Contactează-ne

Prima pagină

În doi peri (pamflet)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Doamnei director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Neamţ, Ioan CLOPOŢEL, Piatra Neamţ

Doamnă Director, ca răspuns la cele două petiţii adresate, una Ministerului Culturii şi cealaltă Instituţiei Prefectului, petiţii care v-au fost remise îmi răspundeţi cu amabilitate pe două foi A4, gest pentru care vă mulţumesc. E vorba, pentru cititorii ziarului, de construcţia modulară de sub balustrada de pe zidul Curţii Domneşti, pe care subsemnatul o consideră abuziv amplasată în zona de protecţie a monumentului istoric. Numiţi cele două pagini „competentă soluţionare“, La punctul 1 susţineţi că, citez: „legislaţia pentru protejarea patrimoniului cultural nu prevede nicăieri interdicţii de construire în zonele de protecţie ale monumentelor istorice“. Cred că e fals! Să vedem ce înseamnă zona de protecţie a unui monument şi de ce este necesară? (http://cimec.ro/ProiecteEuropene/Patrimoniu/doc/istorice.htm) „Zona de protecţie din jurul unui monument este o porţiune de teren delimitată şi trecută în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau în imediata vecinătate a monumentului. E o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecţie din jurul monumentelor istorice sunt de minimum 100 metri în localităţile urbane, de 200 metri în rural şi de 500 metri în exteriorul localităţilor, distanţe măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice. Terenul pe care se află un monument istoric include, în afară de construcţia propriu-zisă, şi drumuri de acces, scări, parcul sau grădina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de incintă, bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construcţii sau amenajări care formează ansamblul monumentului.“ E adevărat că, permisivă, legea, la cap.1, Monumentele istorice, (3), precizează că: în zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică; nu le confundaţi, totuşi, cu serviciile de alimentaţie publică. PUZ-ul din 2008, la care vă referiţi şi care stă la baza întregului machiaverlâc de azi, a fost manevrat de edilul de la vremea aceea, în sensul că încerca să ofere prezumtiva cafenea, proiectată în zona DP1, amicului său politic în schimbul altei cafenele ce funcţiona pe atunci în subsolul teatrului, teatrul urmând să intre în reabilitare pe fonduri europene. O viguroasă reacţie cetăţenească, exprimată printr-o celebră petiţie on-line, semnată de multe personalităţi îndrăgostite de oraş, l-a determinat pe fostul edil să dea înapoi şi să renunţe la plănuita cafenea. Avizul CNMI şi al Inspectoratului pentru Cultură Neamţ au fost acordate fără probleme de către cei care, la acea vreme, se aflau în siajul politic al edilului. Aşadar, actuala administraţie încălzeşte o ciorbă veche. Asta pentru că nimeni nu a amendat PUZ de la acea vreme. Cine ar fi trebuit să o facă? Dumneavoastră, doamnă director, în primul rând, apoi primarul în exerciţiu, urmat de o cohortă de funcţionari cu atribuţii în domeniu. Dar, de ce să nu profite dumnealor de cadoul pe care l-a făcut, fără voia sa, fostul primar? La punctul 2, în descrierea dumneavoastră, faceţi trimitere la textul publicat în Mesagerul de Neamţ (https://mesageruldeneamţ.ro/2019/06/cafeneaua-noua-de-curte- veche-legala-pana-n-temelii/) sprijinindu-vă pe concluziile ziaristei, anume că toată afacerea e îmbrăcată în hârtii de sus şi până jos. Reportera a făcut o investigaţie ca la carte şi s-a abţinut de la a comenta caracterul posibil ilegal al hârtiilor. Cu amar sarcasm observă că un vajnic contestatar al proiectului prin care, acum un deceniu, se urmărea ridicarea cafenelei despre care am făcut deja vorbire, exact în acelaşi loc, este astăzi proiectantul şi, parţial, beneficiarul triplei locante. Ne dă de înţeles, printre rânduri, că dirijorul acestei operaţiuni este distinsul primar actual. Dacă ştii să citeşti şi dacă vrei să înţelegi, lectura articolului pomenit devine extrem de instructivă. Susţineţi că varianta cea mai potrivită, care nu dăunează integrităţii şi vizibilităţii ansamblului de monumente din vecinătate ar fi – trei module transparente, (unite prin pergole), retrase un metru de la zid. De asemenea, proiectul prevede pentru aceste spaţii destinate alimentaţiei publice racorduri de utilităţi şi grupuri sanitare. Zidul arată bine în desenul photoshopat. Cum, însă, îl veţi vedea dumneavoastră, când modulele sunt la un metru de zid, au plafonul opac şi sunt amplasate sub balustrada de lemn? De altfel, construcţiile sunt aproape gata, faceţi un efort şi deplasaţi- vă până acolo. Statementul asociat proiectului desenat, semnat de proiectantul lucrării, din care v-aţi inspirat copios, nu este altceva decât o probă de stil. Ce talent literar pierdut pe drum! În legătură cu racordurile la utilităţi, prevăzute în proiect, Legea nr. 50/1991, actualizată în 2018, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, la articolul 11, spune: (2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate comercializării şi difuzării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilitaţi urbane, cu excepţia energiei electrice.

Despre tipuri de intervenţie asupra monumentelor istorice

Să trecem la punctul 3 al amabilei dumneavoastră scrisori. Îl voi reproduce integral pentru al demonta bucată cu bucată. Spuneţi: „În apilie 2019 a fost emis (adică dumneavoastră aţi emis) avizul favorabil pentru construirea celor trei module (funcţionale pe durata a cinci ani). În ceea ce priveşte regimul construcţiilor cu caracter provizoriu, legislaţia actuală nu cuprinde o definiţie clară a acestora. Deşi cele trei module au fundaţie, aceasta are o grosime de doar 15 centimetri, prin urmare poate fi oricând desfăcută cu uşurinţă pentru a aduce terenul la situaţia iniţială“. Ba legislaţia e foarte clară! Ce ne învaţă Ordinul 2797/2017? Ne prezintă tipuri de intervenţii asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecţie a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanţa istorică şi/sau sunt temporare şi condiţiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice: Amenajări, în spaţiul public, cu durată de maximum 30 de zile, de genul echipamentelor luminoase de sărbători, spectacolelor, târgurilor, amplasării de terase sau alte construcţii temporare, instalaţii temporare la monumentele istorice sau la imobilele din zonele de protecţie a acestora sau din zonele protejate. Cerinţe: a) intervenţia să fie reversibilă, fără fundare în sol; b) gamă cromatică restrânsă, nu mai mult de trei culori, de preferinţă dintre cele care se regăsesc la exteriorul clădirilor istorice din vecinătate. Cu alte cuvinte, sintagma „temporar pentru cinci ani“ este o contribuţie originală de la Pietra Neamţ la Legea Patrimoniului. Cine-şi asumă paternitatea? Dvs, proiectantul lucrării sau primarul? N-ar trebui sesizat noul ministru al Culturii? Poate îşi va însuşi acest concept provincial. În punctul 4 al prezentării apreciaţi eforturile subsemnatului de a mă documenta în peisajul legislativ ce reglementează chestiunea patrimoniului cultural şi presupuneţi că datorită multiplelor intervenţii şi modificări ce s-au produs în timp m- aş fi pierdut în hăţişul legislativ. Vă mulţumesc pentru apreciere. Din păcate, cred că dumneavoastră sînteţi în această situaţie. Iată de ce. Un exemplu de „citire“ a legii îl constituie pasajul următor din răspunsul dvs, extras din Ordonanţa nr. 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001: „Raportat la cazul de faţă – una din modificări se referă la art. 33, unde a fost adăugat alin. (1² ), care stipulează că avizele prevăzute la alineatele h) – k¹ pot fi emise doar cu includerea propunerilor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, respectiv a Comisiilor Zonale a Monumentelor Istorice. Astfel, tot ce a însemnat până atunci rol consultativ al Comisiilor Monumentelor din România (Naţională şi Zonale) s-a transformat în rol decizional“. Măi. să fie! Sublinierea vă aparţine (doar cu includerea). De aici aţi tras, consider în mod eronat, concluzia că avizul CZMI nr. 7 v-ar obliga să acţionaţi fără să staţi pe gânduri. Dacă aţi fi subliniat pasajul „pot fi emise“ aţi fi înţeles că rolul decizional vă aparţine. Dealtfel, în cap. 2, art. 30, din invocata lege scrie clar, pentru cine ştie să citească şi vrea să înţeleagă: „Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (este un) organism ştiinţific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor istorice“. Rolul decizional vă aparţine, în calitate de reprezentant al Ministerului Culturii. Aţi citit alineatul următor din lege? (7) Serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii poate solicita motivat Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau, după caz, Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice reexaminarea propunerilor de aviz formulate în cazurile prevăzute la alin. (5) lit. e)-h)“. (Legea 248/5 decembrie 2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2011 privind protejarea monumentelor istorice).

O emisiune la TV

V-aţi raportat la situaţia existentă la nivelul municipiului Bucureşti, care a necesitat emiterea de către Guvernul României a Ordonanţei de urgenţă 40 / 2017- 05-31 pentru modificarea art. 4 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, emisă de viceprim-ministru, la vremea aceea, Sevil Shhaideh? Iată ce se spune: „Conform informaţiilor transmise de către autorităţile administraţiei locale, există în prezent sute de solicitări de emitere de certificate de urbanism şi autorizaţii de construire pentru care îşi declină competenţa atât primăriile de sector cât şi Primăria Capitalei pentru că se află în zona de protecţie – raza de 100 de metri – a unui monument“. La finalul lucrării concluzionaţi că aţi emis avizul în litera legii („ad literam“). Felicitări! Nu, însă, din păcate şi în spiritul Legii Patrimoniului, o creaţie a două decenii de activitate a colegilor dumneavoastră din minister. Pe de altă parte, înţeleg situaţia ingrată în care vă găsiţi. N-o să mă păcăliţi că interpretaţi cum interpretaţi legea.V-am urmărit un ceas într-o conferinţă de presă televizată în care aţi dovedit că aveţi ceea ce se cheamă „stuchit la furcă“. Cu aplomb aţi inventariat o multitudine de probleme cu care se confruntă Ministerul Culturii în Neamţ. Nu eraţi deloc pe lângă lege. Într-un comentariu pe Facebook v-aţi dovedit foarte curajoasă: „Starea proastă a Bisericii Domneşti este consecinţa minunatului proiect de mutilare şi de aşa- zisă valorificare turistică a platoului. Şi nu e singurul monument din zonă care suferă, toate au probleme, de aceea se fac remedieri peste remedieri. Pentru acel proiect nu Direcţia pentru Cultură a emis avizul. Din păcate, părerea Direcţiei nu contează, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul noului Plan Urbanistic General al oraşului, recent intrat în vigoare. Am solicitat ministerului să nu avizeze organizarea de diverse activitaţi, culturale sau nu, concerte, târguri şi expoziţii pe platou, pentru că distrug monumentele. Cu toate acestea, ele sunt permise, pentru că aşa scrie în Regulamentul de urbanism avizat şi aprobat. Aşa se întamplă şi cu spaţiile comerciale din parc, terenul pe care se construiesc are această destinaţie, chiar dacă se află în zona de protecţie a Ansamblului Curţii Domneşti“. La ultima ediţie a Zilelor Oraşului unele piese de valori inestimabile, expuse în muzeul Cucuteni au căzut de pe rafturile pe care erau expuse ca efect al vibraţiilor generate de monstruoasele difuzoare. Cine va plăti restaurarea lor? Unde era cetăţeanul ăla cu decibelmetrul de la Protecţia consumatorului? Microvibraţiile sunt moarte curată pentru clădiri care au trecut de jumătate de mileniu. Traficul greu trebuie restricţionat în zonă, din acelaşi motiv. Aţi izbutit un text curajos. Când o să cadă primarul veţi ieşi din amorţire şi o să vă arătaţi vitează. După război. Hai, să vă mai spun una. Ştiţi că statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt este monument de clasă B? De ce nu este marcată corespunzător? Nu-i aşa că proiectul aflat în fază finală de execuţie se găseşte, de asemenea, în perimetrul protejat al Statuii? Slăvitul domnitor v-a dat aviz favorabil înainte de a comite ceea ce va rămâne o pată pe CV-ul profesional? Mitropolitul Teofan a avizat şi Domnia Sa favorabil iniţiativa confirmată de dvs? Sau avizul Mitropoliei nu era necesar? Am măsurat cu ruleta, sunt sub 30 m între modulul central şi uşa altarului bisericii în care se slujeşte de mai bine de 500 de ani. În legătură cu aserţiunea că „cele trei module se încadrează armonios (sic!) în cadrul construit al zonei, neaducând nici un prejudiciu de imagine asupra ansamblului Curţii Domneşti“ v-aş întreba: de unde aţi extras acest panseu? Aş spune că proiectul devoalează un arhitect de talent, dar că pe acest amplasament creaţia sa se loveşte ca nuca-n perete. Trăim într-un oraş distopic. Ştiţi ce este distopia, sau cacotopia, dacă vă e mai la îndemână? Cităm din Wikipedia, într-o traducere aproximativă: „Priveşte orice oraş mare, modern, de la o înălţime care să-ţi permită să ai o imagine de ansamblu. Nu numai că se întinde malign, dar, ceea ce este de nedorit, sare în ochi o strivitoare lipsă de coordonate! Ici şi colo poţi vedea o construcţie interesantă, dar pierdută în amorfa masă gri. În fiecare oraş, 50 de administraţii diferite şi-au dezvoltat fiecare planurile. Ceea ce vedem până la urmă este o lume fără sens, o civilizaţie fără cultură, dar cu o producţie pseudo-culturală în creştere. Într-un cuvânt, este o cacotopie, plină de diverse zgomote şi culori vesele“. Geometrie – geografie – geopoetică, rev. „Latitudini“.

Prima pagină

-16 grade în Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ vîntul a făcut ca marţi dimineaţă în reşedinţa de judeţ să se resimtă valori foarte scăzute ■ meteorologii promit vreme în încălzire ■ pînă la sfîrşitul lunii vor fi 10 grade ■

Vîntul a făcut prăpăd marţi dimineaţă în reşedinţa de judeţ şi de la cîteva grade s-au resimţit valori mult sub limita gerului.

Pe 21 ianuarie 2020, la ora 10.00, termometrele indicau 0 grade la Roman, la Piatra Neamţ era -1 grad, la Tîrgu Neamţ erau -2 grade, iar cel mai frig era în vîrf de munte, la staţia de pe Ceahlău – Toaca, unde se înregistrau -6 grade. Vînt a fost numai în reşedinţa de judeţ, unde la acelaşi moment temperatura resimţită ajunse la -16 grade, în restul teritoriului nefiind modificări.

Chiar şi aşa specialiştii dau asigurări că de acum înainte vremea intră într-un proces de încălzire şi spre sfîrşitul lunii se ajunge la maxime de 10 grade. Cel puţin aşa rezultă din estimarea evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor în Moldova, pentru perioada 20 ianuarie – 3 februarie 2020. „În intervalul 20 – 25 ianuarie media temperaturilor maxime va avea variaţii în general între 2 şi 9 grade, iar a minimelor între -5 şi – 1 grad.

Ulterior, pînă la sfîrşitul lunii ianuarie, valorile maxime de temperatură vor fi în medie de 9 … 11 grade, în timp ce media minimelor va fi între -1 şi 2 grade, apoi se va răci treptat, astfel încît la finalul perioadei de prognoză media maximelor se va apropia de 3 grade, iar a minimelor de -2 pînă la -4 grade. Doar trecător şi pe suprafeţe mici vor fi posibile precipitaţii slabe, mai ales după data de 29 ianuarie“, conform ANM.

Una din cele mai calde zile din această săptămînă pare a fi cea de 22 ianuarie, cînd meteorologii promit soare şi valori termice la amiază de 8 grade Celsius. Noaptea aduce cer senin şi minime pozitive de 1 grad. Joi, 23 ianuarie se mai răceşte şi minima ajunge la jumătate faţă de ziua precedentă astfel că chiar dacă va fi soare, valorile termice diurne nu mai trec de 4 grade.

Din acest motiv şi noaptea va fi mai rece şi pe fondul unui cer absolut senin mercurul din termometre se opreşte la -1 grad. O zi mai caldă şi una mai rece, pentru că vineri, 24 ianuarie va fi sensibil mai cald, iar soarele aduce o maximă de 6 grade. Cu toate acestea noaptea va fi mai rece cu o minimă de -2 grade.

Week-end-ul aduce vreme bună şi frumoasă, iar dacă previziunile specialiştilor se adeveresc cerul va fi variabil iar la amiază în Piatra Neamţ se vor înregistra 8 grade. Trecem la valori termice nocturne pozitive şi minima se opreşte la 1 grad. La fel va fi vremea şi duminică, 26 ianuarie, cînd sîmt anunţate valori termice diurne de 8 grade şi nocturne de 2 grade.

Dacă prognoza se adevereşte va fi bine şi la începutul săptămînii viitoare iar cea mai caldă zi va fi cea de marţi, 28 ianuarie, cînd în zona noastră se va ajunge la o maximă de 10 grade, iar noaptea vor fi 3 grade, cu plus.

Citește știrea

Actualitate

UPDATE Neamţ: A anunţat la 112 că se sinucide. S-a dovedit a fi o glumă proastă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pompierii pietreni au parte în aceste momente, marţi 21 ianuarie, de o misiune mai puţin obişnuită. Prin apel la 112 ei au fost anunţaţi de un bărbat că se va sinucide. După primirea neobişnuitului apel, pompierii au plecat în misiune în zona Podului Căprioara din Piatra Neamţ.

“În urma unui apel la 112, pompierii de la Detașamentul Piatra Neamț, cu o autospecială complexă de intervenție, o barcă și o ambulanță SMURD sînt la o misiune de căutare a unui bărbat care a anunțat că se va sinucide. Misiunea are loc în Piatra Neamț, în zona podului Căprioara”, au anunţat reprezentanţii ISU Neamţ.

 

Vom reveni.

UPDATE: – “În cele din urmă, după mai multe apeluri, bărbatul a răspuns la telefon și a afirmat că se află la Spitalul Județean Piatra Neamț. Au fost făcute verificări la spital și nu s-a confirmat. Bărbatul a închis telefonul. Un echipaj de la IPJ a rămas în zonă” – sursa ISU Neamţ.

 

FOTO generica

Citește știrea

Actualitate

DEZVĂLURI: “Sistemul de feude”, de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ “acest sistem de feude pe care le-am găsit la spital era bine coordonat de anumite grupuri de interese”, afirmă doctorul Codruţ Munteanu, fostul manager al spitalului ■ acesta a vorbit tranşant despre motivele care l-au dus la demisie ■ “managerul conducea cu mîna altcuiva şi nu era lăsat să implementeze ceea ce dorea el”, mai spune doctorul Munteanu ■

Doctorul Codruţ Munteanu, cel care a condus din postura de manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, a vorbit pentru prima dată tranşant, public, despre adevăratele motive care au stat în spatele demisiei sale din funcţia deţinută.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii Dreptul la replică, la Jurnal FM. Cea mai dură afirmaţie făcută a fost legată de “sistemul de feude” din spital, unul coordonat de grupuri de interese din sfera economicului sau a politicului. Mai pe şleau spus, deciziile legate de activitatea din spital erau subordonate nu interesului pacienţilor sau angajaţilor simpli, ci acelor grupuri de interese. Un lucru pe care mulţi îl bănuiau urmărind anumite aspecte din activitatea unităţii sanitare.

Doctorul Codruţ Munteanu afirmă că în momentul în care a preluat conducerea spitalului, problemele erau acute şi ar fi fost necesară o intervenţie rapidă, în forţă. Aşa şi-a dorit el, însă nu a fost şi lăsat să facă acest lucru, fiind practic “împins” spre demisie. În continuare vă prezentăm principalele declaraţii făcute de Codruţ Munteanu în cadrul emisiunii amintite:

“Problemele sînt profunde, problemele sînt instituţionale. La un moment dat îţi faci un bilanţ şi cînd vezi că acest bilanţ este şovăielnic şi nu poţi implementa ceea ce ţi-ai propus, un plan de management, o strategie, pentru că nu eşti lăsat să le implementezi… E dureros ce spun acum, dar managerul conducea cu mîna altcuiva şi nu era lăsat să implementeze ceea ce dorea el. Atunci, la un moment dat e clar că ţi s-a arătat calea pentru a părăsi această corabie.

Eu am venit cu gînduri bune pentru nemţeni şi să realizăm lucruri extraordinare atît pe linie administrativă cît şi profesională. Eu 26 de ani am aparţinut sistemului privat. În sistemul privat, în momentul în care spuneai un lucru, în 24 de ore cel mult, era realizat. Aici, lucrurile ţineau de mai mulţi factori şi, dacă i-am enumera, am vedea serviciile din Spitalul Judeţean, am vedea Consiliul Judeţean, am vedea Consiliul de Administraţie al Spitalului şi vom vedea că erau foarte multe filiere care trebuiau să-şi dea avizul ca tu să poţi implementa anumite lucruri. Cînd am venit la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ problemele erau acute.

Trebuia intervenit rapid, în forţă. Se spunea că se doreşte a fi făcute lucruri, dar de fapt nu se mişca nimic. Am fost probabil măcinat şi de faptul că nu am putut să-mi exercit profesia de chirurg. Şi vedeţi că actualul manager interimar este chirurg şi poate opera. Pentru chirurgul Munteanu nu s-a putut nimic. Nici măcar să-l laşi să opereze, să îl foloseşti ca specialist. Şi să vezi cum s-ar implementa experienţa din privat în sistemul de stat.

Dar pentru toate acestea aveai nevoie de sprijin politic şi de înţelegere. (…) Există acel sistem de feude şi de feudali. Ori acest sistem de feude pe care le-am găsit la spital era bine coordonat de anumite grupuri de interese fie că ele aparţineau economicului, factorului politic, etc. Aceste grupări aveau o strategie a lor şi, vedeţi, atunci cînd încerci să vii cu anumite lucruri, cum ar fi cu examene pentru şefii de secţii, să faci un audit medical… Se spune acum că auditul s-ar fi putut face cu oameni din spital, de ce a trebuit să angajezi o firmă medicală? Dar trebuia o expertiză corectă, ca să poţi implementa măsuri corecte. Falsitatea acestor măsuri şi lipsa de suport, de sprijin, de ajutor, au dus la o chestie de genul: ne facem că facem ceva.

Ori un chirurg care şi-a părăsit propria afacere pentru a veni la Piatra Neamţ să facă lucruri bune, cînd a văzut că nu este lăsat să le facă… atunci îţi compromiţi inclusiv sănătatea”, a declarat Codruţ Munteanu. Alte declaraţii, tot în sensul celor spuse de fostul manager, au fost făcute şi de Cătălin Chiţei, fostul administrator public al judeţului, care a avut, pînă a demisionat şi el, putere de decizie în organismele de conducere ale spitalului. Dacă ei au dreptate, dar şi-au părăsit prin demisie poziţiile de conducere, rezultă firesc că şefi peste spital au rămas cei care coordonează “feudele”. Ceea ce numai în interesul pacienţilor nu poate fi.

Citește știrea

Trending