Contactează-ne

Actualitate

Iată de ce n-a fost arestat şeful CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Propunerea de arestare preventivă a preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, s-a terminat la instanţa de fond cu aplicarea celei mai blînde dintre măsurile preventive, controlul judiciar. Asta după ce procurorii anticorupţie l-au acuzat că în urmă cu 5 ani, în 2013, ar fi primit de la fostul primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, suma de 100.000 de euro pentru a interveni la vîrful Agenţeiei Naţionale de Integritate pentru a-l compromite pe preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme. În încheiere de şedinţă de la Tribunalul Bacău acuzarea a arătat cum s-a întîmplat totul, a prezentat probe inclusiv interceptări, apoi a venit rîndul apărării care a arătat instanţei că lucrurile nu ar sta chiar aşa. Arsene şi-a menţinut declaraţiile de la urmărirea penală şi nu a dorit să dea cu subsemnatul la instanţă, prevalîndu-se de dreptul la tăcere. La final, judecătorii au deliberat şi au aplicat controlul judiciar pentru două luni. Măsura a fost contestată la Curtea de Apel atît de anchetatori, cît şi de inculpat. Prezentăm în continuare decizia şi motivarea instanţei de la Bacău în această speţă.

Banii ar fi fost daţi într-un restaurant din Capitală

Instanţa ia act de faptul că „Parchetul de pe lîngă ÎCCJ – DNA -Serviciul Teritorial Bacău a solicitat prin referat arestarea preventivă pentru 30 de zile privind pe inculpatul AI, cercetat pentru trafic de influenţă. În motivarea propunerii de arestare preventivă se arată: La 17.05.2017 s-a înregistrat la Serviciul Teritorial Bacău al DNA denunţul formulat de ŞG, fostul primar la Piatra Neamţ. Din actul de sesizare rezultă că în vara anului 2013, în restaurantul Chocolat din Bucureşti, ŞG (în acea perioadă primar şi preşedinte PDL Neamţ) i-a dat lui AI (în acea perioadă preşedinte PSD Neamţ şi deputat) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui HG, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI, cu scopul de a-l declara incompatibil pe TC (în acea perioadă preşedintele CJ Neamţ şi preşedintele UNPR Neamţ). ŞG a sesizat că i-a dat suma de 15.000 euro lui AI în timp ce se aflau la hotelul Caro din Bucureşti pentru a fi remişi redactorului şef al ziarului România Liberă, în scopul publicării unor articole denigratoare despre TC. Prin ordonanţa din 17.05.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpatul AI pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Se reţine că, în anul 2013, ŞG era primar la Piatra Neamţ şi preşedinte al PDL Neamţ. În aceeaşi perioadă, AI era preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD şi deputat. CJ Neamţ era condus de TC persoană care era totodată şi preşedinte al UNPR Neamţ. Pe fondul neînţelegerilor politice, atât ŞG cât şi AI doreau înlăturarea din funcţia publică a lui TC. Între ŞG şi AI au avut loc mai multe discuţii atât în Piatra Neamţ cât şi în Bucureşti cu privire la modalităţile de atingere a scopului comun, fiind identificată posibilitatea (expusă de AI) ca TC să fie declarat incompatibil sau în conflict de interese de către ANI. În 2013 preşedinte al ANI era HG. În urma discuţiilor purtate între ŞG şi AI în 2013, într-un restaurant din Bucureşti, ŞG i-a dat lui AI 100.000 euro. Suma a fost adusă de către fiul lui ŞG, ŞG. AI a afirmat că suma de bani va fi remisă numitului TD, în acea perioadă redactor-şef al cotidianului România Liberă, persoană care la rândul său urma să remită banii lui HG, pentru ca acesta în calitate de preşedinte al ANI să constate nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor de către TC. AI a afirmat că legătura cu TD era asigurată prin intermediul unei consiliere personale, care îl cunoştea în mod direct pe TD întrucât lucrase în presă.

Procurorii vorbesc de negocieri pentru returnarea banilor

Remiterea sumei nu a avut finalitatea urmărită, motiv pentru care în anul 2014, ŞG i-a cerut explicaţii lui AI, însă acesta a afirmat că sunt influenţe politice – din partea numitului OG, preşedinte UNPR şi a preşedintelui PSD, VP şi că s-a amânat luarea unei decizii până după alegerile prezidenţiale din 2014, alegeri în care aveau nevoie de susţinerea lui TC. La sfârşitul lunii noiembrie 2014 TC a decedat, iar pe 27.10.2014 ŞG a fost arestat preventiv în dosarul Microsoft. După decesul lui TC, ŞG, aflat în arest preventiv, i-a solicitat fiului său, ŞG, să-i ceară lui AI restituirea sumei de 100.000 euro, întrucât scopul pentru care primise această sumă nu fusese atins. Tot la solicitarea lui ŞG, martora PCM (persoană din anturajul lui ŞG) s-a întâlnit cu AI la Aeroportul Otopeni şi i-a transmis acestuia că ŞG îi cere restituirea banilor prin fiul său, GŞ. Urmare a acestui demers, AI i-a restituit lui ŞG 20.000 euro. După ce măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită cu controlul judiciar – 19.06.2015 – ŞG a luat legătura cu AI şi i-a solicitat şi diferenţa de bani. AI a motivat că nu are suma de bani în numerar (afirmând că banii primiţi în 2013 au fost daţi mai departe pentru atingerea scopului) dar pentru restituirea unei părţi din suma datorată va face demersuri astfel încât firmei Izopoint, controlată de PV, să-i fie atribuită o lucrare de către Primăria Icuşeşti. Din profitul ce urma a fi obţinut, PV urma să-i dea şi lui ŞG o parte, fără a fi stabilită o sumă anume. În 2015, PV era primarul comunei Dragomireşti şi o persoană apropiată atât de AI cât şi de ŞG. Ulterior, între ŞG şi PV au avut loc discuţii în legătură cu suma de bani promisă, însă cel din urmă a motivat că nu a obţinut profit întrucât Izopoint a subcontractat o parte din lucrări unei firme controlate de AI, firmă care a supraevaluat lucrările. Pe 3.10.2016, ŞG a fost condamnat definitiv la 6 ani închisoare şi a fost liberat condiţionat pe 20.09.2017. În perioada iunie-noiembrie 2017, între ŞG, PCM, PV,PA şi AI au avut loc mai multe discuţii în legătură cu restituirea „datoriei“ de către AI, înţelegerea ilicită dintre ŞG şi AI şi provenienţa banilor, discuţii care au fost înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Bacău. Săvârşirea de către AI a infracţiunii de trafic de influenţă rezultă din coroborarea declaraţiei martorului denunţător ŞG, a proceselor verbale de redare a dialogurilor ambientale purtate de ŞG, PCM, PV,PA şi AI, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 23.08.2013 – 05.02.2014 de către ŞG, AI şi PA şi folosite în prezenta cauză, a înscrisurilor ataşate la dosar precum şi a declaraţiilor martorilor ŞG, PCM, PA şi PV.

Contractul pentru Şcoala Icuşeşti, dat cu „dedicaţie“

Martorul ŞG a declarat că la cererea tatălui său, în vara – toamna anului 2013, a retras din căsuţa de valori pe care o deţinea la BCR suma de 100.000 euro şi s-a deplasat în Bucureşti la restaurantul Chocolat, locaţie unde se aflau tatăl său şi AI. Martorul i-a dat banii lui ŞG, fără ca în acel moment să cunoască destinaţia acestora. După arestarea preventivă a lui ŞG (27.10.2014), la solicitarea acestuia, l-a contactat pe AI pentru a-i cere restituirea sumei de 100.000 euro. În acest moment tatăl său i-a relatat motivul pentru care i-a dat banii în 2013 lui AI. ŞG a arătat că după arestarea preventivă a tatălui său a avut mai multe întâlniri cu AI, la una din acestea fiindu-i dată suma de 20.000 euro, fără a putea preciza data. Atât primirea sumei cât şi modul de cheltuire au fost notate de martor pe o hârtie – pentru a justifica tatălui său gestionarea banilor familiei. După condamnarea definitivă a tatălui său (3.10.2016), la cererea acestuia, l-a contactat din nou pe AI şi i-a transmis un bileţel scris de ŞG. Întâlnirea dintre martor şi AI a avut loc în biroul acestuia din urmă din CJ Neamţ, la sfârşitul lunii ianuarie 2017. După ce a citit biletul AI i-a zis că e ok şi tatăl său să stea liniştit întrucât PSD va da o ordonanţă de graţiere în următoarele zile. Martora PCM a declarat că a auzit unele discuţii telefonice purtate de ŞG cu fiul său, PA şi AI, fără a cunoaşte motivele întâlnirilor şi că a aflat ulterior de la ŞG despre remiterea sumei de 100.000 euro în 2013 lui AI şi motivul pentru care au fost daţi banii. După arestarea preventivă a lui ŞG – 27.10.2014 – l-a vizitat pe acesta împreună cu ŞG. La solicitarea lui ŞG l-a contactat pe AI pentru a-i transmite un mesaj. S-a întâlnit cu AI în aeroportul Otopeni şi i-a transmis să-i restituie lui ŞG suma de 100.000 euro prin intermediul lui ŞG. AI i-a spus martorei că va restitui o parte din bani lui ŞG, însă nu dispune de întreaga sumă. După eliberarea din arest a lui ŞG a asistat la o discuţie a acestuia cu PV, discuţie purtată pe terasa casei sale din oraşul Otopeni. Din dialogul celor doi rezulta că pentru recuperarea unei părţi din datorie, AI a făcut demersuri pentru atribuirea unei lucrări de către o primărie din Neamţ către o firmă controlată de PV. Din profitul din lucrare, PV urma să-i dea o sumă de bani lui ŞG pentru a compensa o parte din suma de 80.000 euro datorată de AI. Martora a mai declarat că a discutat acest subiect personal cu PV care i-a spus că nu a obţinut profit din această lucrare întrucât a subcontractat o parte din lucrări – tâmplărie – către o firmă controlată de AI iar această firmă a supraevaluat lucrările. Din verificări a rezultat că Primăria Icuşeşti a încheiat cu Izopoint contractul de lucrări nr.5582/27.07.2015 având ca obiect „construire şcoală în sat Icuşeşti“, preţul fiind de 2.118.928,89 lei fără tva. Prin acte adiţionale succesive termenul de execuţie a fost prelungit până la 26.11.2016. Cu toate acestea, din înscrisurile înaintate atât de Primăria Icuşeşti cât şi SC Izopoint nu rezultă că lucrările au fost finalizate, nefiind întocmit procesul-verbal de recepţie.

Discuţii reluate pe tema banilor

Valoarea estimată a contractului a fost de 498.892,69 euro, astfel încât autoritatea contractantă a aplicat iniţial procedura de atribuire cerere de ofertă. După publicarea anunţului în SEAP, prin procesul-verbal din 23.04.2015 s-a constatat că nu a depus ofertă nici un operator economic. Procedura a fost reluată cu acelaşi rezultat: prin procesul-verbal din 03.06.2015 s-a constatat că nu a depus ofertă nici un operator economic. În aceste condiţii, autoritatea contractantă avea obligaţia să aplica procedura de negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunţ de participare, prin care se solicită operatorilor interesaţi depunerea de candidaturi. În acest caz, anunţul de participare trebuia publicat în SEAP. Cu toate acestea, pe 08.07.2015 Primăria Icuşeşti a transmis invitaţii de participare prin fax la trei firme (…). Doar Izopoint a solicitat documentaţia şi a depus ofertă în termenul stabilit: 15.07.2015, ora 12.00. Conform raportului procedurii încheiat la 20.07.2017, procedura de achiziţie aplicată a fost achiziţie directă. Prin acelaşi raport s-a declarat câştigătoare oferta Izopoint. Pentru executarea contractului Izopoint a achiziţionat de la Rotercom Prestige Tîrgu Neamţ – firmă controlată de AI – tâmplărie lemn stratificat de 150.000 lei (inclusiv tva) conform facturii din 09.10.2015. Martorul PV a fost primar al comunei Dragomireşti în perioada 2004 – aprilie 2017 şi începând cu această dată a fost numit prefect cu sprijinul politic al lui AI. Martorul este, de asemenea, un apropiat a lui ŞG. Martorul a declarat că după eliberarea din arest preventiv a lui ŞG, acesta i-a spus că AI îi datorează o sumă de bani, fără a preciza provenienţa datoriei şi l-a rugat să-i transmită lui AI să-i restituie banii. PV i-a transmis lui AI această solicitare dar, iniţial, acesta din urmă a spus că nu are nici o datorie. Discuţiile despre acest subiect au fost reluate începând cu vara anului 2017, PV discutând atât cu PCM şi ŞG, cât şi cu AI. În fapt, martorul a transmis mesaje de la PCM şi ŞG către AI precum şi răspunsurile acestuia. Martorul a aflat atât de la PCM cât şi de la ŞG că acesta din urmă i-a dat în 2013 suma de 100.000 euro lui AI pentru a urgenta un dosar de incompatibilitate privindu-l pe TC. PV a arătat că AI i-a spus că nu vrea să se întâlnească („nu vrea să se complice“) cu PCM. De asemenea, AI a refuzat să se întâlnească cu ŞG întrucât acesta este implicat în mai multe cauze penale, atât ca inculpat, cât şi ca denunţător (are probleme penale). AI i-a spus martorului că dacă aceştia vor să-i transmită anumite mesaje să o facă doar prin intermediul lui PV. Martorul PV a declarat că după ce i-a transmis mesajele din partea lui ŞG, AI i-a spus că nu are bani dar va încerca să rezolve problema, achiesând la posibilitatea avansată de ŞG de a-i restitui banii în rate. Într-una din discuţiile purtate pe holul CJ Neamţ, AI i-a spus martorului că în luna octombrie 2017 va da un sfert din suma datorată. Acest mesaj a fost transmis de martor lui ŞG, martorul precizându-i acestuia că AI îi va restitui suma de 20.000 euro, cuantumul sumei fiind calculată de martor – un sfert din suma de 80.000 euro. Martorul a precizat că AI a confirmat că îi datorează o sumă de bani lui ŞG şi că această datorie ar proveni dintr-o înţelegere politică pe care cei doi au avut-o privind eliminarea lui TC şi urgentarea unui dosar de incompatibilitate a acestuia, lucru care însă nu s-a întâmplat.

„Tunurile“ pe fostul preşedinte al CJ

La rândul său, martorul PA a declarat că a fost în conflict cu TC – fost preşedinte al C.J. Neamţ, conflictul fiind de natură economică. La rândul său, ŞG era în conflict cu TC, conflict atât de natură politică, cât şi de natură economică. Martorul a confirmat că în perioada 2013 -2014, fără a putea preciza exact data, s-a întâlnit la restaurantul hotelului Caro din Bucureşti cu ŞG care i l-a prezentat pe AI ca fiind deputat PSD de Neamţ. Toţi trei au discutat problema comună, respectiv despre TC, afacerile acestuia şi mai ales informaţiile care circulau în mass-media şi instituţiile statului cu privire la fondurile europene deturnate de TC. În cadrul acestei discuţii, AI a afirmat că are probe clare împotriva lui TC, context în care martorul i-a replicat că are posibilitatea să ia cuvântul în Parlament. PA a declarat că, după părerea sa, AI nu a întreprins nimic în acest sens şi nici nu ar fi putut datorită contextului politic şi susţinerii de care s-ar fi bucurat TC. Martorul a precizat că în cadrul acestei discuţii nu s-a vehiculat nici o sumă de bani şi nu crede că ŞG i-ar fi dat bani lui AI întrucât acesta nu ar fi avut posibilităţi reale de influenţare a deciziilor politice la nivel înalt cu privire la TC. Din declaraţia martorului denunţător ŞG rezultă că PA nu a fost prezent la momentul remiterii banilor către AI, ci a aflat ulterior de la ŞG despre darea banilor. Pe de altă parte, poziţia martorului este explicabilă prin dreptul acestuia de a nu se autoincrimina, având în vedere susţinerile ŞG privind disponibilitatea martorului PA de a contribui financiar pentru atingerea scopului comun. Aceeaşi poziţie a fost adoptată de PA şi cu ocazia discuţiei pe care a purtat-o cu ŞG în apropierea Aeroportului Otopeni, la PECO Mol, pe 04.10.2017. Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 23.08.2013 – 05.02.2014 de către ŞG, AI şi PA rezultă interesul comun al celor trei şi demersurile făcute pentru îndepărtarea din funcţiile publice a lui TC. Astfel, convorbirile telefonice purtate de către ŞG cu AI relevă starea conflictuală a acestora cu TC şi preocuparea comună în sensul creării/întreţinerii unei imagini publice negative a lui TC prin intermediul mass-media. În contextul în care în perioada respectivă au apărut mai multe referiri în mass-media în legătură cu afacerile familiei T şi eventuala incompatibilitate a lui TC, cei doi interlocutori îşi exprimă constant nemulţumirea faţă de instituţiile statului care nu iau nici o măsură. Aceeaşi nemulţumire este exprimată şi de PA în discuţia telefonică cu ŞG din data de 28.08.2013, discuţie generată de o acţiune civilă introdusă de TC, care conducea la întârzierea afacerilor derulate de PA. Din dialogul purtat de cei doi rezultă că printr-un intermediar, care la rândul său urma să vorbească cu prim-ministrul, PA a încercat să-l determine pe TC să-şi retragă acţiunea.

Despre caseta de valori, nevoia de ajutor şi datoria morală

Din aceste mijloace de probă rezultă că AI şi ŞG se întâlneau deseori la Bucureşti, atât la restaurantul Chocolat – locaţie situate în apropierea locuinţei lui AI – cât şi la restaurantul hotelului Caro – în această din urmă locaţie ŞG obişnuia să se cazeze când se afla în Capitală. Din înscrisurile comunicate de ANI rezultă că la data de 16.11.2010 s-a declanşat din oficiu evaluarea averii, regimului juridic al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor de către TC, la acea dată deputat în Parlamentul României. La lucrare au fost ataşate mai multe sesizări printre care şi cele formulate de HG (18.02.2014) şi AI, în calitate de deputat (11.06.2014 şi 01.10.2014). Lucrarea a fost clasată ca urmare a decesului din 14.11.2014 a persoanei evaluate. Din înscrisurile comunicate de Banca Comercială Română – contracte de punere la dispoziţie a casetei de valori încheiate între ŞG şi BCR- Sucursala Neamţ – rezultă că în perioada 21.12.2009 – 12.09.2014 ŞG a închiriat o căsuţă de valori la Sucursala Piatra Neamţ. Conform evidenţelor băncii, titularul a vizitat căsuţa de valori în 2013 la 1 octombrie, 29 noiembrie şi 19 decembrie. Apreciem că datele comunicate de instituţia bancară sunt incomplete întrucât contractele şi actele adiţionale nu acoperă întreaga perioadă în care ŞG a avut închiriată căsuţa. Apreciem că şi datele la care ŞG ar fi accesat căsuţa de valori sunt incomplete, având în vedere că în perioada 09.11.2011 – 01.10.2013, deci aproape doi ani, acesta nu ar fi accesat caseta, nici măcar la data încheierii contractelor. Înscrisurile comunicate de bancă confirmă declaraţia martorului privind deţinerea în 2013 a unei casete de valori. Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul AI a arătat că nu a luat nici o sumă de bani de la ŞG şi nu avea cum să intervină la preşedintele ANI întrucât nu-l cunoştea pe GH, persoană numită în funcţie cu sprijinul fostului preşedinte TB şi al PDL. Inculpatul a declarat că atât el, cât şi ŞG aveau un „război politic“ cu TC, condiţii în care nu ar fi fost necesară primirea unei sume de bani ca să acţioneze împotriva celui din urmă. AI a subliniat că ŞG a formulat mai multe denunţuri, unele din ele dovedindu-se în instanţă nereale şi că în 2013 avea o influenţă politică mai mare decât a sa. AI a subliniat că până în prezent a considerat că are o datorie morală faţă de ŞG, având în vedere că acesta din urmă s-a aliat cu el împotriva lui TC. AI a arătat că s-a întâlnit cu PC atât la Aeroportul Otopeni din cât şi în parcarea hotelului Phoenicia Bucureşti, context în care susnumita i-a cerut să-l ajute pe ŞG, fără să-i fi fost cerut un cuantum anume, în virtutea relaţiilor vechi de prietenie şi având în vedere că ŞG se afla într-o situaţie dificilă: era implicat în dosare penale şi avea nevoie de ajutor pentru cheltuielile legate de plata avocaţilor, experţilor şi recuperarea prejudiciilor. Având în vedere datoria morală invocată, AI a declarat că a vrut să-l ajute financiar pe ŞG, dar nu a avut resurse financiare. Inculpatul a negat rolul de intermediar al martorului PV şi a susţinut că acesta i-a transmis că ŞG îi solicită sume de bani, dar cu titlu de ajutor, fără a discuta niciodată cu martorul că solicitarea priveşte banii remişi în 2013 sau motivul pentru care ar fi primit bani de la ŞG. AI a confirmat că s-a întâlnit cu martorul ŞG în biroul său din Consiliul Judeţean, ocazie cu care martorul i-a înmânat o scrisoare de la tatăl său, scrisoare pe care a citit-o şi ulterior a aruncat-o însă a negat că i-ar fi dat martorului vreo sumă de bani, cu orice titlu. Iniţial, AI a arătat că a participat la un eveniment privat – petrecere – invitat fiind de PV, dar că nu-şi aminteşte dacă a discutat cu acesta despre solicitările lui ŞG. După ce a ascultat înregistrarea ambientală din data de 22.11.2017 a dialogului purtat cu PV, inculpatul a explicat că referirea la pierderile suferite are în vedere pierderile de natură politică pe care le-a suferit atât el cât şi ŞG şi în niciun caz nu se referea la bani. De asemenea, a arătat că atunci când a afirmat că nu ia pe el ce au pierdut s-a referit la faptul că el nu preia problemele lui ŞG din dosarele penale – bani pentru plata avocaţilor, recuperarea prejudiciilor etc. În legătură cu dialogul de mai sus, AI a precizat că a fost purtat la o petrecere la care a băut o anumită cantitate de vin.

Ce a reţinut instanţa

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi motivele invocate în referatul de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză nu există dovezi privind existenţa cazului comiterii unei infracţiuni deosebit de grave apreciate, atât de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, ca fiind justificativ pentru luarea ori menţinerea măsurii arestului preventiv. Astfel, pentru prezervarea ordinii publice, Curtea a admis că prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenţie provizorie, cel puţin o perioadă de timp. Un asemenea element nu poate fi apreciat ca pertinent şi suficient, decât dacă se bazează pe fapte de natură să arate că lăsarea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică. Or în prezenta cauză, apreciind în concret, judecătorul constată ca nu se impune arestarea preventivă a inculpatului AI, deşi chiar fiind comisă o faptă cu caracter penal, fapta în sine şi raportat la împrejurările concrete în care să indice că planează asupra cercetării vreunul din motivele ce fac necesară măsura arestării preventive, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale. Arestarea este o măsură preventivă care atinge grav libertatea individuală, ea având consecinţe nebănuite asupra reputaţiei persoanei, a vieţii inculpatului şi familiei. Simpla acuzare a comiterii de infracţiuni, fie ele grave, nu justifică arestarea preventivă a inculpatului în contextul în care la dosar nu există probe certe că acesta încearcă în mod direct sau indirect să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea ori sustragerea mijloacelor materiale de probă şi că pregăteşte săvârşirea unor noi infracţiuni. Tot astfel existenţa indiciilor temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă penală nu justifică arestarea preventivă prin raportare la trecerea unei perioade de timp destul de mare de la data comiterii presupusei fapte (2013) şi având în vedere atitudinea inculpatului, faptul că până în prezent nu a mai cunoscut rigorile legii penale, s-au prezentat de bună voie la organele judiciare şi la dosar nu există probe certe că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Faţă de aceste aspecte, având în vedere şi probatoriul administrat până la acest moment, Tribunalul constată că deşi există probe şi indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, se apreciază că o măsură preventivă mai uşoară, cea a controlului judiciar, este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 din Codul de procedură penală, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unor alte infracţiuni. in punct de vedere al circumstanţelor personale, se constată că inculpatul AI provine dintr-o familie organizată, are domiciliul stabil, toate aceste aspecte reprezentând suficiente garanţii, alături de cele impuse de judecător, că prin luarea măsurii preventive a controlului judiciar, nu se periclitează buna desfăşurare a procesului penal. Referitor la excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bacău invocată de inculpat prin apărători se constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.48 alin.1 lit. a C. pr. pen, având în vedere că presupusa faptă comisă de AI nu are legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia. În speţă inculpatul ar fi traficat influenţa decurgând din funcţiile deţinute – preşedinte de partid şi deputat – fără ca primirea sumelor de bani să fie realizată în exercitarea atribuţiilor de deputat sau în legătură cu aceste atribuţii.

Obligaţii pentru şeful CJ

Respinge excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bacău invocată de inc. AI. Respinge propunerea Parchetului de pe lîngă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Bacău privind arestarea preventivă a inculpatului AI, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul AI pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 19.01.2018. În baza art. 215 alin. 1 din Codul de procedură penală inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: A) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; B) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; C) să se prezinte la Biroul de Supraveghere Judiciară de la nivelul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectorului de Poliţie Bucureşti, sector 1, conform programului de supraveghere întocmit de către organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat. În baza art. 215 alin. 2 din Codul de procedură penală pe parcursul controlului judiciar impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: A) să nu depăşească limita teritorială a ţării; C) să nu se apropie de martorii din lucrări şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale. În baza art. 215 alin. 3 Cod de procedură penală atrage atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestului preventiv“, conform Tribunalului Bacău.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un parlamentar de Neamţ critică „indecizia“ prefectului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Dan Manoliu, senator PSD, susţine că indecizia prefectului George Lazăr de a-l demite pe primarul Lucian Micu prelungeşte starea gravă de la Roman ■ el crede că în acest timp primarul ar putea să facă o serie de achiziţii care să ridice semne de întrebare ■

Senatorul Dan Manoliu, preşedintele PSD Roman, apreciază că ezitările prefectului George Lazăr de a-l demite pe primarul Lucian Micu, găsit incompatibil de Curtea de Apel Bacău şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu fac altceva decît să prelungească starea de incertitudine care domneşte pe acest subiect.

Şi să ridice tot felul de semne de întrebare privind modul de aplicare a hotărîrilor judecătoreşti în România. Parlamentarul susţine că atacarea în Contencios Administrativ a năstruşniciei hotărîri de consiliul local, din 26 mai, prin care 20 de aleşi au vrut să fie mai presus decît cele două instanţe judecătoreşti, susţinînd că starea de incompatibilitate a primarului Micu s-ar fi prescris, dovedeşte că măsurile luate de Organizaţia PSD de suspendare a celor şase consilieri ai săi, pe motiv de „blat politic“ a fost una justă.

Lungirea situaţiei delicate de la Roman nu face decît să ridice alte şi alte semne de întrebare referitoare la deciziile administrative, susţine liderul PSD. „Iată că declaraţia făcută de mine, imediat după desfăşurarea şedinţei de consiliu local de la Roman şi măsura pe care a luat-o Biroul Politic al PSD de suspendare din partid a celor şase consilieri locali, care l-au susţinut prin votul lor pe primarul incompatibil, s-a dovedit a fi una justă.

Am urmărit cu mare atenţie conferinţa de presă a prefectului George Lazăr, care a amînat decizia în ceea ce-l priveşte pe primarul Lucian Micu, pe motiv că ar fi o situaţie complexă şi este o mare nedumerire de ce nu a luat o decizie pe loc, atîta timp cît a afirmat că are răspunsurile de la toate instituţiile statului.

E adevărat că se află în termenul legal (şase luni de la primirea înştiinţării ANI – n.r.). A promis că în zece zile va veni cu un verdict. În acelaşi timp prelungirea situaţiei este de natură a prelungi şi situaţia administartivă de la Primăria Roman, unde ne aflăm într-o situaţie foarte, foarte delicată, în sensul că, ne-am putea trezi, pe final de mandate, cu tot felul de contracte de achiziţii.

S-ar putea ca primrul Micu să facă în acest timp şi demersurile de materializare a acelui împrumut bancar de 8,5 milioane euro, care să înglodeze administraţia publică locală pînă în gît. Dar sîntem obişnuiţi de acum să vedem că ceea ce face Guvernul Orban la Bucureşti coboară şi la administraţiile publice locale“, a declarat senatorul Dan Manoliu.

Citește știrea

Actualitate

Şcolile, se pregătesc de învăţămînt on-line?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în perioada pandemiei, în judeţul Neamţ au fost achiziţionate 1.000 de tablete pentru elevi ■ asta reprezintă 20% din necesar ■ Ministerul Educaţiei va avea o întîlnire cu inspectorii şcolari generali, în care se vor analiza nevoile reale din teritoriu ■

Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a determinat Uniunea Europeană să analizeze procesul de digitalizare din instituţiile statelor membre.

Pe 2 iulie, în şcolile din judeţ a ajuns o adresă a minister prin care se solicită un „Plan de acţiune pentru educaţia digitală“, care să sintetizeze experienţele dobîndite pe perioada crizei pandemice, cînd şcolile şi universităţi au desfăşurat sistemul de învăţămînt on-line.

„Astăzi şi în România , ca în întreaga lume, se impune aproape în mod obligatoriu, eficientizarea activităţii din instituţiile statului, cele centrale şi locale, care au nevoie de digitalizare, pentru eficientizarea activităţilor. Digitalizarea în învăţămînt nu este o noutate.

Ea a început odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, cînd s-au produs schimbări majore şi în învăţămînt. Trebuie să recunaoştem însă că, s-au făcut o serie de eforturi şi în ceea ce priveşte dotarea şcolilor cu echipamente informatice, pentru acele şcoli care au depus proiecte.

Cu cît au fost mai multe proiecte, cu atît au venit mai multe dotări. Anul acesta, în perioada în care şcoala s-a mutat în mediul on-line şi mă refer aici la evenimentele petrecute după 11 martie, s-au făcut eforturi uriaşe de adaptare la situaţie. Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare, conducerile de şcoli, părinţii şi primăriile s-au imlicat în această chestiune.

Atunci am aflat că, de fapt, nu stăm chiar aşa de bine la capitolul dotări cu infrastructură informatică. Cînd spun lucrul acesta am în vedere anumite zone şi anumite categorii de populaţie şcolară. Mă refer în primul rînd la învăţămîntul rural, unde s-a constatat că nu toţi copiii au aceleaşi şanse la educaţie, dacă privim această educaţie prin prisma digitalizării.

S-au făcut nişte eforturi în acest sens şi mulţumim cadrelor didactice, părinţinţilor şi autorităţilor locale, în sensul în care au fost achiziţionate în această perioadă 1.000 de tablete, ceea ce reprezintă cam 20% din necesarul real, echipamente procurate într-un timp relativ scurt, de o lună jumătate. În realitate avem nevoie de 5.000 tablete.

Guvernul României a alocat 150.000 de lei şi în perioada următoare vor urma achiziţii de astfel de echipamente pentru elevii care nu au posibilităţi să şi le procure. Se vor da tablete inclusiv cadrelor didactice. Ne vom concentra exact acolo unde sînt nevoile reale“, a declarat Mihai Obreja, inspector general.

Acesta a spus că, deoarece nu se ştie cum va evolua pandemia pe teritoriul României, pentru anul şcolar 2020- 2021 se discută mai multe scenarii. „Ne aflăm în plină pandemie, cu o explozie a cazurilor de coronavirus, mai mare de la o zi la alta. Dacă nu vom fi atenţi, se pare că, se va impune ca din toamnă învăţămîntul să se desfăşoare tot on-line. Pe 24-26 iulie vom avea o întîlnire la Ministerul Educaţiei, unde ni se vor cere date concrete despre aceste dotări din fiecare judeţ.

Se vor analiza cu această ocazie toate scenariile posibile: învăţămînt faţă în faţă, integral, învăţămînt combinat sau învăţămînt în totalitate on-line, dacă lucrurile vor evolua prost din punct de vedere pandemic“, a mai spus mai marele peste învăţămîntul nemţean.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Un fost primar cere revizuirea dosarului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Radu Viorel Ursache, fost primar la Bălţăteşti, doreşte revizuirea cauzei în care a fost condamnat pentru abuz în serviciu ■ prima instanţă l-a refuzat, dar a contestat decizia ■ el a avut o sentinţă de 2 ani şi 8 luni, plus achiarea unei sume enorme ■ în acelaşi dosar au fost condamnaţi alţi doi primari de la Pipirg, unul ajungînd la închisoare ■

Radu Viorel Ursache, fost primar la Bălţăteşti, care a pierdut mandatul după ce a fost condamnat la închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, a ajuns din nou la judecată. El s-a adresat Judecătoriei Tîrgu Neamţ, unde a cerut reviziurea cauzei care l-a dus după gratii.

La jumătatea anului trecut, pe 14 iunie 2019, magistraţii i-au respins acţiunea ca inadmisibilă şi l-au obligat la plata sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Ursache a uzat de calea de atac şi a contestat sentinţa instanţei de fond. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău unde i s-a dat termen în luna octombrie a acestui an.

Rămîne de văzut ce vor decide magistraţii din judeţul vecin, de menţionat fiind faptul că hotărîrea lor va fi definitivă. Reamintim că o decizie a Curţii de Apel Bacău din 10 februarie 2017 îi condamna la închisoare cu şi fără executare pe trei primari, din care doi erau în exerciţiu.

Cea mai blîndă pedeapsă, de 2 ani de închisoare, cu suspendare, a primit-o Marcel Prună, primarul comunei Pipirig, acesta fiind găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. În acelaşi dosar, primarul de Bălţăteşti, Radu Viorel Ursache, a fost condamnat de magistraţii de la Curte la 2 ani şi 8 luni de detenţie, dar cu executare, tot pentru abuz în serviciu.

Avînd în vedere normele legale care prevedeau că mandatul unui primar încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în caz de condamnare, prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, edilul Ursache şi-a pierdut mandatul. În acelaşi dosar a fost găsit vinovat şi condamnat cu executare şi fostul primar de Pipirig, Gheorghe Popa, care a avut de executat cea mai mare sancţiune, 3 ani de închisoare.

Prin sentinţă definitivă judecătorii le-au interzis inculpaţilor accesul în funcţii publice. Toţi trei, Prună, Popa şi Ursache, au fost inculpaţi în 2013 pentru abuz în serviciu, acuzaţi fiind de procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ de nereguli la reabilitrea unor drumuri din comunele pe care le-au condus.

Anchetatorii au arătat că a fost vorba de lucrări de mîntuială, executate cu firme agreate şi pentru care s-au achitat sume mari pentru prestaţii fictive. Cauza a ajuns pe rolul instanţei de la Judecătoria Tîrgu Nemţ şi după ce instanţa a analizat toate probele, magistraţii au dat verdict în favoarea celor trei inculpai.

Mai exact acuzaţii au fost exoneraţi de răspundere penală şi au fot achitaţi. Anchetatorii au contestat sentinţa, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bacău. Iar pe 10 februarie 2017 a venit sentinţa definitivă, care-i conamna pe doi dintre edili la închisoare cu executare.

Chiar în ziua pronunţării, fostul primar de Pipirig, Gheorghe Popa, atunci în vîrstă de 63 de ani, a fost luat de acasă de poliţişti şi condus la Penitenciarul Bacău, avînd de executat pedeapsa cea mai mare, 3 ani de închisoare.

La acel moment, celălalt condamnat cu executare, primarul Ursache de la Bălţăteşti, nu era în ţară. A fost reţinut la frontieră a doua zi, pe 11 februarie, în timp ce se întorcea din străinătate, cu un autoturism. Mai trebuie adăugat faptul că magistraţii de la Bacău i-au obligat pe inculpaţi la plata unor sume enorme.

Radu Ursache a fost obligat să achite primăriei pe care a condus-o suma de circa 179.000 lei, din care cea mai mare parte în solidar cu firma care a efectuat lucrările neconforme. Primăria Pipirig nu a cerut în instanţă daune de la cei doi primari, Popa şi Prună, astfel că banii de care instituţia a fost păgubită nu s-au întors în bugetul administraţii locale.

Nu înseamnă că Popa şi Prună au scăpat de plată, pentru că judecătorii au dispus că banii cu titlu de prejudiciu, în total cîte 177.432 lei, să fie confiscaţi în folosul statului. La acel moment, pentru asigurarea plăţii, judecătorii au păstrat sechestrul asigurator pe un imobil al lui Prună, de la Pipirig, şi unul al lui Ursache, de la Bălţăteşti.

Citește știrea

Trending