Contactează-ne

Actualitate

În dosarul „REVOLUŢIA“, Ion Iliescu nu ar trebui să se apere pe sine, ci să apere ISTORIA

Știre publicată în urmă cu

în data de

Timp de 28 de ani, istoricii noştri nu au reuşit, decât secvenţial, să ne ofere explicaţii argumentate documentar asupra evenimentelor din decembrie 1989. Peste aceste secvenţe s-au aglomerat din ce în ce mai multe dovezi, care nu mai contenesc, că evenimentele au fost iniţiate premeditat, coordonate şi chiar susţinute de către interese şi forţe externe. Implicarea factorului extern a constituit factorul declanşator al exploziei nemulţumirilor populare, acumulate în ani de zile. Revoluţia în România s-a declanşat pe 16 decembrie la Timişoara şi până pe 31 decembrie, instituţiile de forţă ale ţării au fost singurele care s-au implicat într-o formă sau alta în aceste evenimente. În lipsa teroriştilor şi a vidului de putere, decretate de procurorii militari, Armata a avut cartuşul pe ţeavă şi a tras, atât înainte de 22 decembrie, cât şi după această dată, când fraterniza cu populaţia, purtând garoafe în ţeava puştii. În contextul destructurării structurile de putere politică şi executivă în 22 decembrie, Armata a fost singura instituţie capabilă să-şi menţină structurile şi organizarea ierarhică. Procurorii militari , în frunte cu fostul şef al Secţiei parchetelor militare, generalul de mucava Dan Voinea, forţează periculos de mult capacitatea noastră de a le accepta concluziile contradictorii din dosarul „Revoluţia“, veritabile fracturi de logică, în încercarea de a rescrie istoria. Pe deoparte , armata a acţionat brutal asupra populaţiei, în acţiunea de susţinere a regimului Ceauşescu şi pe de altă parte, procurorii conduşi de generalul providenţial Dan Voinea, au vrut să demonstreze că activitatea armatei s-a axat pe o sumă de diversiuni, începând cu 22 decembrie, prin care a contribuit revoluţionar la schimbarea regimului. Pedalând pe descoperirea unor diversiuni secvenţiale, procurorii militari au confirmat tentativa unora de a înlătura caracterul de Revoluţie a evenimentelor din decembrie 1989, pentru a statua caracterul unei „lovituri de stat“, care nu putea coexista cu „vidul de putere“.

Pentru a înlătura caracterul de revoluţie a evenimentelor, s-a apelat la diversiunea inexistenţei „vidului de putere“

Pentru a putea declanşa şirul acuzelor de „infracţiuni împotriva umanităţii“, la adresa lui Ion Iliescu şi a altora, inclusiv a nou implicatului Teodor Brateş, crainicul TV al evenimentelor, Procurorul General Augustin Lazăr a apelat la părerea a patru facultăţi de drept, care să confirme negru pe alb, dacă în decembrie 89, România s-a confruntat în vreun moment cu „vid de putere“. Răspunsul acestora a fost că nu a existat nici un „vid de putere“. Numai pe baza referatelor celor patru facultăţi (probabil a catedrelor de specialitate ale acestora) , Augustin Lazăr s-a simţit acoperit să-i ceară aprobarea lui Klaus Iohannis de începere a anchetărilor penale, asupra mult vizaţilor de procurorii militari, Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu. Motivarea profesorilor de drept a fost că faptele imputate (de procurorii militari conduşi de Voinea) au fost înfăptuite în decembrie 89, când Ion Iliescu era preşedinte al CFSN, singura putere legislativă şi executivă în funcţie, fiind exclus astfel orice „vid de putere“. Această aserţiune a procurorilor militari, de sub conducerea generalului Voinea, va îmbogăţi panoplia erorilor acestui general, care îl condamna la moarte pe Ceauşescu, în stil lătrău, pentru invenţia cu 60. 000 de victime la Timişoara, în parodia de proces de la Târgovişte. În urma aprobării, lipsite de responsabilitate, a lui Iohannis, o mare parte a populaţiei, care în decembrie 1989 avea discernământ, se întreabă ce altă situaţie de fapt a existat între 22 – 27 decembrie, dacă nu vid de putere, când CFSN şi-a intrat legal în atribuţiile de legislativ şi executiv abia în 27 decembrie (Decretul – Lege nr. 2) . În această perioadă, în ţară începeau să activeze fel de fel de comitete de iniţiativă de factură FSN sau revoluţionare, constituite ad-hoc, care acţionau haotic şi arbitrar, sub presiunea euforiei momentului, care puteau fi numite oricum, nu „organisme cu puteri legislative şi executive“. Va rămâne în analele dreptului, faptul că o procedură penală poate fi declanşată şi pe baza unui referat al unei facultăţi de drept. Singurele organisme, care mai funcţionau, imediat după 22 decembrie, au fost Armata, Securitatea şi Miliţia şi aceasta în inerţia regulamentelor interne. Consider că se impune ca toate „infracţiunile împotriva umanităţii“ să fie anchetate, dar mai întâi să fie nominalizaţi făptuitorii direcţi ai masacrelor, precum şi decidenţii reali, nu imaginari, ai acestor acţiuni. S-a dovedit că în majoritatea cazurilor, armata a tras, dar procurorii militari, într-o acţiune concertată „pro domo“, aruncă responsabilitatea asupra unor civili, nu în calitate de decidenţi, ci în aceea de manipulatori.

Procurorii militari susţin aberant că regimul criminal al lui Ceauşescu a fost înlocuit cu alt regim criminal

Procuratura militară a lansat aserţiunea periculoasă că poate ancheta civili, că se poate împuşca la grămadă, ca să cadă numai cei vizaţi apriori. Excluzând „vidul de putere“, sunt astfel incriminate deciziile şi acţiunile CFSN-ului, ca putere legislativă şi executivă, a căror exponenţi, în frunte cu Ion Iliescu, au declanşat „psihoza cu teroriştii“. Se ignoră faptul că CFSN -ul era un organism colectiv, din care făceau parte, printre alţii, Doina Cornea, Laszlo Tokes, Domokos Geza, Ion Caramitru, Mircea Dinescu. Că Ion Iliescu a fost adus de acasă de către revoluţionari, pentru a se implica. Procuratura ar trebui să demonstreze că deciziile care îl incriminează pe Ion Iliescu, sunt decizii personale şi nu ale CFSN. Procurorii nu au răspuns, încadrându-se într-o spirală a tăcerii, în legătură cu implicarea directă a unor forţe şi interese externe, în derularea evenimentelor. S-a instalat convingerea generală că acesta este un subiect tabu, pentru a menaja sensibilităţi externe. Repet faptul că militari ai structurilor de forţă româneşti au tras şi înainte de 22 şi după 22, acesta fiind răspunsul la întrebarea „Cine a tras în noi după 22?“. Aceşti făptuitori pot fi numiţi „terorişti“. Puţin a contat că aceştia erau libieni, ruşi, unguri, francezi sau români. Aş fi preferat să nu fie români. Procurorii militari au stabilit că au fost români, deoarece prezenţa „teroriştilor“ a fost taxată de aceştia ca o mare minciună manipulatoare. Luând în considerare concluziile procurorilor, care sunt fără acoperire istorică, ajungi să te întrebi, pe cine vor ei să prostească şi pentru ce? Dezvăluirile procurorilor privind diversiunile armatei, pot fi relevante pentru istorici, nu pentru anchetarea unor civili. Cu aceste dezvăluiri, procurorii ne dovedesc că traversează din plin complexul găinii babei, din basmul „Punguţa cu doi bani“, care găsind o mărgică în drum şi-a cotcodăcit isprava până a înnebunit tot satul.

Este de noaptea minţii acuza că Iliescu „a instrumentat un război psihologic, în scopul de a păstra puterea“

S-a ajuns să se inducă faptul că Armata română, monument de profesionalism, de organizare şi de capacitate de luptă, a ajuns instant să fie atât de depăşită de evenimente încât a putut fi coordonată prin televiziune de Ion Iliescu, sub psihoza existenţei terorismului şi a teroriştilor. Iliescu este acuzat că „deşi ar fi putut acţiona pentru stoparea fenomenului diversionist, NU A FĂCUT-O!“. În loc ca procurorii să ne lămurească care au fost făptuitorii acţiunilor finalizate cu victime, ne prostesc cu făptuitorii ştirilor alarmante sau a ştirilor false, care nici astăzi nu sunt incriminate. Procuratura militară vrea să demonstreze că după 22 decembrie, Armata mărşăluia cu garoafe în ţeava puştii prin toată România, teroriştii nu existau, dar morţii şi răniţii cădeau sub rafalele „psihozei cu teroriştii“ instrumentată de Iliescu, care avea ca unic scop „păstrarea puterii“. S-a demonstrat faptul că Iliescu nu a avut un plan de acaparare a puterii printr-o revoluţie, care să confişte lovitura de stat. Iliescu a fost adus de acasă la CC, de către revoluţionari, în locul primului nominalizat de aceştia, respectiv Corneliu Mănescu, care era beat acasă şi deci indisponibil. În aceste circumstanţe, cum poate fi pusă în acord idioţenia cu „în scopul de a păstra puterea“, cu lipsa de alternativă la conducerea CFSN, pe care Ion Caramitru a refuzat-o, la propunerea lui Iliescu. Pentru a nu cădea în derizoriul acestor circumstanţe, Ion Iliescu ar trebui să apere istoria, nu să se apere pe sine.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Aprilie începe cu vreme rece, noaptea fiind minime negative

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ după ce în week-end am avut parte de temperaturi de pînă la 18 grade, aprilie vine cu zile reci şi temperaturi negative peste noapte ■ acest episod nu durează mult şi valorile termice încep să crească ■

Vremea joacă feste, frecvent perioadele cu valori termice peste media perioadei alternînd cu perioade reci, cînd mercurul din termometre coboară spre limita îngheţului.

Aşa va fi în perioada următoare şi dacă în week-end au fost temperaturi în judeţ şi de 18 grade, pe 31 martie ne putem aştepta numai la cîteva grade. Pe 29 martie termometrele au indicat valori de 18 grade în zona Roman, la Piatra Neamţ s-au înregistrat 17,2 grade, iar la Tîrgu Neamţ 16,5 grade.

Pînă şi la Ceahlău – Toaca s-a ajuns la o maximă de aproape 4 grade, fapt care a făcut ca stratul de zăpadă să scadă la 19 centimetri. Şi luni a fost timp bun, iar la ora 11 se înregistrau deja 7 grade la Tîrgu Neamţ, 9 grade la Piatra, la Roman erau 10 grade iar în vîrf de munte, la staţia meteorologică de pe Ceahlău – Toaca erau valori termice la limita îngheţului, 0 grade.

Specialiştii dau asigurări că de marţi se schimbă registrul meteo şi norii se adună în zona noastră, dar pare că nu vor fi precipitaţii. Ultima zi a lui Mărţişor, marţi 31 martie, în Piatra Neamţ mercurul din termometre saltă cu greu pînă la valoarea de 5 grade, iar după lăsarea întunericului trecem la o minimă nocturnă negativă de -1 grad.

Aprilie debutează cu cer acoperit, nu şi cu precipitaţii. Miercuri, 1 aprilie, ne putem aştepta la o maximă diurnă în creştere sensibilă pînă la valoarea de 7 grade, iar peste noapte se face mai rece decît în intervalul precedent. Meteorologii spun că în zona noastră se vor înregistra -2 grade. Se face cu mult mai bine pe parcursul zilei de joi, 2 aprilie, cînd norii se risipesc şi vedem soarele fapt pentru care la amiază se va înregistra o maximă de 10 grade.

După lăsarea întunericului norii se regrupează norii dar tot nu aduc precipitaţii şi a treia noapte consecutiv vor fi minime negative de -1 grad. De la o zi la alta se mai îmbunează vremea. Se face şi mai cald pe parcursul zilei de vineri, 3 aprilie, cînd se ajunge la maxime diurne de 12 grade.

Totuşi nu mai vedem soarele, revin norii, dar nici urmă de precipitaţii. Senin va fi peste noapte cînd trecem la o minimă pozitivă, de 1 grad. Vineri, 3 aprilie, rămînem cu cerul acoperit, dar mai cresc temperaturile şi se ajunge pînă la 12 grade.

Meteorologii dau asigurări că şi noaptea va fi mai blîndă şi minima se opreşte la valoarea de 5 grade Celsius. Cele mai calde zile din întreg intervalul de prognoză par a fi cele de week-end. În perioada 4-5 aprilie sînt anunţate valori termice de pînă la 14 grade, iar minimele la 5 grade.

Citește știrea

Actualitate

Preot din Neamţ: „Este timpul să chemăm pe Maica Domnului ca protector“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ preotul Florin Ţuscanu crede că icoana făcătoare de minuni de la Trifeşti şi cea de la Mănăstirea Giurgeni ar trebui invocate pentru stăvilirea molimei de coronavirus ■ în 1832 şi în 1984, în timpul holerei, în zona Roman a fost scoasă în procesiune icoana de la Trifeşti ■

Unul din pasionaţii cercetători ai istoriei locale este, aşa cum se ştie, preotul dr. Florin Ţuscanu, care aduce în actualitate lucruri din vremuri trecute.

Recent, acesta a relatat despre faptul că, în secolul al XIX-lea, zona Moldovei a fost greu încercată de o epidemie de holeră, care a cauzat nenumărate decese în rîndul populaţiei.

În încercarea de a mai stăvili valul de îmbolnăviri, episcopul Melchisedec Ţtefănescu, a scos, în procesiune icoana făcătoare de minuni de la Trifeşti, colindînd Romanul şi localităţile din jurul acestuia.

„Am descoperit documente din care reiese că, în secolul al XIX-lea, în zona Romanului, întocmai ca şi acum, oamenii erau izolaţi, din cauza unei epidemii de holeră. Într-un document de la 1831 se vorbeşte despre molima amintită, lucru menţionat de către Episcopul Melchisedec Ştefănescu în «Tratatul de cinstire şi închinare a icoanelor din Biserica Ortodoxă», în care a consemnat scoaterea icoanei de la Trifeşti în procesiunile din zona Romanului, pentru îndepărtarea bolilor. Asta pentru că era o icoană consacrată în Moldova. Aşa s-a adoptat această strategie de a chema în ajutor pe Maica Domnului să îndepărteze boliştea“, a declarat preotul Florin Ţuscanu.

Un alt val de holeră a izbucnit în Moldova, la 1848, făcînd, de asemenea, ravagii şi fiind scoasă, din nou, icoana făcătoare de minuni de la Trifeşti. Preotul istoric crede că şi acum biserica poate contribui prin rugăciuni la îndepărtarea bolilor şi că Maica Domnului ar trebui „întoarsă“ în viaţa noastră.

De altfel, Patriarhia Română a decis ca, zilnic, la ora prînzului să fie trase clopotele bisericilor din întrega ţară. Acest lucru însă nu s-a întîmplat în nici o biserică, din cauza faptului că, probabil, şi clopotarii respectă îndemnul ordonanţelor guvernamentale de a sta acasă.

„De aceea eu, ca şi preot şi cercetător, consider că este un prilej de a ne aduce aminte acum, cînd ne aflăm într-o situaţie atît de tristă pentru creştini, acum cînd bisericile sînt închise şi preoţii slujesc singuri la altar, din raţiuni cunoscute, să chemăm, din nou, în viaţa noastră pe Maica Domnului de la Trifeşti şi icoana de la Giurgeni.

Este bine ca noi, slujitorii lui Dumnezeu, ca şi creştinii de rînd, să insistăm mai mult pe latura duhovnicească şi starea noastră de autoizolare să fie şi un prilej de rugăciune şi întoarcerea la lucrurile ziditoare de suflet, care sînt consemnate de istorie. E timpul să chemăm pe Dumnezeu şi Maica Domnului ca protector“, mărturiseşte preotul Florin Ţuscanu, convins că şi acum biserica poate contribui prin rugăciuni la îndepărtarea bolilor.

„Nu ştiu ce se întîmplă în alte biserici dar în parohia noastră, în fiecare miercuri şi vineri, pe rînd, unul din cei doi preoţi slujesc în faţa icoanei, unde oficiază Acatistul Maicii Domnului. Zilele trecute am oficiat o slujbă de înmormîntare, în aceste împrejurări triste, în care participanţii ar fi dorit să intre în biserică să asiste la rugăciunile de despărţire de acea mamă plecată dintre cei dragi, dar în total am fost doar opt persoane.

Familia a înţeles ordinele autorităţilor. A fost o mare tristeţe ca nepoţii şi strănepoţii să nu poată asista decît din faţa bisericii la prohodirea bunicii lor“, a mai spus preotul Ţuscanu.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: În atenţia şoferilor cu probleme penale

Știre publicată în urmă cu

în data de

Cei care au în lucru dosare ce necesită prelungirea dreptului de circulaţie nu mai trebuie să depună cereri, iar procurorii care instrumentează dosarele vor emite ordonanţe de prelungire a dovezilor.

La nivelul parchetelor, în cauzele în care anterior instituirii stării de urgenţă prin ordonanţă a procurorului a fost disjunsă prelungirea dovezilor înlocuitoare cu drept de circulaţie ale permisului de conducere, emise în temeiul art. 111 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2, persoanele interesate nu este trebuie să depună cereri de prelungire.

Din oficiu, procurorii vor emite ordonanţe de prelungire a acelor dovezi pentru care anterior a fost dispusă o ordonanţă. „Ordonanţele de prelungire vor fi transmise pentru operare la unităţile de poliţie competente, fără a mai fi necesar consemnarea pe dovadă a prelungirii în această situaţie excepţională“, conform Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ.

Măsura a fost stabilită prin coordonare interinstituţională între Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul de Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei Române în contextul prevenirii îmbolnăvirilor cu noul coronavirus.

Citește știrea

Trending