Contactează-ne

Actualitate

În bătălia de la Bruxelles, Klaus Iohannis şi-a pierdut masca

Știre publicată în urmă cu

în data de

Luni 20 iulie, s-a încheiat bătălia de patru zile de la Bruxelles, în care liderii celor 27 de ţări ai Uniunii Europene şi-au tot dat coate, iar unii au bătut cu pumnul în masă.

Miza bătăliei a fost suma de 750 miliarde de euro, necesară relansării economice a UE, după pandemie, care a constituit bugetul multinaţional pe şapte ani, 2021 – 2027. Din cele 750 de miliarde euro, 360 miliarde vor fi acordate ca fonduri nerambursabile, iar restul, vor fi acordate din fondurile Uniunii Europene şi din împrumuturi.

În toiul bătăliei, Klaus Iohannis a fost surprins când a rămas fără mască. Marţi 21 iulie, preşedintele nostru ne-a curmat emoţiile, anunţându-ne în direct că s-a bătut şi a reuşit să pună mâna pe 80 miliarde din cele 750, cu care vrea să „reclădească România“.

În toiul bătăliei de la Bruxelles au fost şi răuvoitori, care au pus condiţii statelor est europene. Premierul Olandei, un fel de Ludovic Orban, care conduce un guvern fără majoritate în parlament, a condiţionat primirea sumelor de către aceste state, dacă sunt respectate principiile statului de drept. Klaus Iohannis a asigurat conclavul european că „în România, tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv, prin referendumul de anul trecut şi prin schimbările politice care s-au făcut“.

Din această declaraţie rămâne să înţelegem că în România, statul de drept s-a instalat în data de 4 noiembrie 2019, odată cu Guvernul Orban, cu votul majoritar al PSD-lui. Atunci, Preşedintele Iohannis ne-a atenţionat, ca să nu uităm, că „Fără mine, statul de drept în România s-ar fi rupt“. Deci statul de drept exista, dar risca să se rupă. Preşedintele nu a pomenit nimic la Bruxelles, despre faptul că în februarie 2020 Guvernul Orban a fost trimis acasă prin moţiune de cenzură. Că repunerea lui Orban pe funcţie, a fost declarată neconstituţională.

Că el, Klaus Iohannis, a încălcat flagrant statul de drept, deoarece nu a revocat „de îndată“ pe Laura Codruţa Kovesi şi pe ministrul Justiţiei Ana Birchall. Că în iunie 2020, nu l-a atins nici cu o floare pe Ludovic Orban, când acesta a instigat populaţia să nu respecte deciziile Curţii Constituţionale. Acestea au fost ruperile reale ale statului de drept.

Acum statul de drept s-a oprit din rupere odată cu arestarea procurorului Negulescu, zis „Portocală“, care constituia elita DNA, aflată sub conducerea lui Kovesi. Este pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, când acordarea fondurilor bugetare este condiţionată de „respectarea statului de drept“.

Rămâne să aflăm cine va stabili care sunt cazurile în care un stat UE a încălcat „statul de drept“. Despre asta, Klaus Iohannis nu ne-a precizat nimic, pentru că la această bătălie nu a participat. Îşi căuta masca şi îşi dădea coate cu omologii.

Fudulie, preţ de 80 miliarde

Nici nu a terminat preşedintele expozeul său pe tema „M-am bătut“, că a sărit europarlamentarul PNL, Siegfried Mureşan cu lăuta, preamărind prestaţia şefului, taxând rezultatul prestaţiei, ca fiind „foarte bun pentru România“.

Prins cu pantalonii în vine, văzând că a pierdut startul în faţa colegului Mureşan, europarlamentarul PNL, Rareş Bogdan, ca să nu rămână de căruţă, a taxat prestaţia preşedintelui ca pe „o victorie epocală“. Miercuri 22 iulie, Ludovic Orban declara fudul: „Avem fonduri la care nici nu visam“.

Ba visai Orbane, deoarece Programul de relansare economică a României, realizat de tine împreună cu Iohannis şi lansat în iulie 2020, conta pe 100 de miliarde de euro, a căror sursă era tocmai bugetul multianual pe şapte ani al Uniunii Europene.

Acest program era inspirat de promisiunile avansate de Comisia Europeană. Revenind la Klaus Iohannis, acesta declara „cu cele 80 de miliarde, vom fi în situaţia de a reconstrui România“. Cu o corecţie semnificativă, România nu trebuie reconstruită, ci doar reindustrializată.

Singurul merit al lui Klaus Iohannis a fost că a participat cu votul său la obţinerea unanimităţii celor 27 şefi de state sau prim-miniştri, pentru a se aproba propunerea de buget multinaţional, care va fi votat de Parlamentul European abia în toamnă. Până atunci, să paşti murgule iarbă verde. Parlamentul European dă semne vădite de nerăbdarea de a modifica proiectul aprobat de cei 27, printre care şi de Klaus Iohannis.

Acordarea fondurilor va fi condiţionată de capacitatea ţărilor de a le absorbi. România nu are proiecte viabile, nici măcar în infrastructură. În alte domenii, nici atât. Programul Guvernului Orban, privind „Reclădirea economică a României“, nu este decât o suită de dorinţe enunţate la stadiu de promisiuni electorale.

Specialişti cu scaun la cap atrag atenţia că Guvernul Orban nu va fi capabil să atragă toate fondurile, indiferent ce sume vor fi aprobate în toamnă de către Parlamentul European. Ni se ascunde, din raţiuni pur electorale, faptul că România va returna Uniunii Europene cele 80 de miliarde, sau câte vor fi aprobate în toamnă, până la ultimul cent. Creşte contribuţia României la bugetul UE, de la 1,2% din PIB, la 2%. Vor fi introduse taxe, care nu au mai fost.

Este necesară o dezbatere în Parlament, aceasta fiind singura cale de a fi informaţi. Fondurile vor fi plătite de către copiii şi nepoţii noştri. Ştim foarte bine câţi ani am avut de suferit înainte de 1990, când Ceauşescu a avut ambiţia să ramburseze datoria României, care a fost de numai 10 miliarde de dolari. De data aceasta, rambursarea celor 80 de miliarde euro trebuie să fie asumată conştient de întreaga populaţie a României, pentru că nimic nu este de pomană.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Secretar de primărie (re)judecat în cazul unui incident armat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ secretarul Primăriei Zăneşti a fost achitat pentru uz de armă fără drept ■ anchetatorii sînt nemulţumiţi ■ prima instanţă i-a restituit toate armele, dar trebuie să le predea deoarece i-a fost anulat dreptul de a le mai deţine ■ funcţionarul a mînuit greşit o puşcă, aceasta s-a descărcat accidental, iar glonţul a ajuns în poarta unui vecin ■

Un incident armat care a avut loc în Zăneşti, în luna martie 2018, şi în care a fost implicat secretarului primăriei, Cezar Georgel Ciubotaru, se va judeca cel mai probabil şi anul viitor. Asta deoarece prima sentinţă, cea a Judecătoriei Piatra Neamţ, prin care inculpatul a fost exonerat de răspundere penală, la finele anului trecut, a fost contestată de procurori.

Cauza a ajuns pe rolul Cuţii de Apel Bacău unde primul termen a fost stabilit abia la data de 1 octombrie 2020. Reamintim că în decembrie 2019 secretarul de la Zăneşti a fost găsit nevinovat dar a fost lăsat fără arme. „În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit. b) teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul Ciubotaru Cezar- Georgel, (…) pentru săvîrşirea infracţiunii de uz de arma letală, fără drept, prevăzuta de art. 343 alin. 1 Cod penal, întrucît fapta nu este prevăzuta de legea penală. În baza art.404 alin.4 lit.d) Cod procedură penală raportat la art.. 108 lit. d) C.pen. si art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, dispune restituirea către inculpat a armei de vînătoare semiautomată cu ţeava lisă, marca Beretta, cal. 12, seria N60509E C02864F, 37 cartuşe cu alice, diferite mărci, depusă la Camera de corpuri delicte a Poliţiei Neamţ, conform dovezii seria H nr. 0246479 din 07.05.2018, precum şi a armei de vînătoare tip carabină, cu ţeava ghintuită, marca Brno, cal. 243 WIN, seria C08327 şi a pistolului neletal de autoapărare, marca Rohn, cal. 9 mm., seria AG 0727986 şi a 37 cartuşe cal 12, diferite mărci, 5 cartuşe cu glonţ, cval. 243 WIN, 6 tuburi cartuş 243 Win trase experimental şi 5 tuburi cartuş 9 mm trase experimental, acestea urmînd a fi predate în custodia unui armurier autorizat, ca urmare a anulării dreptului de deţinere, port şi folosire arme al inculpatului, măsură decisă la data de 12.03.2018“, conform instanţei.

Incidentul în urma căruia secretarul Primăriei Zăneşti s-a ales cu acuze penale a avut loc la începutul lunii martie 2018 cînd, din greşeală şi neatenţie, una din armele pe care le deţinea legal s-a descărcat iar glonţul a ajuns în poarta unui vecin. Pe 10 martie totul a ajuns la urechile oamenilor legii, iar cercetările efectuate în cauză au stabilit că în acea zi inculpatul urma să plece la un poligon pentru a-şi testa arsenalul deţinut cu acte-n regulă.

Numai că nu a respectat cu stricteţe toate regulile care se impun în astfel de cazuri şi a vrut să plece de acasă cu armele încărcate. În momentul în care le-a mînuit pentru a le pune în portbagajul maşinii una s-a descărcat accidental, iar glonţul a ajuns în poarta vecinului. Din fercire nu au fost victime.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Salvatori cu COVID -19

Știre publicată în urmă cu

în data de

Trei salvatori din cadrul ISU Neamţ au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID – 19. Cei trei sunt asimptomatici. “Vă informăm că rezultatele testului Covid pentru trei cadre care își desfășoară activitatea în plan operativ la Detașamentul Piatra-Neamț sunt pozitive, acestea fiind asimptomatice. În acest sens, facem precizarea că după primirea rezultatelor care indică infectarea, s-a procedat la informarea structurilor ierarhice și a Direcției de Sănătate Publică, pentru adoptarea măsurilor legale”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Drumul strategic al Regelui Carol I în Munţii Stânişoarei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ DJ 209B uneşte judeţele Neamţ şi Suceava, de la Borca la Mălini ■ străbate o zonă de o frumuseţe neasemuită cu păduri şi pajişti alpine ■ i se mai spune Drumul Talienilor sau Drumul Vitoriei Lipan ■

Regele Carol I, care s-a dovedit a fi total dedicat, cu vorba şi cu fapta, ţării de adopţie prin conjunctura vremurilor, a fost cel care a înţeles rolul strategic al Munţilor Stânişoarei pentru „tânăra“ Românie.

Că avea să fie aşa, referindu-ne la rolul strategic, o demonstrează luptele grele date în zonă spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, poziţia fiind straşnic apărată de trupele germane şi ungare, aflate în retragere spre Ardeal, în încleştarea cu cele române şi ruse.

Revenind la Regele Carol I, acesta a decis construirea unui drum prin munţi, între comuna Borca, judeţul Neamţ şi Mălini (localitatea unde s-a născut Nicolae Labiş), judeţul Suceava, în primul rând din considerente militare, pentru a face legătura între valea Moldovei şi valea Bistriţei şi în al doilea rând comercial. Realizarea lui a durat 12 ani, între 1902 şi 1014, „drumarii“ fiind italieni, de unde şi denumirea de Drumul Talienilor, după cum i-au zis localnicii. Acum, pe hărţile rutiere el figurează ca fiind DJ 209B şi i se mai spune Drumul Vitoriei Lipan, femeia din Tarcăul Neamţului şi eroina din „Baltagul“ lui Mihail Sadoveanu găsindu-şi soţul ucis într-o prăpastie de pe marginea lui.

Calea de acces între cele două judeţe se afla pe Domeniile Coroanei României, instituţie care asigura fondurile necesare Casei Regale, la mică distanţă de Transilvania, adică de frontiera cu Imperiul Austro-ungar. Proiectarea viitorului drum a fost făcută de către specialişti austrieci, iar construcţia efectivă a aparţinut meşterilor italieni, dar a fost folosită şi mână de lucru din localităţile zonei.

„În raport cu tehnologia de la vremea respectivă lucrările de artă rutiere au fost realizate foarte bine din punct de vedere tehnic, astfel că podurile metalice sunt un etalon în ceea ce priveşte o lucrare de calitate“, precizează Wikipedia. Lungimea drumului este este de aproximativ 55 de kilometri, 33 fiind pe teritoriul judeţului Suceava şi 23 pe cel al judeţului Neamţ, iar cel mai înalt punct este în Pasul Stânişoara, la o altidudine de 1.235 de metri, unde cumpăna apelor (linia de demarcare a două bazine hidrografice), separă cele două judeţe. Este locul unde trecătorilor sau turiştilor li se oferă o perspectivă neasemuit de frumoasă. „Lucrările de artă rutiere, bine conservate şi în bună stare de funcţionare şi astăzi pe teritoriul judeţului Suceava, includ poduri metalice de traversare a pârâului Suha din grinzi cu zăbrele şi calea sus, precum şi podeţe în boltă din zidărie de moloane de piatră. Pe partea care aparţine de judeţul Neamţ sunt cinci poduri, atât acestea cât şi zidurile de sprijin fiind construite din piatră de munte, cioplită şi bătută cu ciocanul“, descrie drumul Grigore Pisea, în „Geografia fizică a României“, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

După terminarea lucrărilor, drumarii italieni au construit în Pasul Stânişoara o cruce mare din piatră, cu dimensiunea de 16/18 metri, pentru a dăinui şi a aduce aminte cine a lucrat la edificarea drumului dorit de Carol I, o parte dintre însemnele sculptate pe edificiu fiind inspirate din însemnele regale române. După decizia României de la 23 august 1944, când a fost ruptă alinţa cu Axa, zona montană a şoselei a fost teatrul unor lupte înverşunate între beligeranţii conflagraţiei mondiale. Din Pasul Stânişoara, unde fuseseră construite fortificaţii şi cazemate, trupele germane au executat tiruri de artilerie la mulţi kilometri depărtare, până la aliniamentul văii Moldovei. În timpul confruntărilor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente, iar cazematele au fost aruncate în aer, după ce soldaţii germani şi ungari au fost nevoiţi să se retragă spre Ardeal.

Din monumentul „talienilor“ au mai rămas doar treptele de piatră pe care se urca spre soclul crucii, ulterior fiind montată alta, de metal, fiind construită şi o troiţă. În amintirea soldaţilor din Regimentele 3 Grăniceri, 6 Grăniceri şi a Companiei a 11-a conduse de căpitanul Vasile Teodoreanu ucişi în luptele pentru cucerirea zonei strategice din Pasul Stânişoarei la poalele muntelui a fost construit alt monument, o veche cruce din piatră marcând poiana în care şi-au pierdut viaţa câteva sute de ostaşi. Drumul talienilor a fost puţin folosit pentru a face legătura dintre cele două judeţe din cauza stării proaste, mai circulat fiind pe perioada sezonului cald, în scop turistic. Dar, zona este de un mirific aparte, cei sosiţi aici putând stăbate traseul făcut de Vitoria Lipan în căutarea soţului. În prezent, cea mai mare parte a drumului din judeţul Suceava este asfaltată, dar ample lucrări de reabilitare au început şi pe sectorul din Neamţ. Valoarea lucrărilor este de 65 milioane de lei.

Citește știrea

Trending