stil A şi B din eneolitic este mai bine reprezentată în muzeul din Piatra-Neamţ decît oriunde în ţară, cu exemplare unice de mare valoare ştiinţifică şi muzeistică“. Acest muzeu a fost înfiinţat în anul 1934, sub denumirea de Muzeul Regional Piatra Neamţ la iniţiativa aceluiaşi Constantin Matasă. Se remarcă în primul rând săpăturile de la Izvoare, „o staţiune de o bogăţie, şi fineţe de material nebănuită, încît au ajuns să cheme atenţia arheologilor europeni în congrese, cum a fost cel de la Oslo, cerîndu-se piese din Muzeul din Piatra Neamţ, pentru expoziţiile universale, cum e cea de la New York“. Demn de semnalat este şi faptul că rezultatele cercetărilor arheologice de pe teritoriul meleagurilor noastre au fost publicate în reviste româneşti şi străine de largă circulaţie. Este vorba de un studiu pe trei pagini, însoţit de o serie de vederi din materialul aflat în muzeul pietrean, publicat în revista engleză The Ilustrated London News, nr. 5226 din 17 iunie 1939. Documentele vremii consemnează şi un fapt deosebit de interesant: alocarea unor fonduri însemnate pentru studiile arheologice şi săpăturile sistematice de la Neamţ ar fi o mândrie pentru ţinutul nostru să ajute această activitate culturală din unul dintre cele mai frumoase judeţe ale ţării, nu numai ale Moldovei dar chiar ale ţării.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Lucrări de reabilitare şi modernizare a locurilor de joacă din Piatra-Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Unul dintre obiective prioritare stabilite pentru acest an de municipalitatea pietreană este reabilitarea locurilor de joacă din oraş.  În acest sens, încă din luna februarie a fost demarată  o acţiune amplă de lucrări, prin care s-a realizat până în prezent:

  • Modernizarea a 6 locuri de joacă prin înlocuirea echipamentelor vechi cu echipamente de joacă noi şi modern. Este vorba despre următoarele locuri de joacă: Parc Aurora, strada Brânduşelor, strada Mihai Viteazu – bloc C5, strada Pompiliu Clement, Strada Rovine, strada Aleea Ulmilor la intersecţia cu strada Mihai Viteazu.
  • Reparaţia capitală a 12 locuri de joacă.
  • Reparaţii punctuale şi înlocuiri de echipamente uzate la alte 10 locuri de joacă.

Săptămâna aceasta s-a finalizat montarea echipamentelor de joacă noi şi a  demarat  amenajarea terenului şi montarea de covoraşe de protecţie.

În municipiul Piatra-Neamţ sunt 46 de locuri de joacă publice, de întreţinerea cărora se ocupă societatea Consiliului Local Publiserv. Ne-am propus modernizarea tuturor locurilor de joacă din oraş, prin înlocuirea echipamentelor existente cu altele noi şi moderne, într-un program etapizat derulat pe parcursul a trei ani, respectiv 2020-2022. De asemenea, am semnat  contractele de finanţare din fonduri europene prin care se vor realiza până la finalul anului viitor trei grădini publice urbane cu zone de recreere şi petrecere a timpului liber,  precum şi cu spaţii de joacă pentru copii” a declarat primarul Dragoş Chitic.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ- niciun caz nou. Naţional – 165 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional sunt confirmate 18.594 de cazuri, 1.219 decese, 12.162 vindecaţi

Până pe 27 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 18.594 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 12.162 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 1219 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 165 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 198 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 4.935 de  persoane. Alte 82.655 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 397.563 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 402apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.093 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 181 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 142.400 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 2 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Totodată, în data de 26 mai a.c., 61 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Până la data de 26 mai 2020, au fost raportate 1.361.100 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andora. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Italia, Franţa, Germania, Spania și Regatul Unit.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Beţia la volan – a fost implicat într-un accident, a fugit de poliţişti şi a mai comis unul, iar după trei ore un al treilea

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vîrstă de 53 de ani, din Piatra Neamţ, a dovedit “perseverenţă maximă” în… a urca băut la volan şi a comite accidente. Pe 26 mai, în jurul orei 19, poliţiştii au fost sesizaţi despre producerea unui accident pe strada Mihai Stamatin. Oamenii legii au depistat, in trafic, autoturismul implicat, dar şoferul nu a oprit şi, după o urmărire, a fost prins după ce a intrat în coliziune cu un vehicul parcat. S-a stabilit că era băut, a refuzat să i se recolteze sînge, şi a rămas fără permis. După aproximativ trei ore, poliţiştii au fost din nou sesizaţi că autoturismul cu pricina a fost implicat într-un alt accident rutier. Din nou şoferul a fost prins, pus să sufle în alcooltester, iar de data aceasta a fost încătuşat.

“La data de 26 mai a.c., în jurul orei 19.00, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Piatra Neamţ au fost sesizaţi cu producerea unui eveniment rutier pe strada Mihai Stamatin.

La scurt timp, polițiștii au depistat în trafic autoturismul în cauză și întrucât conducătorul auto a refuzat să oprească la semnalul regulamentar de oprire, s-a procedat la urmărirea acestuia, fiind oprit pe Aleea Rozelor, unde cel în cauză a intrat în coliziune cu un vehicul parcat.

Întrucât emana halenă alcoolică, conducătorul auto, un bărbat de 53 de ani, din Piatra Neamţ, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o valoare de 1,38 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la un centru de permanență din Piatra Neamţ unde, în prezenţa cadrelor medicale, a refuzat recoltarea de mostre biologice de sânge în vederea stabilirii, cu exactitate, a alcoolemiei.

Poliţiştii au demarat cercetările sub aspectul comiterii infracţiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice și i-au reținut permisul de conducere, fiindu-i eliberată o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.

Ulterior, în jurul orei 22.00, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ au fost sesizaţi cu privire la faptul că autoturismul în cauză a fost implicat într-un eveniment rutier pe strada Aleea Rozelor din Piatra Neamț.

Poliţiştii s-au deplasat la faţa locului iar la scurt timp, bărbatul în cauză a fost depistat într-o parcare de pe strada Mihai Viteazu. Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o valoare de 1,28 mg/l alcool pur în aerul expirat. De asemenea, conducătorul auto a refuzat recoltarea de mostre biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Fiindu-i probată activitatea infracțională, acesta a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore, fiind cercetat sub aspectul comiterii infracţiunilor de refuzul sau sustragerea de la recoltarea de mostre biologice și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Astăzi, bărbatul urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, cu propunerea de luare a unei măsuri preventive”, se precizează în comunicatul de presă al IPJ Neamţ.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending