Contactează-ne

Educatie

În învăţămînt, o fi frică sau laşitate?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ din laşitate, frică sau inconştienţă, doar cîţiva directori de şcoli au venit la întîlnirea cu liderul FSLI , Gabriel Ploscă ■ majoritatea şcolilor nu au fost reprezentate nici măcar de contabili, secretari sau lideri de sindicat ■ un cadru didactic cere demisia directorilor şi a inspectorului şcolar general ■

Redactorii Monitorului au semnalat în cursul acestei săptămîni situaţia fără precedent din învăţămînt, legată de plata salariilor cadrelor didactice şi a celorlalţi salariaţi din sistem, generată de insuficienţa fondurilor necesare achitării contravalorii integrale a lefurilor. Lucrul deosebit de grav este soluţia de provizorat, aceea de a se afla în imposibilitatea virării către stat a contribuţiilor sociale, stopajul la sursă reprezentînd faptă penală. Gabriel Ploscă, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ a pus degetul pe rană, arătînd cauzele care au dus la dezastrul actual din sistem şi la ajungerea la ceea ce se poate chema momentul adevărului. „Lucrurile semnalate de noi de ani de zile sînt deosebit de grave şi sînt legate de subfinanţarea cronică a învăţămîntului, declarat, doar în vorbe, prioritate naţională. Subfinanţarea nu e de azi, de ieri, e de peste 27 de ani, dacă e să ne raportăm doar la perioada postrevoluţionară. Deşi în lege se stipulează clar obligativitatea de finanţare a învăţămîntului cu minim 6% din PIB, niciodată nu s-a asigurat acest procent. Anul acesta, cu chiu cu vai, s-au alocat 2,9% din PIB, faţă de media de 5,5% în ţările europene. Necazurile vin, însă, de la introducerea forţată şi artificială a acestui nenorocit cost standard per/elev, care se face fără a se ţine cont de condiţiile specifice ale fiecărei unităţi şcolare. După îndestularea tututor bugetelor finanţate de stat către alte ministere, se repartizează învăţămîntului cît se scurge printre degetele miniştrilor de finanţe, fără a ţine cont de acest cost standard, calculat contabiliceşte, în baza unei formule nefericite: «ăştia sînt banii, pe ăştia îi împărţim». Aşa s-a întîmplat mereu în ultimii ani, cînd începînd de prin februarie ne vin semnale despre faptul că fondul de salarii nu este acoperitor nevoilor reale“, a declarat liderul sindical. El a reamintit şi faptul că soluţia sugerată de Inspectoratul Şcolar, de neachitare a contribuţiilor sociale, împinge directorii, ca ordonatori de credite, spre comiterea unor fapte penale, acelea de stopaj la sursă, care generează alte necazuri, legate de imposibilitatea plăţii concediilor medicale, în caz de îmbolnăvire, pentru că persoana în cauză apare în sistem ca neasigurată, după trei luni. Ministerele de Finanţe şi cel al Educaţiei Naţionale au interzis şi artificiile făcute pînă acum, respectiv de a putea aduce sume din trimestrul al IV-lea, în aşteptarea unei rectificări. Gabriel Ploscă a vorbit şi de tensiunea din cancelarii, de nebunia informatizării sistemului, care, ca şi în domeniul Sănătăţii, este în permanenţă blocat. „Ne-au spus colegii că pentru a introduce datele în Edusal sau Revisal, secretarii şcolilor lucrează noaptea. Sînt probleme grele în învăţămînt pe care ar trebui să le cunoască toată lumea. Apropo de calitate în învăţămînt: nici unul din factorii decidenţi nu spune nimic despre calitatea, securitatea elevilor, integritatea lor fizică, etc. Nici nu se poate pune problema de acestea la un deficit de 620.000 lei. În comisia paritară a Inspectoratului Şcolar Neamţ, de miercuri, 9 mai, am fost anunţaţi că s-a deschis creditarea pentru salariile de luna aceasta, cu acest deficit. Ni s-a spus că toate salariile vor intra pe card şi preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, a anunţat că s-a convenit cu ministerul să se achite drepturile salariale pînă la ultimul bănuţ, urmînd ca ulterior să se vadă ce se poate face pentru asigurarea sumelor integrale“, a mai adăugat Ploscă.

Probleme grele

Deşi în sală nu se aflau mai mult de 30-40 de persoane, cînd ar fi trebuit să fie sute, cei prezenţi şi-au strigat păsurile. Directorul Colegiului Naţional Roman Vodă, Mihaela Tanovici, a vorbit de măsurile luate în liceu, evident în detrimentul calităţii, referitoare la desfăşurarea orelor de informatică şi limbi străine intensiv cu cîte o clasă întreagă. „Dacă e necesar, şi în felul acesta se rezolvă problemele de subfinanţare, îmi dau demisia, pentru a dovedi că nu mă ţin de scaun. Dilema în care ne aflăm e legată de asigurarea calităţii prin încadrare cu ceea ce cheamă: profesor scump cu vechime, grade didactice, doctorate şi profesor ieftin, care înseamnă eventual debutant, fără pregătire profesională atestată de grade didactice. La ora aceasta, la CNRV vorbim de un deficit de 8% care se va accentua de la lună la lună“, a declarat Mihaela Tanovici. Apoi directorii Şcolii Calistrat Hogaş, Luminiţa Boloca şi al Colegiului Tehnic Petru Poni, Gabriela Dascălu, şi-au vărsat năduful arătînd imposibilitatea încadrării în costurile standard şi imposibilitatea rezolvării deficitului de finanţare printr-o eventuală concediere a personalului didactic auxiliar, nedidactic sau de îngrijire şi aşa insuficient. Profesorul Onoriu Maior, de la CNRV, aflat în pragul pensionării, a ridicat problema lipsei de demnitate a cadrelor didactice şi a laşităţii acestora, care, deşi situaţia este atît de gravă, se complac în ea, refuzînd să-şi asume riscurile participării la eventuale acţiuni de protest, aşa cum au făcut-o cei din sistemul sanitar, care au reuşit să rezolve problema sporurilor şi a salariilor. „Noi, cadrele didactice, sîntem cele care trebuie să modelăm şi să croim un om demn. Despre ce demnitate se poate vorbi cînd n-am văzut pe nimeni în stradă în ultimele trei luni, cînd n-am văzut nici un inspector şcolar general, nici un director, nici un contabil să-şi dea demisia? Eu ies la pensie peste cîteva luni, după 46 de ani de muncă. Cine va răspunde de faptul că pensia mea va fi mai mică pentru că nu au fost virate la stat contribuţiile ce mi-au fost reţinute?“, a întrebat, revoltat, profesorul. Au fost scoase în evidenţă şi faptul că nici şcolile care s-au încadrat în costul standard, cum ar fi aceea de la Gherăeşti sau unităţi de învăţămînt care nu primesc fonduri după această formulă, precum cele speciale au primit bani mai puţini. Gabriel Ploscă nu a negat faptul că i s-a adus la cunoştinţă că la nivelul conducerii Inspectoratului Şcolar repartiţia banilor de salarii s-ar fi făcut şi pe ochi frumoşi, existînd unităţi favorizate. Rezultatul unei asemenea întîlniri a rămas în coadă de peşte. Demisiile? Nu rezolvă problema. O grevă cu blocarea anului şcolar nu rezolvă nici ea problemele, pentru că dascălii nu semnează pentru o grevă, din frică, din laşitate. Minodora Lemnaru, liderul zonal al FSLI, a recunoscut existenţa unui sentiment de teamă şi faptul că nici ultima încercare de boicotare a simulărilor naţionale nu a putut fi făcută tocmai din laşitatea cadrelor didactice. Întîlniri asemănătoare vor avea loc în toate zonele judeţului.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Tîrgu Neamţ: Promovabilitatea la BAC a fost de 66% sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Maria Magdalena Movilă a obţinut 9,86, cea mai mare medie din zonă ■ la Liceul Conta prima a fost Mihaela Apucăloaiei, la Colegiul Creangă Ana Maria Iftime, la seminarul de la Agapia Ioana Calinic, iar la cel de la Mănăstirea Neamţ Eusebiu Nicolae ■

Promovabilitatea la BAC a fost de circa 66% în zona Tîrgu Neamţ. La examen au fost înscrişi 756 elevi de la şase unităţi liceale, iar dintre aceştia 495 au promovat examenul, 244 au fost respinşi, unul a fost eliminat din examen, iar 15 nu s-au prezentat. Cea mai mare medie din oraş, respectiv 9,86, s-a înregistrat la Colegiul Ştefan cel Mare, fiind obţinută de Maria Magdalena Movilă. Pe locul secund s- au situat cinci fete, toate avînd media 9,80: Maria Apostol, Diana Aron, Alina Mihaela Enea, Laura Elena Heriu, Maria Andra Trifan. Colegiul Ştefan cel Mare a avut 271 elevi înscrişi la BAC, iar din numărul total 257 au promovat, 13 au fost respinşi şi unul a fost eliminat. La Liceul Vasile Conta cea mai mare medie a fost 9,81, iar performanţa aparţine Mihaelei Apucăloaiei. Ocupantele locurilor doi şi trei au fost Laura Podoleanu, cu media 9,51 şi Nicoleta Tărăntuş, cu 9,40. De la Liceul Vasile Conta au susţinut examenul 113 elevi, dintre care 103 au primit verdictul „reuşit“, iar zece s-au situat în tabăra respinşilor. La Colegiul Tehnic Ion Creangă cea mai mare medie a fost 9,63, fiind obţinută de Ana Maria Iftime. Au urmat-o Viorica Georgiana Apostol, cu 9,56 şi Maria Trofin, cu 9,31. De la Colegiul Ion Creangă s-au înscris la BAC 299 elevi, inclusiv din promoţiile anterioare şi au promovat examenul 92 dintre ei. S-au mai înregistrat 193 de respinşi şi 14 neprezentaţi. La Seminarul Teologic Veniamin Costachi de la Mănăstirea Neamţ, cel mai bun rezultat aparţine lui Eusebiu Nicolae Florişteanu (specializarea Teologie ortodoxă), cu media 9,53. La unitatea de învăţămînt menţionată au fost 40 de elevi înscrişi, dintre ei 31 fiind admişi şi nouă respinşi. La Liceul Teologic Ortodox Cuvioasa Parascheva de la Mănăstirea Agapia, cea mai mare medie, respectiv 9,55 aparţine elevei Ioana Calinic, care a urmat specializarea Ghid turism religios. De la acest seminar au luat parte la examen 15 eleve, 11 dintre ele promovînd examenul şi patru fiind respinse. O altă unitate de învăţămînt, Liceul Tehnologic Ion Creangă Pipirig, a avut 18 elevi înscrişi la BAC şi numai trei dintre ei au reuşit să obţină medii peste 6, promovînd examenul. Alţii nouă au fost respinşi, iar şase nu s-au prezentat.

Citește știrea

Educatie

Neamţ: Au început înscrierile la BAC-ul de toamnă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la prima sesiune nu au promovat examenul 1.079 de candidaţi ■ probele de toamnă se vor susţine între 21 august şi 3 septembrie ■

Înscrierile pentru cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2019 au început de luni, 15 iulie, urmînd să se încheie pe 19 iulie, potrivit calendarului Ministerului Educaţiei. În judeţul Neamţ, la prima sesiune a examenului au picat examenul 1.079 de absolvenţi. Probele din sesiunea de toamnă se vor desfăşura între 21 august şi 3 septembrie. În ce-i priveşte pe candidaţii care sînt în stare de corigenţă, dacă promovează examenele se pot înscrie pe data de 26 iulie. Pe 21 august, elevii vor susţine proba scrisă la Limba şi literatura română, pe 22 august – proba scrisă la Limba şi literatura maternă, pe 23 august – proba obligatorie a profilului, iar pe 26 august – proba la alegere a profilului şi specializării. Probele orale încep pe 27 şi 28 august, cînd are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, apoi pe 29 august are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, urmînd ca pe 30 august şi 2 septembrie să aibă loc evaluarea competenţelor digitale, iar pe 2 şi 3 septembrie, evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. Pe 3 septembrie, pînă la ora 12,00, este programată afişarea primelor rezultate la probele scrise şi în aceeaşi zi pot fi depuse contestaţiile, între orele 12.00 – 16.00. În perioada 3 – 6 septembrie, contestaţiile vor fi soluţionate de către profesori, iar pe 7 septembrie, vor fi afişate rezultatele finale ale Bacalaureatului de toamnă. După corectarea celor 1.343 de contestaţii depuse de absolvenţi după examenul de Bacalaureat, notele obţinute au ridicat un pic procentul de promovabilitate. Dacă înainte de contestaţii promovaseră 2.429 de candidaţi, din cei 3.558 de absolvenţi de liceu şi procentul de promovabilitate era de 67,27%, după recorectare numărul de elevi promovaţi este de 2.479, ceea ce ridică procentul la 69,27%. Celor trei elevi care au obţinut media maximă 10: Raluca Andreea Miron şi Emilia Toma de la Colegiul Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ şi Ştefan Miron de la Colegiul Gheorge Asachi li s-a adăugat după contestaţii Dragoş Filioreanu, de la Colegiul Calistrat Hogaş, care a obţinut nota 10, în urma corectării tezei la Istorie, probă la care, iniţial, fusese notat cu 8,75. În sesiunea iunie-iulie la examenul maturităţii au fost înscrişi 3.725 de candidaţi, s-au prezentat 3.558, iar 167 de absolvenţi au renunţat. Au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudare patru elevi care au dat examenul la Colegiul Ştefan cel Mare, Liceul Sadoveanu din Borca, Colegiul Miron Costin şi Colegiul de Transporturi. Au fost respinşi 1.075 elevi şi au reuşit să promoveze 2.479. 505 elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99, în timp ce 574 au luat între 7 şi 7,99. 745 de absolvenţi s-au încadrat ca rezultate în tranşa 8-8,99, 651 între 9 şi 9,99 şi patru au luat 10. La zi s-au înscris 3.699 de absolvenţi şi au fost prezenţi la examen 3.538, ceea ce reprezintă un procent de 95,6%. Nu s-au prezentat la examen din cei care au terminat cursurile la zi un număr de 161 candidaţi (4,35%) şi au fost respinşi 1.060 (29,96%). Continuînd analiza, vom vedea că 833 de candidaţi care au terminat la zi au avut la BAC medii mai mici de 5, ceea ce reprezintă 78,58%. Un număr de 227 candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,99, reprezentînd 21,42%. Alţi 502 se încadrează în tranşa de medii 6 – 6,99 (20,29%), în timp ce 573, adică 23,16% au obţinut medii între 7 şi 7,99. Dacă vorbim despre ceea ce înseamnă elevi buni, putem constata că 744 dintre absolvenţii de liceu din Neamţ se încadrează în tranşa 8-8,99. În categoria elevi cu rezultate foarte bune se încadrează 651 (26,31%), ei promovînd BAC-ul cu medii între 9 şi 9,99, iar patru cu 10, ceea ce reprezintă 0,16%. 16 elevi de la seral s-au înscris la examen, 11 au dat probele, au fost respinşi opt, iar trei au promovat.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: La BAC, puţin mai bine după contestaţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după corectarea celor 1.343 de contestaţii, procentul de promovabilitate în judeţ a crescut de la 68,27 % la 69,67% ■ încă un elev, Dragoş Filioreanu, de la Colegiul Hogaş, a absolvit cu 10 ■

După corectarea celor 1.343 de contestaţii depuse de absolvenţi după examenul de Bacalaureat, notele obţinute au ridicat un pic procentul de promovabilitate. Dacă înainte de contestaţii promovaseră 2.429 de candidaţi, din cei 3.558 de absolvenţi de liceu şi procentul de promovabilitate era de 67,27, după recorectare numărul de elevi promovaţi este de 2.479, ceea ce ridică procentul la 69,27%. Celor trei elevi care au obţinut media maximă 10: Raluca Andreea Miron şi Emilia Toma de la Colegiul Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ şi Ştefan Miron de la Colegiul Gheorge Asachi li s-a adăugat după contestaţii Dragoş Filioreanu, de la Colegiul Calistrat Hogaş, care în urma corectării tezei la Istorie, unde iniţial fusese notat cu 8,75, în urma contestaţiei a obţinut nota maximă. În sesiunea iunie-iulie la examenul maturităţii au fost înscrişi 3.725 de candidaţi, s-au prezentat 3.558, iar un număr de 167 de absolvenţi au renunţat. Au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudare patru elevi care au dat examenul la Colegiul Ştefan cel Mare, Liceul Sadoveanu din Borca, Colegiul Miron Costin şi Colegiul de Transporturi. Au fost respinşi 1.075 elevi şi au reuşit să promoveze 2.479. Inspectoratul Şcolar a realizat o ierahizare a mediilor celor care au promovat. 505 elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99, în timp ce 574 au luat între 7 şi 7,99. 745 de absolvenţi s-au încadrat ca rezultate în tranşa 8-8,99, 651 între 9 şi 9,99 şi patru au luat 10. Dacă este să ne referim la forma de învăţămînt pe care au absolvit-o, trebuie spus că la zi s-au înscris 3.699, au fost prezenţi la examen 3.538, ceea ce reprezintă un procent de 95,6%. Nu s-au prezentat la examen din cei care au terminat cursurile la zi un număr de 161 candidaţi (4,35%) şi au fost respinşi 1.060 (29,96%). Continuînd analiza, vom vedea că 833 de candidaţi care au terminat la zi au avut la BAC medii mai mici de 5, ceea ce reprezintă 78,58%. Un număr de 227 candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,99, reprezentînd 21,42%. Alţi 502 se încadrează în tranşa de medii 6 – 6,99 (20,29%), în timp ce 573, adică 23,16% au obţinut medii între 7 şi 7,99. Dacă vorbim despre ceea ce înseamnă elevi buni, putem constata că 744 dintre absolvenţii de liceu din Neamţ se încadrează în tranşa 8-8,99. În categoria elevi cu rezultate foarte bune se încadrează 651 (26,31%), ei promovînd BAC-ul cu medii între 9 şi 9,99, iar patru cu 10, ceea ce reprezintă 0,16%. 16 elevi de la seral s-au înscris la examen, dintre ei 11 avînd curajul să se prezinte în faţa comisiei, adică 68,75%. Au fost respinşi 8 (72,73%), doi obţinînd medii între 6 şi 6,99, iar unul se încadrează în tranşa 8-8,99. Cît priveşte situaţia celor care au terminat liceul la frecvenţă redusă s-au înscris 10, din care s-au prezentat 9 şi au fost respinşi 7. Unul dintre candidaţi a obţinut medie între 6 şi 6,99, iar altul între 7 şi 7,99. La nivel naţional, după corectarea celor 48.000 de contestaţii rata de promovabilitate este de 67,7%, faţă de 67,2% înainte de recorectare. Cel mai mare procent de promovare la BAC a fost în judeţul Cluj, unde 80,71 dintre elevi au trecut examenul. Procente mari au fost obţinute şi la Sibiu – 74,54%, Bucureşti – 72,84%, în timp ce la Ilfov au promovat doar 38,44%, iar la Giurgiu 47,33%.

Citește știrea

Trending