Publicitate

Mica Sahară, acesta este supranumele pe care şi l-a cîştigat zilele acestea cătunul Vlădnicele, polul secetei din judeţ. Localnicii, vreo 90 la număr, sînt în marea lor majoritate bătrîni. Fîntînile sînt aproape toate secate. În unele mai este apă, dar, dacă o scoţi, trebuie să aştepţi trei zile ca să se decanteze. Cîndva, a fost un proiect de alimentare cu apă. A secat şi el înainte de a fi pus în funcţiune. Acum oficialii se dau de ceasul morţii să-l reînvie. Rămîne întrebarea retorică: chiar era nevoie să se ajungă să se care apă cu cisternele pentru a se mişca nişte hîrtii?

Satul Vlădnicele, comuna Stăniţa, a devenit cunoscut în ultimele zile mijloacelor mass-media din toată ţara, din cauza lipsei acute de apă resimţită de cei 91 de locuitori al localităţii, în marea lor majoritate oameni trecuţi de 70 de ani. Situaţia dramatică a locuitorilor cătunului a fost dezbătută şi de oficialităţile judeţene care încearcă acum să o rezolve cu ajutorul Guvernului. „Prefectul judeţului Neamţ, Toader Mocanu, luînd cunoştinţă de situaţia disperată a sătenilor din Vlădnicele, a promis că specialiştii instituţiei pe care o conduce vor întocmi un studiu de fezabilitate pentru aducţiunea apei în zonă. Acest studiu va fi prezentat Guvernului României pentru a adopta o hotărîre prin care să aloce fondurile necesare realizării acestui obiectiv. Pînă la rezolvarea problemei, datoria administraţiei publice locale Stăniţa este de a asigura un minim necesar de apă pentru oamenii şi animalele din satele Vlădnicele şi Todireni. Marţi, 15 mai, două cisterne venite din municipiul Roman au alimentat cîteva fîntîni din Vlădnicele, cele mai importante, şi alte cîteva din Todireni“, a declarat Laurenţiu Todireanu, primarul comunei Stăniţa. Drumul străbătut cu maşina către satul Vlădnicele a însemnat un drum al penitenţei şi pentru redactorii „Monitorului de Roman“ care au avut posibilitatea să vadă cum seceta şi căldura au reuşit să destabilieze o mică localitate, creînd panică în rîndul locuitorilor.

Aşa vrea Cel de Sus

Peisajul dezolant din zonă ne-a urmărit tot drumul pînă în sat. Am văzut stupefiaţi animale care păşteau o iarbă pitică, rănindu-şi gingiile în încercarea de a se hrăni. Arăturile şi-au dezvăluit nevoia de apă prin bulgări compacţi de lut, cu duritatea pe care o au pietrele. Culturile de grîu pitice sînt compromise, plantele plecîndu- şi, umile, spicul către pămînt sub arşiţa nemiloasă şi sub bătaia unui vînt uscat. În sat, la una din fîntînile la care mulţi localnici apelează, s-a format un fel de „Poiana lui Iocan“, unde toată lumea se adună şi discută între pauzele îngăduite de scoaterea unor găleţi de apă din fîntînă, de la politică şi pînă la seceta care o să fie în această vară. Un bătrîn, în vîrstă de 75 ani, se chinuia cu ajutorul unui par cu un cîrlig la capăt să scoată cu mîinile tremurînde o găleată din fîntînă. Povara, mare pentru el, i-a accentuat oboseala şi printre mormăituri a implorat „pronia divină“. Aveam să aflăm de la Jenică Eftimie că cele două găleţi de apă pe care le-a scos din fîntînă îi vor ajunge două zile pentru adăpatul unui cal şi a unei vaci. „Eu beau şi apă din asta, care a fost adusă cu cisterna, pentru că şi cea din bazin este tot la fel. Dacă aşa vrea Cel de Sus, ne vom duce pînă la capăt crucea“, a spus bătrînul care trăieşte doar cu un milion şi jumătate pensie de la CAP. Ca o culme a ironiei, la cîţiva metri de fîntîna la care multă lume a apelat în ultimele două zile, se află o cişmea care stă mărturie a unei reţele de alimentare cu apă realizată acum trei ani şi care n-a funcţionat niciodată din cauza lipsei de apă. Constantin Pătraşcu, un sătean care locuieşte vizavi de fîntîna respectivă, ne-a declarat că apa trebuie decantată cel puţin trei zile ca să poată fi băută. „Înainte, cînd eram copil, mai beam şi apă din pîrîu. Acum, tot cam pe-acolo ne situăm, deoarece o găleată trebuie să o laşi cel puţin trei zile pentru ca mîlul să se depună la fund şi să o poţi folosi cît de cît. Din cauza lipsei zăpezii din acest an, apa a dispărut şi din bazinele aflate în vecinătate şi din fîntînile oamenilor şi a celor de pe domeniul public. Nu ştiu ce o să ne facem dacă vor veni temperaturile de 40 grade. Va arde pămîntul, pentru că, după cum se vede, nici în prezent în grădini nu creşte nimic, nici măcar buruiana. Eu locuiesc în Roman, însă am venit să-mi ajut părinţii, dar lipsa de apă mă împedică să duc la bun sfîrşit treburile gospodăriei. Noroc că s-a adus apă cu cisterna şi s-a umplut această fîntînă, din cîte am aflat, cu şase tone de apă, pentru că altfel nu ştiu ce ne-am fi făcut. Mă gîndesc cu groază că dacă afară nu va ploua în perioada imediat următoare se va termina şi apa din iazurile de la marginea satului, acolo unde se adapă peste 2.000 de oi şi 150 de vaci. Oamenii or să fie nevoiţi să-şi vîndă animalele din bătătură pe bani puţini, pentru că nu o să aibă cum le creşte. În momentul cînd o să vină ploaia mă tem însă că aceasta va aduce şi grindină, iar pe lîngă toate necazurile pe care le avem riscăm să ne fie compromisă şi bruma de zarzavat din grădină, vie sau culturi din cîmp“, s-a lamentat Constantin Pătraşcu.

Vom căra apă cu sacaua

Între timp, la fîntînă au mai venit trei bătrîne împovărate de ani şi griji pentru a scoate şi ele, cu bruma de puteri, apa atît de necesară traiului de zi cu zi. Dumitra Cramaroc a spus că tot ce se întîmplă acum, lipsa de apă, seceta, este din cauză că „lumea este a dracului“. „Nu cred că este cineva mai bun şi fără de greşeală, însă, răutatea ne-a învrăjbit şi ne-a atras pedeapsa lui Dumnezeu. Am ajuns să ne chinuim la bătrîneţe, să cărăm apă cum se căra odinioară prin sate, cu sacaua“, a motivat situaţia dată, bătrîna. Viceprimarul comunei Stăniţa, Constantin Buzdugan, a povestit cum lumea speriată de situaţia creată şi de mijloacele financiare reduse, în momentul în care s-a adus apă cu cisternele, au întrebat dacă trebuie să plătească vreun ban pentru această apă. La 20 de metri, dintr-o altă fîntînă, o femeie în vîrstă se chinuia să scoată apă. De fiecare dată, în găleată nu se afla mai mult de un litru de apă, fiind nevoită să scoată de mai multe ori apă pentru a umple căldarea. „Vom căra apă cu cisternele pînă cînd se va milostivi Dumnezeu de noi. Va trebui să găsim o modalitate prin care să reuşim să aducem apă în Vlădnicele, folosind şi reţeaua de alimentare cu apă stradală realizată acum trei ani. O soluţie ar fi cîteva izvoare cu debit mare de la marginea satului Veja. Dacă se va reuşi să căpătăm fonduri pentru a capta această apă, va fi posibilă «înţeparea» în alimentarea cu apă din satul Vlădnicele. Îmi este milă de bătrînii acestui sat, majoritatea oameni trecuţi bine de 70 ani, care trebuie să îndure zilnic calvarul acesta al lipsei de apă. În sat au rămas doar cinci tineri, în cele 40 de gospodării cîte numără satul. Pe vremea lui Ceauşescu s-a pus problema ca acest cătun, din cauza alunecărilor de teren, să fie dărîmat şi strămutat în altă parte. Poate ar fi fost mai bine pentru locuitorii satului, însă Dumnezeu le-a rînduit pe toate aşa cum a găsit de cuviinţă“, a menţionat viceprimarul Constantin Buzdugan. Primarul comunei Stăniţa, Laurenţiu Todireanu, a precizat că, pînă la rezolvarea definitivă a problemei, va căra apă din satele unde fîntînile au destulă apă cu tractorul şi cu noua remorcă achiziţionată, aflate în dotarea administraţiei publice locale şi o va distribui, la bidoane, în satele Vlădnicele şi Todireni. „În satul Todireni, circa jumătate din oameni apelează la fîntînile aflate la depărtare de cîţiva kilometri de domiciliile acestora. Însă, situaţia dramatică este la Vlădnicele, acolo unde oamenii şi animalele simt acut lipsa lichidului vital. Conducerea primăriei va face toate demersurile necesare către organele abilitate ale statului pentru rezolvarea urgentă a crizei din zonă. Nu vrem să devenim un pol al secetei sau o mică Sahară“, a mai spus primarul comunei Stăniţa.

N.R. La despărţirea dureroasă de colegul nostru Costică Calimac ne permitem să trecem în revistă împreună cu dumneavoastră, cei în slujba cărora şi-a pus peniţa, o parte dintre articolele pe care le-a scris de-a lungul anilor.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.