Publicitate

■ din laşitate, frică sau inconştienţă, doar cîţiva directori de şcoli au venit la întîlnirea cu liderul FSLI , Gabriel Ploscă ■ majoritatea şcolilor nu au fost reprezentate nici măcar de contabili, secretari sau lideri de sindicat ■ un cadru didactic cere demisia directorilor şi a inspectorului şcolar general ■

Redactorii Monitorului au semnalat în cursul acestei săptămîni situaţia fără precedent din învăţămînt, legată de plata salariilor cadrelor didactice şi a celorlalţi salariaţi din sistem, generată de insuficienţa fondurilor necesare achitării contravalorii integrale a lefurilor. Lucrul deosebit de grav este soluţia de provizorat, aceea de a se afla în imposibilitatea virării către stat a contribuţiilor sociale, stopajul la sursă reprezentînd faptă penală. Gabriel Ploscă, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ a pus degetul pe rană, arătînd cauzele care au dus la dezastrul actual din sistem şi la ajungerea la ceea ce se poate chema momentul adevărului. „Lucrurile semnalate de noi de ani de zile sînt deosebit de grave şi sînt legate de subfinanţarea cronică a învăţămîntului, declarat, doar în vorbe, prioritate naţională. Subfinanţarea nu e de azi, de ieri, e de peste 27 de ani, dacă e să ne raportăm doar la perioada postrevoluţionară. Deşi în lege se stipulează clar obligativitatea de finanţare a învăţămîntului cu minim 6% din PIB, niciodată nu s-a asigurat acest procent. Anul acesta, cu chiu cu vai, s-au alocat 2,9% din PIB, faţă de media de 5,5% în ţările europene. Necazurile vin, însă, de la introducerea forţată şi artificială a acestui nenorocit cost standard per/elev, care se face fără a se ţine cont de condiţiile specifice ale fiecărei unităţi şcolare. După îndestularea tututor bugetelor finanţate de stat către alte ministere, se repartizează învăţămîntului cît se scurge printre degetele miniştrilor de finanţe, fără a ţine cont de acest cost standard, calculat contabiliceşte, în baza unei formule nefericite: «ăştia sînt banii, pe ăştia îi împărţim». Aşa s-a întîmplat mereu în ultimii ani, cînd începînd de prin februarie ne vin semnale despre faptul că fondul de salarii nu este acoperitor nevoilor reale“, a declarat liderul sindical. El a reamintit şi faptul că soluţia sugerată de Inspectoratul Şcolar, de neachitare a contribuţiilor sociale, împinge directorii, ca ordonatori de credite, spre comiterea unor fapte penale, acelea de stopaj la sursă, care generează alte necazuri, legate de imposibilitatea plăţii concediilor medicale, în caz de îmbolnăvire, pentru că persoana în cauză apare în sistem ca neasigurată, după trei luni. Ministerele de Finanţe şi cel al Educaţiei Naţionale au interzis şi artificiile făcute pînă acum, respectiv de a putea aduce sume din trimestrul al IV-lea, în aşteptarea unei rectificări. Gabriel Ploscă a vorbit şi de tensiunea din cancelarii, de nebunia informatizării sistemului, care, ca şi în domeniul Sănătăţii, este în permanenţă blocat. „Ne-au spus colegii că pentru a introduce datele în Edusal sau Revisal, secretarii şcolilor lucrează noaptea. Sînt probleme grele în învăţămînt pe care ar trebui să le cunoască toată lumea. Apropo de calitate în învăţămînt: nici unul din factorii decidenţi nu spune nimic despre calitatea, securitatea elevilor, integritatea lor fizică, etc. Nici nu se poate pune problema de acestea la un deficit de 620.000 lei. În comisia paritară a Inspectoratului Şcolar Neamţ, de miercuri, 9 mai, am fost anunţaţi că s-a deschis creditarea pentru salariile de luna aceasta, cu acest deficit. Ni s-a spus că toate salariile vor intra pe card şi preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, a anunţat că s-a convenit cu ministerul să se achite drepturile salariale pînă la ultimul bănuţ, urmînd ca ulterior să se vadă ce se poate face pentru asigurarea sumelor integrale“, a mai adăugat Ploscă.

Probleme grele

Deşi în sală nu se aflau mai mult de 30-40 de persoane, cînd ar fi trebuit să fie sute, cei prezenţi şi-au strigat păsurile. Directorul Colegiului Naţional Roman Vodă, Mihaela Tanovici, a vorbit de măsurile luate în liceu, evident în detrimentul calităţii, referitoare la desfăşurarea orelor de informatică şi limbi străine intensiv cu cîte o clasă întreagă. „Dacă e necesar, şi în felul acesta se rezolvă problemele de subfinanţare, îmi dau demisia, pentru a dovedi că nu mă ţin de scaun. Dilema în care ne aflăm e legată de asigurarea calităţii prin încadrare cu ceea ce cheamă: profesor scump cu vechime, grade didactice, doctorate şi profesor ieftin, care înseamnă eventual debutant, fără pregătire profesională atestată de grade didactice. La ora aceasta, la CNRV vorbim de un deficit de 8% care se va accentua de la lună la lună“, a declarat Mihaela Tanovici. Apoi directorii Şcolii Calistrat Hogaş, Luminiţa Boloca şi al Colegiului Tehnic Petru Poni, Gabriela Dascălu, şi-au vărsat năduful arătînd imposibilitatea încadrării în costurile standard şi imposibilitatea rezolvării deficitului de finanţare printr-o eventuală concediere a personalului didactic auxiliar, nedidactic sau de îngrijire şi aşa insuficient. Profesorul Onoriu Maior, de la CNRV, aflat în pragul pensionării, a ridicat problema lipsei de demnitate a cadrelor didactice şi a laşităţii acestora, care, deşi situaţia este atît de gravă, se complac în ea, refuzînd să-şi asume riscurile participării la eventuale acţiuni de protest, aşa cum au făcut-o cei din sistemul sanitar, care au reuşit să rezolve problema sporurilor şi a salariilor. „Noi, cadrele didactice, sîntem cele care trebuie să modelăm şi să croim un om demn. Despre ce demnitate se poate vorbi cînd n-am văzut pe nimeni în stradă în ultimele trei luni, cînd n-am văzut nici un inspector şcolar general, nici un director, nici un contabil să-şi dea demisia? Eu ies la pensie peste cîteva luni, după 46 de ani de muncă. Cine va răspunde de faptul că pensia mea va fi mai mică pentru că nu au fost virate la stat contribuţiile ce mi-au fost reţinute?“, a întrebat, revoltat, profesorul. Au fost scoase în evidenţă şi faptul că nici şcolile care s-au încadrat în costul standard, cum ar fi aceea de la Gherăeşti sau unităţi de învăţămînt care nu primesc fonduri după această formulă, precum cele speciale au primit bani mai puţini. Gabriel Ploscă nu a negat faptul că i s-a adus la cunoştinţă că la nivelul conducerii Inspectoratului Şcolar repartiţia banilor de salarii s-ar fi făcut şi pe ochi frumoşi, existînd unităţi favorizate. Rezultatul unei asemenea întîlniri a rămas în coadă de peşte. Demisiile? Nu rezolvă problema. O grevă cu blocarea anului şcolar nu rezolvă nici ea problemele, pentru că dascălii nu semnează pentru o grevă, din frică, din laşitate. Minodora Lemnaru, liderul zonal al FSLI, a recunoscut existenţa unui sentiment de teamă şi faptul că nici ultima încercare de boicotare a simulărilor naţionale nu a putut fi făcută tocmai din laşitatea cadrelor didactice. Întîlniri asemănătoare vor avea loc în toate zonele judeţului.

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.