Contactează-ne

Educatie

În educaţie vor fi schimbări radicale

Știre publicată în urmă cu

în data de

n legea care prevede învăţămîntul obligatoriu de 15 ani a fost promulgată de preşedintele Iohannis n grădiniţa devine şi ea obligatorie, pe grupe n sindicaliştii sînt sceptici n ministerul a lansat în dezbatere publică proiectul de BAC diferenţiat pe 4 tipuri de programe: ştiinţe, socio-umaniste, vocaţionale şi profesional n

Sînt modificări importante în învăţămînt şi începînd de anul viitor,
cel tîrzu pînă în anul 2030, grădiniţa devene obligatorie. Asta după
ce, pe 1 aprilie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat
prevederea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011.
Noul act normativ prevede că învăţămîntul obligatoriu va ajunge la
15 clase, incluzînd grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare din
învăţămîntul preşcolar. „Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se
modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învăţămîntul
general obligatoriu cuprinde învăţămîntul primar, învăţămîntul
gimnazial şi primii 2 ani ai învăţămîntului secundar superior.
Învăţămîntul secundar superior şi grupa mare din învăţămîntul
preşcolar devin obligatorii pînă cel mai tîrziu în anul 2020, grupa
mijlocie pînă cel mai tîrziu în anul 2023, iar grupa mică pînă în anul
2030. (2) Frecventarea învăţămîntul obligatoriu poate înceta la
forma cu frecvenţă la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se
modifica şi va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învăţămîntul
general obligatoriu cuprinde învăţămîntul primar, învăţămîntul
gimnazial şi primii 2 ani ai învăţămîntului secundar superior.
Învăţămîntul secundar superior şi grupa mare din învăţămîntul
preşcolar devin obligatorii pînă cel mai tîrziu în anul 2020, grupa
mijlocie pînă cel mai tîrziu în anul 2023, iar grupa mică pînă în anul
2030.»“, conform Mediafax. Sindicaliştii susţin însă că la acest
moment nu există dotări, suficient personal, bani pentru investiţii
sau strategi în educaţie, pentru a implementa noile norme. „Este
foarte bine că a fost luată această decizie de extindere a
învăţămîntului obligatoriu. Dar trebuie să înţelegem, măcar acum,
de ce este importantă creşterea finanţării sistemului de educaţie din
România. Nu e suficient că aduci nişte copii în grădiniţe, şcoli sau
licee, pe care îi aşezi în bănci şi îi ţii ocupaţi. Educaţia trebuie să
dezvolte, iar acest lucru înseamnă locuri suficiente, pentru un acces
egal al tuturor copiilor în grădiniţe şi şcoli; unităţi de învăţămînt
dotate cu materiale didactice care să ofere o nouă perspectivă a
stilului de predare şi de învăţare – unul modern, nu unul tern care
oboseşte elevii; readaptarea programelor şcolare la cerinţele de pe
piaţa muncii, pentru a avea tineri absolvenţi cu şanse reale de
angajare şi funcţionali din punct de vedere profesional. Şi, da,
trebuie spus, pentru toate acestea avem nevoie de strategi buni în
educaţie şi de bani pentru investiţii. Altfel, nu facem decît să
îngrămădim nişte copii sau tineri în săli de clase”, a declarat
preşedintele FSLI, Simion Hăncescu. În plus, se doreşte
bacalaureat diferenţiat, iar Ministerul Educaţiei a lansat în
dezbatere publică un proiect prin care diferenţiază examenul în 4
tipuri de programe: ştiinţe, studii socio-umaniste, studii vocaţionale
şi bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul
examen de absolvire ce duce la obţinerea unei diplome. Potrivit
proiectului cu titlul „Educaţia ne uneşte – Viziune asupra viitorului
educaţiei în România“, ciclul secundar superior începe la vîrsta de
15 sau 16 ani şi are durata de 3 sau 4 ani, care se organizeaza în
programe de studii profesionale, studii liceale vocaţionale, studii
liceale de ştiinţe şi socio-umaniste. Fiecare din cele patru programe
de studii va avea propriul examen de absolvire, care duce la
obţinerea unei diplome de bacalaureat. Examenele de absolvire
pentru programele de ştiinţe şi socio-umaniste (Bacalaureat A1 şi
A2) şi pentru programul vocaţional (Bacalaureat V) vor include
probe specifice fiecarui program şi o probă de maturitate care
evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic,
competenţele dobîndite pe parcursul întregului parcurs şcolar
obligatoriu, creativitatea, cunoştinţele, abilităţile şi aptitudinile
absolventului.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Haralambie

    3 aprilie 2019 at 7:51 AM

    Nu sunt de acord cu gradiita obligatorie de la 3 ani….Asta ar trebui sa fie optional,pt ca la copii mici sunt probleme.Apoi si cu bacul diferentiat mi se pare o miciună.Ne furăm căciula,pentru că după mine cine are bac,e om capabil,cine nu,să rămână doar absolvet de liceu,fără bac și gata…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Învăţământ gratuit?! Părinţi, mâna pe portofele că veţi auzi doar: bani, bani şi iar bani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Învăţământul în România e la fel de gratuit pe cât de sincere sunt promisiunile politicienilor în campania electorală. De câteva zile a început anul şcolar şi deja prin mai toate şcolile se organizează şedinţele cu părinţii care, hai să nu ne mai ascundem după deget, înseamnă în principal prilej de “prelucrare” a părinţilor ca să scoată bani din buzunar pentru fondul clasei, pentru văruit, pentru dotat, pentru…

Aşa s-a întâmplat în fiecare an, aşa se întâmplă şi în pandemicul an 2020. Chiar dacă politicienii s-au bătut cu cărămida în piept că dau ei bani de tablete, de dezinfectant, pregătesc ei şcolile, le dotează etc. Şi, dacă e să verifici, banii, în marea lor parte, au plecat din buget, însă… nu prea vedem unde au ajuns. Că tot părinţii trebuie să scoată din buzunar, de unde au sau mai ales nu au, banii pentru toate scrise mai sus şi încă multe altele.

Aşa că să scoatem din vocabularul legislativ această mincinoasă noţiune de “învăţământ gratuit”, că din mintea părinţilor a ieşit demult. În plus, poate onor băieţii ăştia politicieni se gândesc să vină în sprijinul amărâţilor de părinţi cu o măsură de genul: banii daţi pentru învăţământul “gratuit” să fie deduşi din birurile pe care trebuie să le plătim. E clar că statul nu e capabil să asigure condiţii de gratuitate pentru învăţământul OBLIGATORIU şi, dacă tot compensez eu, părinte, să-mi fie reduse dările pe care statul mi le cere cu acele sume cu care acopăr impotenţa lui administrativă.

Poate vom discuta cu altă ocazie şi despre părinţii care exagerează, care se “roagă” ei să fie daţi bani în plus, negândindu-se că învăţământul trebuie să fie accesibil tuturor, nu doar celor cu dare de mână. Dacă tot vor condiţii de cinci stele pentru copiii lor, ceea ce pot să înţeleg, de ce nu-i duc la o instituţie de învăţământ privată unde să înveţe în puf şi cu cele mai noi tehnologii pe masă? Şi poate altădată o să vorbim şi despre faptul că la şcoală au dreptul să meargă şi copiii celor angajaţi “în privat”. Bugetarii, majoritatea dintre ei, foarte bine că a fost aşa, nu le doresc răul, şi-au luat salariile întregi în perioada stării de urgenţă, deşi au stat acasă, dar cei de la privat au trecut prin şomaj tehnic sau poate chiar au ajuns în şomaj sau au suferit tăieri de salarii pentru că şi angajatorii, privaţi, în majoritatea cazurilor, abia mai gâfâie din cauza crizei economice.

Însă ar trebui să fim corecţi şi oneşti în ambele sensuri: dacă un bugetar care a luat leafa întreagă poate plăti tot felul de “fonduri ale clasei”, ca şi în anii trecuţi, un angajat din HORECA, de exemplu, de unde să dea bani ca în alţi ani dacă el nu a avut unde munci până mai ieri? Sau copilul acelui angajat nu mai are dreptul la educaţie?

Şi mai am o întrebare, tot retorică: dacă apuc să cotizez pentru tot ce mai trebuie cumpărat ca al meu copil să beneficieza de învăţământ “gratuit” şi, nu-mi doresc, dar înţeleg că se poate întâmpla, se închide şcoala pe motiv de COVID, mi se returnează banii daţi?

Dreapta măsură sau dacă vreţi calea de mijloc ar trebui să fie căutată, şi chiar găsită, în tot ceea ce facem: aşadar, cu respect, îi rog pe directorii de şcoli şi diriginţi să o lase mai uşor cu fondul clasei şi alte solicitări de bani, că mulţi români abia mai au din ce pune o pâine pe masă, iar pe părinţii “cu lovele”, la fel.

Iar pe ceilalţi care cotizează deşi poate îşi rup de la gură fiindcă nu au mari posibilităţi, le spun, tot cu respect: nu e ruşine să nu ai, nu e adevărată nici măcar zicerea că “dau oricât pentru educaţia copilului meu”, aşa că… N-avem mulţi bani pentru că ne plătim cinstit taxe şi impozite şi muncim pe brânci pe te miri ce salarii. Din taxele şi impozitele plătite de noi îmbuibaţii de politicieni ar trebui să asigure cu adevărat învătământ gratuit, iar directorii de şcoli să ne aştepte cu sălile de clasă “la gata”, nu “la roşu”. Dar avem şi noi o datorie: să nu mai acceptăm să le plătim fără număr, fără număr, ca la manelişti. Să fim o naţiune, nu o turmă.

Citește știrea

Actualitate

Şcoli sub spectrul infectării cu Covid

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n în Neamţ, 217 şcoli funcţionează în sistemul „faţă în faţă“, 93 în scenariul „galben - hibrid“, iar Liceul Carol I în scenariu „roşu“ n un copil este spitalizat, iar 76 se află în carantină n opt cadre didactice se află internate în spital şi 16 în concediu medical n

La două zile de la începerea noului an de învăţămînt, conducerile
inspectoratelor şcolare au fost obligate să comunice Ministerului
Educaţiei situaţia epidemiologică a infectărilor cu coronavirus în
rîndul elevilor, personalului didactic şi nedidactic, dar şi măsurile
sanitare luate.

„Conform raportării pe care am făcut-o în cursul zilei
de astăzi (ieri – n.r.) la ministerul, la nivel de judeţ avem un elev
spitalizat şi 76 în în carantină. În ceea ce priveşte personalul
didactic am raportat opt persoane spitalizate şi una din categoria
personalului nedidactic. Avem două cadre didactice în carantină,
care predau, însă on-line, iar alte12 au intrat în concedii medicale.
Apreciem că nu este la nivelul judeţului o schimbare majoră faţă de
zilele trecute.

Am mai fost sunat despre situaţia a două şcoli, unde
două cadre didactice nu s-au simţit bine şi au rămas acasă, în
izolare. S-a făcut dezinfecţia sălilor de clasă în care au funcţionat şi
în restul sălilor copiii au învăţat în program obişnuit. În cazul unei
învăţătoare, de la o şcoală, confirmată cu SARS Cov 2, DSP este în
curs de efectuare a unei anchete epidemiologice, dar acolo există
certitudinea că acel cadru didactic nu a părăsit sala de clasă şi nu a
intrat în contact cu niciunul din colegii săi“, a precizat inspectorul
şcolar general, Mihai Obreja.

La ora actuală, şcolile din judeţ
funcţionează majoritatea, după scenarul verde, respectiv 217, în
care se predă după sistemul faţă în faţă şi doar 93 unităţi
funcţionează după scenariul galben, elevii învăţînd după scenariul
hibrid (online şi faţă în faţă, alternativ). Liceul Carol I Bicaz
funcţionează în totalitate în sistem on-line, dar nu din motive de
infectare cu virusul SARS COV 2, ci din cauza întîrzierii lucrărilor
de modernizare a clădirilor.

„Am fost personal la Bicaz, am discutat
şi cu reprezentanţii constructorului care mi-au promos că se fac
efoturi pentru predarea lucrării la sfîrşitul săptămînii viitoare. Acolo e
clar că primăria nu şi-a făcut treba“, a precizat Mihai Obreja.
Referitor la testarea cadrelor didactice, ea este în opinia
inspectorului general, o chestiune care ţine de autorităţile locale,
dar e greu de crezut că acestea vor avea fonduri să acopere
asemenea cheltuieli din bugetul propriu, cu atît mai mult cu cît
rezultatele acestor testări nu sunt suficient de relevante.

Majoritatea
şcolilor au măşti în dotare, iar acolo unde nu există suficiente,
inspectoratul va trimite din stocul pe care-l mai are, putînd fi puse la
dispoziţie 120.000 de bucăţi.

Citește știrea

Actualitate

3 milioane pentru laptopuri şi tablete

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Inspectoratul a luat la pas şcolile din judeţ, discutînd cu elevi,
profesori şi părinţi.
„Toate unităţile şi-au deschis porţile. Cu o zi
înainte ştiam că 84 vor merge pe scenariul galben şi doar una,
Liceul Carol I Bicaz, pe scenariul roşu, dar e asigurată predarea on-
line. Am reuşit ca la fiecare şcoală să asigurăm triajul epidemiologic
cu medici şcolari, cu asistenţi medicali, asistenţi comunitari şi
medici de familie, aflaţi în contract cu primăriile. În şcolile
neacoperite triajul se realizează cu un cadru desemnat, după un
ghid realizat de Direcţia de Sănătate“, a explicat profesorul Mihai
Obreja.
Acesta susţine că şcolile din judeţ sînt pregătite cu
materialele necesare asigurării unui învăţămînt de calitate şi în
siguranţă. Conducrerea ISJ a transmis în prima zi de şcoală la
minister o notă prin care solicită credite bugetare de 3 milioane lei,
necesare procurării de laptopuri şi tablete pentru învăţămîntul on-
line. Inspectorul Obreja susţine că starea de spirit a tuturor este
bună, în sensul că există consens în ceea ce priveşte predarea faţă
în faţă, ca singura măsură viabilă pentru un învăţămînt de calitate.

Citește știrea

Trending