Contactează-ne

Prima pagină

În doi peri (pamflet)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Doamnei director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Neamţ, Ioan CLOPOŢEL, Piatra Neamţ

Doamnă Director, ca răspuns la cele două petiţii adresate, una Ministerului Culturii şi cealaltă Instituţiei Prefectului, petiţii care v-au fost remise îmi răspundeţi cu amabilitate pe două foi A4, gest pentru care vă mulţumesc. E vorba, pentru cititorii ziarului, de construcţia modulară de sub balustrada de pe zidul Curţii Domneşti, pe care subsemnatul o consideră abuziv amplasată în zona de protecţie a monumentului istoric. Numiţi cele două pagini „competentă soluţionare“, La punctul 1 susţineţi că, citez: „legislaţia pentru protejarea patrimoniului cultural nu prevede nicăieri interdicţii de construire în zonele de protecţie ale monumentelor istorice“. Cred că e fals! Să vedem ce înseamnă zona de protecţie a unui monument şi de ce este necesară? (http://cimec.ro/ProiecteEuropene/Patrimoniu/doc/istorice.htm) „Zona de protecţie din jurul unui monument este o porţiune de teren delimitată şi trecută în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau în imediata vecinătate a monumentului. E o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecţie din jurul monumentelor istorice sunt de minimum 100 metri în localităţile urbane, de 200 metri în rural şi de 500 metri în exteriorul localităţilor, distanţe măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice. Terenul pe care se află un monument istoric include, în afară de construcţia propriu-zisă, şi drumuri de acces, scări, parcul sau grădina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de incintă, bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construcţii sau amenajări care formează ansamblul monumentului.“ E adevărat că, permisivă, legea, la cap.1, Monumentele istorice, (3), precizează că: în zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică; nu le confundaţi, totuşi, cu serviciile de alimentaţie publică. PUZ-ul din 2008, la care vă referiţi şi care stă la baza întregului machiaverlâc de azi, a fost manevrat de edilul de la vremea aceea, în sensul că încerca să ofere prezumtiva cafenea, proiectată în zona DP1, amicului său politic în schimbul altei cafenele ce funcţiona pe atunci în subsolul teatrului, teatrul urmând să intre în reabilitare pe fonduri europene. O viguroasă reacţie cetăţenească, exprimată printr-o celebră petiţie on-line, semnată de multe personalităţi îndrăgostite de oraş, l-a determinat pe fostul edil să dea înapoi şi să renunţe la plănuita cafenea. Avizul CNMI şi al Inspectoratului pentru Cultură Neamţ au fost acordate fără probleme de către cei care, la acea vreme, se aflau în siajul politic al edilului. Aşadar, actuala administraţie încălzeşte o ciorbă veche. Asta pentru că nimeni nu a amendat PUZ de la acea vreme. Cine ar fi trebuit să o facă? Dumneavoastră, doamnă director, în primul rând, apoi primarul în exerciţiu, urmat de o cohortă de funcţionari cu atribuţii în domeniu. Dar, de ce să nu profite dumnealor de cadoul pe care l-a făcut, fără voia sa, fostul primar? La punctul 2, în descrierea dumneavoastră, faceţi trimitere la textul publicat în Mesagerul de Neamţ (https://mesageruldeneamţ.ro/2019/06/cafeneaua-noua-de-curte- veche-legala-pana-n-temelii/) sprijinindu-vă pe concluziile ziaristei, anume că toată afacerea e îmbrăcată în hârtii de sus şi până jos. Reportera a făcut o investigaţie ca la carte şi s-a abţinut de la a comenta caracterul posibil ilegal al hârtiilor. Cu amar sarcasm observă că un vajnic contestatar al proiectului prin care, acum un deceniu, se urmărea ridicarea cafenelei despre care am făcut deja vorbire, exact în acelaşi loc, este astăzi proiectantul şi, parţial, beneficiarul triplei locante. Ne dă de înţeles, printre rânduri, că dirijorul acestei operaţiuni este distinsul primar actual. Dacă ştii să citeşti şi dacă vrei să înţelegi, lectura articolului pomenit devine extrem de instructivă. Susţineţi că varianta cea mai potrivită, care nu dăunează integrităţii şi vizibilităţii ansamblului de monumente din vecinătate ar fi – trei module transparente, (unite prin pergole), retrase un metru de la zid. De asemenea, proiectul prevede pentru aceste spaţii destinate alimentaţiei publice racorduri de utilităţi şi grupuri sanitare. Zidul arată bine în desenul photoshopat. Cum, însă, îl veţi vedea dumneavoastră, când modulele sunt la un metru de zid, au plafonul opac şi sunt amplasate sub balustrada de lemn? De altfel, construcţiile sunt aproape gata, faceţi un efort şi deplasaţi- vă până acolo. Statementul asociat proiectului desenat, semnat de proiectantul lucrării, din care v-aţi inspirat copios, nu este altceva decât o probă de stil. Ce talent literar pierdut pe drum! În legătură cu racordurile la utilităţi, prevăzute în proiect, Legea nr. 50/1991, actualizată în 2018, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, la articolul 11, spune: (2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate comercializării şi difuzării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilitaţi urbane, cu excepţia energiei electrice.

Despre tipuri de intervenţie asupra monumentelor istorice

Să trecem la punctul 3 al amabilei dumneavoastră scrisori. Îl voi reproduce integral pentru al demonta bucată cu bucată. Spuneţi: „În apilie 2019 a fost emis (adică dumneavoastră aţi emis) avizul favorabil pentru construirea celor trei module (funcţionale pe durata a cinci ani). În ceea ce priveşte regimul construcţiilor cu caracter provizoriu, legislaţia actuală nu cuprinde o definiţie clară a acestora. Deşi cele trei module au fundaţie, aceasta are o grosime de doar 15 centimetri, prin urmare poate fi oricând desfăcută cu uşurinţă pentru a aduce terenul la situaţia iniţială“. Ba legislaţia e foarte clară! Ce ne învaţă Ordinul 2797/2017? Ne prezintă tipuri de intervenţii asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecţie a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanţa istorică şi/sau sunt temporare şi condiţiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice: Amenajări, în spaţiul public, cu durată de maximum 30 de zile, de genul echipamentelor luminoase de sărbători, spectacolelor, târgurilor, amplasării de terase sau alte construcţii temporare, instalaţii temporare la monumentele istorice sau la imobilele din zonele de protecţie a acestora sau din zonele protejate. Cerinţe: a) intervenţia să fie reversibilă, fără fundare în sol; b) gamă cromatică restrânsă, nu mai mult de trei culori, de preferinţă dintre cele care se regăsesc la exteriorul clădirilor istorice din vecinătate. Cu alte cuvinte, sintagma „temporar pentru cinci ani“ este o contribuţie originală de la Pietra Neamţ la Legea Patrimoniului. Cine-şi asumă paternitatea? Dvs, proiectantul lucrării sau primarul? N-ar trebui sesizat noul ministru al Culturii? Poate îşi va însuşi acest concept provincial. În punctul 4 al prezentării apreciaţi eforturile subsemnatului de a mă documenta în peisajul legislativ ce reglementează chestiunea patrimoniului cultural şi presupuneţi că datorită multiplelor intervenţii şi modificări ce s-au produs în timp m- aş fi pierdut în hăţişul legislativ. Vă mulţumesc pentru apreciere. Din păcate, cred că dumneavoastră sînteţi în această situaţie. Iată de ce. Un exemplu de „citire“ a legii îl constituie pasajul următor din răspunsul dvs, extras din Ordonanţa nr. 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001: „Raportat la cazul de faţă – una din modificări se referă la art. 33, unde a fost adăugat alin. (1² ), care stipulează că avizele prevăzute la alineatele h) – k¹ pot fi emise doar cu includerea propunerilor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, respectiv a Comisiilor Zonale a Monumentelor Istorice. Astfel, tot ce a însemnat până atunci rol consultativ al Comisiilor Monumentelor din România (Naţională şi Zonale) s-a transformat în rol decizional“. Măi. să fie! Sublinierea vă aparţine (doar cu includerea). De aici aţi tras, consider în mod eronat, concluzia că avizul CZMI nr. 7 v-ar obliga să acţionaţi fără să staţi pe gânduri. Dacă aţi fi subliniat pasajul „pot fi emise“ aţi fi înţeles că rolul decizional vă aparţine. Dealtfel, în cap. 2, art. 30, din invocata lege scrie clar, pentru cine ştie să citească şi vrea să înţeleagă: „Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (este un) organism ştiinţific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor istorice“. Rolul decizional vă aparţine, în calitate de reprezentant al Ministerului Culturii. Aţi citit alineatul următor din lege? (7) Serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii poate solicita motivat Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau, după caz, Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice reexaminarea propunerilor de aviz formulate în cazurile prevăzute la alin. (5) lit. e)-h)“. (Legea 248/5 decembrie 2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2011 privind protejarea monumentelor istorice).

O emisiune la TV

V-aţi raportat la situaţia existentă la nivelul municipiului Bucureşti, care a necesitat emiterea de către Guvernul României a Ordonanţei de urgenţă 40 / 2017- 05-31 pentru modificarea art. 4 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, emisă de viceprim-ministru, la vremea aceea, Sevil Shhaideh? Iată ce se spune: „Conform informaţiilor transmise de către autorităţile administraţiei locale, există în prezent sute de solicitări de emitere de certificate de urbanism şi autorizaţii de construire pentru care îşi declină competenţa atât primăriile de sector cât şi Primăria Capitalei pentru că se află în zona de protecţie – raza de 100 de metri – a unui monument“. La finalul lucrării concluzionaţi că aţi emis avizul în litera legii („ad literam“). Felicitări! Nu, însă, din păcate şi în spiritul Legii Patrimoniului, o creaţie a două decenii de activitate a colegilor dumneavoastră din minister. Pe de altă parte, înţeleg situaţia ingrată în care vă găsiţi. N-o să mă păcăliţi că interpretaţi cum interpretaţi legea.V-am urmărit un ceas într-o conferinţă de presă televizată în care aţi dovedit că aveţi ceea ce se cheamă „stuchit la furcă“. Cu aplomb aţi inventariat o multitudine de probleme cu care se confruntă Ministerul Culturii în Neamţ. Nu eraţi deloc pe lângă lege. Într-un comentariu pe Facebook v-aţi dovedit foarte curajoasă: „Starea proastă a Bisericii Domneşti este consecinţa minunatului proiect de mutilare şi de aşa- zisă valorificare turistică a platoului. Şi nu e singurul monument din zonă care suferă, toate au probleme, de aceea se fac remedieri peste remedieri. Pentru acel proiect nu Direcţia pentru Cultură a emis avizul. Din păcate, părerea Direcţiei nu contează, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul noului Plan Urbanistic General al oraşului, recent intrat în vigoare. Am solicitat ministerului să nu avizeze organizarea de diverse activitaţi, culturale sau nu, concerte, târguri şi expoziţii pe platou, pentru că distrug monumentele. Cu toate acestea, ele sunt permise, pentru că aşa scrie în Regulamentul de urbanism avizat şi aprobat. Aşa se întamplă şi cu spaţiile comerciale din parc, terenul pe care se construiesc are această destinaţie, chiar dacă se află în zona de protecţie a Ansamblului Curţii Domneşti“. La ultima ediţie a Zilelor Oraşului unele piese de valori inestimabile, expuse în muzeul Cucuteni au căzut de pe rafturile pe care erau expuse ca efect al vibraţiilor generate de monstruoasele difuzoare. Cine va plăti restaurarea lor? Unde era cetăţeanul ăla cu decibelmetrul de la Protecţia consumatorului? Microvibraţiile sunt moarte curată pentru clădiri care au trecut de jumătate de mileniu. Traficul greu trebuie restricţionat în zonă, din acelaşi motiv. Aţi izbutit un text curajos. Când o să cadă primarul veţi ieşi din amorţire şi o să vă arătaţi vitează. După război. Hai, să vă mai spun una. Ştiţi că statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt este monument de clasă B? De ce nu este marcată corespunzător? Nu-i aşa că proiectul aflat în fază finală de execuţie se găseşte, de asemenea, în perimetrul protejat al Statuii? Slăvitul domnitor v-a dat aviz favorabil înainte de a comite ceea ce va rămâne o pată pe CV-ul profesional? Mitropolitul Teofan a avizat şi Domnia Sa favorabil iniţiativa confirmată de dvs? Sau avizul Mitropoliei nu era necesar? Am măsurat cu ruleta, sunt sub 30 m între modulul central şi uşa altarului bisericii în care se slujeşte de mai bine de 500 de ani. În legătură cu aserţiunea că „cele trei module se încadrează armonios (sic!) în cadrul construit al zonei, neaducând nici un prejudiciu de imagine asupra ansamblului Curţii Domneşti“ v-aş întreba: de unde aţi extras acest panseu? Aş spune că proiectul devoalează un arhitect de talent, dar că pe acest amplasament creaţia sa se loveşte ca nuca-n perete. Trăim într-un oraş distopic. Ştiţi ce este distopia, sau cacotopia, dacă vă e mai la îndemână? Cităm din Wikipedia, într-o traducere aproximativă: „Priveşte orice oraş mare, modern, de la o înălţime care să-ţi permită să ai o imagine de ansamblu. Nu numai că se întinde malign, dar, ceea ce este de nedorit, sare în ochi o strivitoare lipsă de coordonate! Ici şi colo poţi vedea o construcţie interesantă, dar pierdută în amorfa masă gri. În fiecare oraş, 50 de administraţii diferite şi-au dezvoltat fiecare planurile. Ceea ce vedem până la urmă este o lume fără sens, o civilizaţie fără cultură, dar cu o producţie pseudo-culturală în creştere. Într-un cuvânt, este o cacotopie, plină de diverse zgomote şi culori vesele“. Geometrie – geografie – geopoetică, rev. „Latitudini“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Ucigaşul unui nemţean a fost (re)prins după evadare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ crima a avut loc în Italia, un romaşcan şi prietena lui din Bîrlad fiind ucişi de un albanez ■ acesta a fost condamnat la închisoare pe viaţă însă a reuşit să evadeze ■ a fost găsit abia după doi ani, pe 16 octombrie 2019 ■

Un albanez care în urmă cu cîţiva a executat în plină stradă, în Italia, un bărbat din Roman şi o tînără din Bîrlad, a fost prins de autorităţile străine pe 16 octombrie 2019. Pentru fapta sa, autorul a fost condamnat la închisoare pe viaţă înpeninsulă, însă a reuşit să evadeze din penitenciarul unde îşi executa pedeapsa. Autorităţile italiene l-au căutat continuu şi recent au dat de urma criminalului, în ţara sa. Execuţia românilor a avut loc la Torino, în urmă cu mai bine de un deceniu, în noaptea de 23/24 ianuarie 2008, conform stiridiaspora.ro, cînd cei doi au fost ucişi în plină stradă cu 13 gloanţe. Victime au fost Ramona Gabriela N., de 22 de ani, din Bîrlad şi Valerică D., de 37 de ani, din Roman. Femeia a fost ucisă de şase gloanţe, iar alte şapte l-au ciuruitpe nemţean. Atacatorul a fugit, dar anchetatorii au dat de urma lui, fiind vorba despre Tesilvan Bashaj, zis Tesi Basho. Se pare că totul ar fi plecat de la o prostituată, iar albanezul s-a luat de romaşcan. Tînăra din Bîrlad l-ar fi sunat pe albanez pentru a-i lua partea prietenului ei, însă bărbatul nu a putut ficalmat. A pornit în căutarea lor cu intenţia de a-i ucide, dar după o primă încercare ratată, cînd românii erau însoţiţi de alţi conaţionali, i-a găsit apoi pe stradă şi i-a executat în noaptea de 23/24 ianuarie 2008, la numai 15 metri de locuinţa tinerei. Forţele de ordine au ajuns imediat la locul crimei şi înainte de a deceda tînăra din Bîrlad a apucat să le spună poliţiştilor italieni cine este făptaşul. A fost căutat de autorităţile judiciare italiene care l-au depistat cîteva luni mai tîrziu, în Amsterdam. În urma procesului care a avut loc a fost găsit vinovat de dublul asasinat şi a fost condamnat la închisoare pe viaţă. În 2016 albanezul a reuşit să scape din închisoarea Rebibbia din Roma, alături de alţi trei compatrioţi, după o evadare spectaculoasă. Poliţia italiană, ajutată de Interpol, nu a renunţat la căutari, iar în urma unui pont trimis forţelor speciale albaneze Tesi Basho a fost localizat şi arestat în dimineaţa zilei de miercuri, 16 octombrie 2019. Procedurile de extrădare au fost demarate, iar ucigaşul va fi transferat în scurt timp în Peninsulă, pentru a-şi ispăşi pedeapsa.

Citește știrea

Actualitate

UPDATE Neamţ: Gospodărie în flăcări. Bărbat mort în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pompierii nemţeni intervin în aceste momente, joi, 17 octombrie, pentru a stinge un incendiu izbucnit la o gospodărie din Slobozia, în apropierea dispensarului din zonă. “Două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD de la Detașamentul Piatra Neamț intervin pentru localizarea și stingerea unui incendiu la o locuință, zona dispensarului, în Slobozia, oraș Roznov. La locul intervenției se află și SVSU Roznov cu autospeciala din dotare”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

UPDATE 1 – Incendiul este localizat. Acesta s-a manifestat în interiorul locuinței cu degajare mare de fum și gaze toxice. Se intervine pentru lichidare. Un bărbat de circa 55 ani este inconștient , posibil intoxicat cu fum. Acesta a fost scos din locuință de pompieri. Echipajul de paramedici de pe ambulanța SMURD EPA execută manevre de resuscitare. Ambulanța SMURD – TIM se deplasează la locul intervenției –sursa ISU Neamţ

UPDATE 2 – Din păcate, persoana a fost declarată decedată de către medicul de pe TIM – sursa ISU Neamţ

Citește știrea

Eveniment

Fost ziarist, 15 ani de detenţie pentru crimă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Medin Constantin Robănescu a fost găsit vinovat de uciderea tatălui şi a fost condamnat la 15,3 ani de închisoare ■ fapta a avut loc în noaptea de 13/14 mai, cînd inculpatul şi-a înjunghiat tatăl de mai multe ori, apoi a sunat la 112 ■ cu ani în urmă, autorul a lucrat la publicaţia Romanul liber, la Curentul şi postul Realitatea TV ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ s-au pronunţat în dosarul fostului jurnalist de la Roman care şi-a înjunghiat mortal tatăl nonagenar. Medin Constantin Robănescu, în vîrstă de 50 de ani, din Roman, a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare care a fost contopită cu o sancţiune mai veche, cu suspendare. În final, Robănescu are de executat 15 ani şi 3 luni de închisoare. În cauză o parte vătămată nu s-a constituit parte civilă, însă înculpatul trebuie să scoată din buzunar 1.545 de lei, din care 1.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi restul sînt bani pentru Ambulanţă. Sentinţa instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Fapta a avut loc în noaptea de 13/14 mai 2019, iar în zori un apel înregistrat la 112 anunţa comiterea unei infracţiuni de violenţă extremă, un omor săvîşit într-un imobil din comuna Bîra. Cel care a sunat, a relatat faptul că şi-a înjunghiat tatăl în mod repetat şi se pare că acesta a decedat în urma leziunilor suferite. La locul indicat, au mers anchetatorii de la Poliţia Roman, iar pentru că fapta s-a dovedit a fi cît se poate de adevărată, a fost solicitat şi un procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ. Se pare că între victimă şi agresor erau relaţii tensionate de mai mult timp, iar situaţia se deteriorase în ultima perioadă, iar în familie erau certuri destul de dese. În plus, se pare că fiul ar fi fost în evidenţe medicale ca avînd nişte tulburări psihice. Din acest motiv majoritatea certurilor par a fi fost fără miză. Probabil că sătul de comportamentul fiului, tatăl i-ar fi interzis să mai locuiască în casa lui, aceasta fiind scînteia care în cele din urmă a dus la moarte de om. Cert este că nu au fost martori, conflictul dintre cei doi fiind în interiorul imobilului. Pare că divergenţele dintre cei doi ar fi fost tranşate într-un moment de furie cînd fiul s-ar fi înarmat cu un cuţit de bucătărie. Mai tînăr şi mai în putere, suspectul a lovit de mai multe ori în zona toracică, cu atît mai mult cu cît victima nici nu a avut puterea să se împotrivească din cauza vîrstei înaintate. Cu toate acestea, după omor chiar agresorul a fost cel care a sunat la 112. Corpul victimei a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Neamţ pentru efectuarea necropsiei. În ce-l priveşte pe autor, acesta a fost condus la Parchet, fiind supus unui interogatoriu. Şi-ar fi schimbat poziţia procesuală de mai multe ori, dar cu toate acestea, în jurul orei 16, a fost reţinut pe o perioadă de 24 de ore. Ulterior a fost arestat şi în acest moment fiind după gratii. În cauză nimeni nu cere bani de la ucigaş, după ce fratele inculpatului şi fiul victimei nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Constantin Robănescu nu avea acum nici o ocupaţie însă în anii de după Revoluţia din 1989 a fost jurnalist la Romanul liber, primul hebdomadar apărut în oraşul de la confluenţa Moldovei cu Siretul, finanţat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Paşii l-au purtat pe nemţeanul aflat acum în ingrata postură de a fi acuzat de crimă, la Bucureşti, la trusturile de presă ale aceluiaşi Sorin Ovidiu Vîntu, Realitatea TV şi Curentul.

Citește știrea

Trending