Contactează-ne

Educatie

În educaţie vor fi schimbări radicale

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ legea care prevede învăţămîntul obligatoriu de 15 ani a fost promulgată de preşedintele Iohannis ■ grădiniţa devine şi ea obligatorie, pe grupe ■ sindicaliştii sînt sceptici ■ ministerul a lansat în dezbatere publică proiectul de BAC diferenţiat pe 4 tipuri de programe: ştiinţe, socio-umaniste, vocaţionale şi profesional ■

Sînt modificări importante în învăţămînt şi începînd de anul viitor, cel tîrzu pînă în anul 2030, grădiniţa devene obligatorie. Asta după ce, pe 1 aprilie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat prevederea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011. Noul act normativ prevede că învăţămîntul obligatoriu va ajunge la 15 clase, incluzînd grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare din învăţămîntul preşcolar. „Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învăţămîntul general obligatoriu cuprinde învăţămîntul primar, învăţămîntul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţămîntului secundar superior. Învăţămîntul secundar superior şi grupa mare din învăţămîntul preşcolar devin obligatorii pînă cel mai tîrziu în anul 2020, grupa mijlocie pînă cel mai tîrziu în anul 2023, iar grupa mică pînă în anul 2030. (2) Frecventarea învăţămîntul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se modifica şi va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învăţămîntul general obligatoriu cuprinde învăţămîntul primar, învăţămîntul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţămîntului secundar superior. Învăţămîntul secundar superior şi grupa mare din învăţămîntul preşcolar devin obligatorii pînă cel mai tîrziu în anul 2020, grupa mijlocie pînă cel mai tîrziu în anul 2023, iar grupa mică pînă în anul 2030.»“, conform Mediafax. Sindicaliştii susţin însă că la acest moment nu există dotări, suficient personal, bani pentru investiţii sau strategi în educaţie, pentru a implementa noile norme. „Este foarte bine că a fost luată această decizie de extindere a învăţămîntului obligatoriu. Dar trebuie să înţelegem, măcar acum, de ce este importantă creşterea finanţării sistemului de educaţie din România. Nu e suficient că aduci nişte copii în grădiniţe, şcoli sau licee, pe care îi aşezi în bănci şi îi ţii ocupaţi. Educaţia trebuie să dezvolte, iar acest lucru înseamnă locuri suficiente, pentru un acces egal al tuturor copiilor în grădiniţe şi şcoli; unităţi de învăţămînt dotate cu materiale didactice care să ofere o nouă perspectivă a stilului de predare şi de învăţare – unul modern, nu unul tern care oboseşte elevii; readaptarea programelor şcolare la cerinţele de pe piaţa muncii, pentru a avea tineri absolvenţi cu şanse reale de angajare şi funcţionali din punct de vedere profesional. Şi, da, trebuie spus, pentru toate acestea avem nevoie de strategi buni în educaţie şi de bani pentru investiţii. Altfel, nu facem decît să îngrămădim nişte copii sau tineri în săli de clase”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hăncescu. În plus, se doreşte bacalaureat diferenţiat, iar Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect prin care diferenţiază examenul în 4 tipuri de programe: ştiinţe, studii socio-umaniste, studii vocaţionale şi bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul examen de absolvire ce duce la obţinerea unei diplome. Potrivit proiectului cu titlul „Educaţia ne uneşte – Viziune asupra viitorului educaţiei în România“, ciclul secundar superior începe la vîrsta de 15 sau 16 ani şi are durata de 3 sau 4 ani, care se organizeaza în programe de studii profesionale, studii liceale vocaţionale, studii liceale de ştiinţe şi socio-umaniste. Fiecare din cele patru programe de studii va avea propriul examen de absolvire, care duce la obţinerea unei diplome de bacalaureat. Examenele de absolvire pentru programele de ştiinţe şi socio-umaniste (Bacalaureat A1 şi A2) şi pentru programul vocaţional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecarui program şi o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competenţele dobîndite pe parcursul întregului parcurs şcolar obligatoriu, creativitatea, cunoştinţele, abilităţile şi aptitudinile absolventului.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Un comentariu

Un comentariu

  1. Haralambie

    3 aprilie 2019 at 7:51 AM

    Nu sunt de acord cu gradiita obligatorie de la 3 ani….Asta ar trebui sa fie optional,pt ca la copii mici sunt probleme.Apoi si cu bacul diferentiat mi se pare o miciună.Ne furăm căciula,pentru că după mine cine are bac,e om capabil,cine nu,să rămână doar absolvet de liceu,fără bac și gata…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Tîrgu Neamţ: Promovabilitatea la BAC a fost de 66% sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Maria Magdalena Movilă a obţinut 9,86, cea mai mare medie din zonă ■ la Liceul Conta prima a fost Mihaela Apucăloaiei, la Colegiul Creangă Ana Maria Iftime, la seminarul de la Agapia Ioana Calinic, iar la cel de la Mănăstirea Neamţ Eusebiu Nicolae ■

Promovabilitatea la BAC a fost de circa 66% în zona Tîrgu Neamţ. La examen au fost înscrişi 756 elevi de la şase unităţi liceale, iar dintre aceştia 495 au promovat examenul, 244 au fost respinşi, unul a fost eliminat din examen, iar 15 nu s-au prezentat. Cea mai mare medie din oraş, respectiv 9,86, s-a înregistrat la Colegiul Ştefan cel Mare, fiind obţinută de Maria Magdalena Movilă. Pe locul secund s- au situat cinci fete, toate avînd media 9,80: Maria Apostol, Diana Aron, Alina Mihaela Enea, Laura Elena Heriu, Maria Andra Trifan. Colegiul Ştefan cel Mare a avut 271 elevi înscrişi la BAC, iar din numărul total 257 au promovat, 13 au fost respinşi şi unul a fost eliminat. La Liceul Vasile Conta cea mai mare medie a fost 9,81, iar performanţa aparţine Mihaelei Apucăloaiei. Ocupantele locurilor doi şi trei au fost Laura Podoleanu, cu media 9,51 şi Nicoleta Tărăntuş, cu 9,40. De la Liceul Vasile Conta au susţinut examenul 113 elevi, dintre care 103 au primit verdictul „reuşit“, iar zece s-au situat în tabăra respinşilor. La Colegiul Tehnic Ion Creangă cea mai mare medie a fost 9,63, fiind obţinută de Ana Maria Iftime. Au urmat-o Viorica Georgiana Apostol, cu 9,56 şi Maria Trofin, cu 9,31. De la Colegiul Ion Creangă s-au înscris la BAC 299 elevi, inclusiv din promoţiile anterioare şi au promovat examenul 92 dintre ei. S-au mai înregistrat 193 de respinşi şi 14 neprezentaţi. La Seminarul Teologic Veniamin Costachi de la Mănăstirea Neamţ, cel mai bun rezultat aparţine lui Eusebiu Nicolae Florişteanu (specializarea Teologie ortodoxă), cu media 9,53. La unitatea de învăţămînt menţionată au fost 40 de elevi înscrişi, dintre ei 31 fiind admişi şi nouă respinşi. La Liceul Teologic Ortodox Cuvioasa Parascheva de la Mănăstirea Agapia, cea mai mare medie, respectiv 9,55 aparţine elevei Ioana Calinic, care a urmat specializarea Ghid turism religios. De la acest seminar au luat parte la examen 15 eleve, 11 dintre ele promovînd examenul şi patru fiind respinse. O altă unitate de învăţămînt, Liceul Tehnologic Ion Creangă Pipirig, a avut 18 elevi înscrişi la BAC şi numai trei dintre ei au reuşit să obţină medii peste 6, promovînd examenul. Alţii nouă au fost respinşi, iar şase nu s-au prezentat.

Citește știrea

Educatie

Neamţ: Au început înscrierile la BAC-ul de toamnă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la prima sesiune nu au promovat examenul 1.079 de candidaţi ■ probele de toamnă se vor susţine între 21 august şi 3 septembrie ■

Înscrierile pentru cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2019 au început de luni, 15 iulie, urmînd să se încheie pe 19 iulie, potrivit calendarului Ministerului Educaţiei. În judeţul Neamţ, la prima sesiune a examenului au picat examenul 1.079 de absolvenţi. Probele din sesiunea de toamnă se vor desfăşura între 21 august şi 3 septembrie. În ce-i priveşte pe candidaţii care sînt în stare de corigenţă, dacă promovează examenele se pot înscrie pe data de 26 iulie. Pe 21 august, elevii vor susţine proba scrisă la Limba şi literatura română, pe 22 august – proba scrisă la Limba şi literatura maternă, pe 23 august – proba obligatorie a profilului, iar pe 26 august – proba la alegere a profilului şi specializării. Probele orale încep pe 27 şi 28 august, cînd are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, apoi pe 29 august are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, urmînd ca pe 30 august şi 2 septembrie să aibă loc evaluarea competenţelor digitale, iar pe 2 şi 3 septembrie, evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. Pe 3 septembrie, pînă la ora 12,00, este programată afişarea primelor rezultate la probele scrise şi în aceeaşi zi pot fi depuse contestaţiile, între orele 12.00 – 16.00. În perioada 3 – 6 septembrie, contestaţiile vor fi soluţionate de către profesori, iar pe 7 septembrie, vor fi afişate rezultatele finale ale Bacalaureatului de toamnă. După corectarea celor 1.343 de contestaţii depuse de absolvenţi după examenul de Bacalaureat, notele obţinute au ridicat un pic procentul de promovabilitate. Dacă înainte de contestaţii promovaseră 2.429 de candidaţi, din cei 3.558 de absolvenţi de liceu şi procentul de promovabilitate era de 67,27%, după recorectare numărul de elevi promovaţi este de 2.479, ceea ce ridică procentul la 69,27%. Celor trei elevi care au obţinut media maximă 10: Raluca Andreea Miron şi Emilia Toma de la Colegiul Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ şi Ştefan Miron de la Colegiul Gheorge Asachi li s-a adăugat după contestaţii Dragoş Filioreanu, de la Colegiul Calistrat Hogaş, care a obţinut nota 10, în urma corectării tezei la Istorie, probă la care, iniţial, fusese notat cu 8,75. În sesiunea iunie-iulie la examenul maturităţii au fost înscrişi 3.725 de candidaţi, s-au prezentat 3.558, iar 167 de absolvenţi au renunţat. Au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudare patru elevi care au dat examenul la Colegiul Ştefan cel Mare, Liceul Sadoveanu din Borca, Colegiul Miron Costin şi Colegiul de Transporturi. Au fost respinşi 1.075 elevi şi au reuşit să promoveze 2.479. 505 elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99, în timp ce 574 au luat între 7 şi 7,99. 745 de absolvenţi s-au încadrat ca rezultate în tranşa 8-8,99, 651 între 9 şi 9,99 şi patru au luat 10. La zi s-au înscris 3.699 de absolvenţi şi au fost prezenţi la examen 3.538, ceea ce reprezintă un procent de 95,6%. Nu s-au prezentat la examen din cei care au terminat cursurile la zi un număr de 161 candidaţi (4,35%) şi au fost respinşi 1.060 (29,96%). Continuînd analiza, vom vedea că 833 de candidaţi care au terminat la zi au avut la BAC medii mai mici de 5, ceea ce reprezintă 78,58%. Un număr de 227 candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,99, reprezentînd 21,42%. Alţi 502 se încadrează în tranşa de medii 6 – 6,99 (20,29%), în timp ce 573, adică 23,16% au obţinut medii între 7 şi 7,99. Dacă vorbim despre ceea ce înseamnă elevi buni, putem constata că 744 dintre absolvenţii de liceu din Neamţ se încadrează în tranşa 8-8,99. În categoria elevi cu rezultate foarte bune se încadrează 651 (26,31%), ei promovînd BAC-ul cu medii între 9 şi 9,99, iar patru cu 10, ceea ce reprezintă 0,16%. 16 elevi de la seral s-au înscris la examen, 11 au dat probele, au fost respinşi opt, iar trei au promovat.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: La BAC, puţin mai bine după contestaţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după corectarea celor 1.343 de contestaţii, procentul de promovabilitate în judeţ a crescut de la 68,27 % la 69,67% ■ încă un elev, Dragoş Filioreanu, de la Colegiul Hogaş, a absolvit cu 10 ■

După corectarea celor 1.343 de contestaţii depuse de absolvenţi după examenul de Bacalaureat, notele obţinute au ridicat un pic procentul de promovabilitate. Dacă înainte de contestaţii promovaseră 2.429 de candidaţi, din cei 3.558 de absolvenţi de liceu şi procentul de promovabilitate era de 67,27, după recorectare numărul de elevi promovaţi este de 2.479, ceea ce ridică procentul la 69,27%. Celor trei elevi care au obţinut media maximă 10: Raluca Andreea Miron şi Emilia Toma de la Colegiul Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ şi Ştefan Miron de la Colegiul Gheorge Asachi li s-a adăugat după contestaţii Dragoş Filioreanu, de la Colegiul Calistrat Hogaş, care în urma corectării tezei la Istorie, unde iniţial fusese notat cu 8,75, în urma contestaţiei a obţinut nota maximă. În sesiunea iunie-iulie la examenul maturităţii au fost înscrişi 3.725 de candidaţi, s-au prezentat 3.558, iar un număr de 167 de absolvenţi au renunţat. Au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudare patru elevi care au dat examenul la Colegiul Ştefan cel Mare, Liceul Sadoveanu din Borca, Colegiul Miron Costin şi Colegiul de Transporturi. Au fost respinşi 1.075 elevi şi au reuşit să promoveze 2.479. Inspectoratul Şcolar a realizat o ierahizare a mediilor celor care au promovat. 505 elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99, în timp ce 574 au luat între 7 şi 7,99. 745 de absolvenţi s-au încadrat ca rezultate în tranşa 8-8,99, 651 între 9 şi 9,99 şi patru au luat 10. Dacă este să ne referim la forma de învăţămînt pe care au absolvit-o, trebuie spus că la zi s-au înscris 3.699, au fost prezenţi la examen 3.538, ceea ce reprezintă un procent de 95,6%. Nu s-au prezentat la examen din cei care au terminat cursurile la zi un număr de 161 candidaţi (4,35%) şi au fost respinşi 1.060 (29,96%). Continuînd analiza, vom vedea că 833 de candidaţi care au terminat la zi au avut la BAC medii mai mici de 5, ceea ce reprezintă 78,58%. Un număr de 227 candidaţi au obţinut medii între 5 şi 5,99, reprezentînd 21,42%. Alţi 502 se încadrează în tranşa de medii 6 – 6,99 (20,29%), în timp ce 573, adică 23,16% au obţinut medii între 7 şi 7,99. Dacă vorbim despre ceea ce înseamnă elevi buni, putem constata că 744 dintre absolvenţii de liceu din Neamţ se încadrează în tranşa 8-8,99. În categoria elevi cu rezultate foarte bune se încadrează 651 (26,31%), ei promovînd BAC-ul cu medii între 9 şi 9,99, iar patru cu 10, ceea ce reprezintă 0,16%. 16 elevi de la seral s-au înscris la examen, dintre ei 11 avînd curajul să se prezinte în faţa comisiei, adică 68,75%. Au fost respinşi 8 (72,73%), doi obţinînd medii între 6 şi 6,99, iar unul se încadrează în tranşa 8-8,99. Cît priveşte situaţia celor care au terminat liceul la frecvenţă redusă s-au înscris 10, din care s-au prezentat 9 şi au fost respinşi 7. Unul dintre candidaţi a obţinut medie între 6 şi 6,99, iar altul între 7 şi 7,99. La nivel naţional, după corectarea celor 48.000 de contestaţii rata de promovabilitate este de 67,7%, faţă de 67,2% înainte de recorectare. Cel mai mare procent de promovare la BAC a fost în judeţul Cluj, unde 80,71 dintre elevi au trecut examenul. Procente mari au fost obţinute şi la Sibiu – 74,54%, Bucureşti – 72,84%, în timp ce la Ilfov au promovat doar 38,44%, iar la Giurgiu 47,33%.

Citește știrea

Trending