Contactează-ne

Actualitate

Iată de ce n-a fost arestat şeful CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Propunerea de arestare preventivă a preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, s-a terminat la instanţa de fond cu aplicarea celei mai blînde dintre măsurile preventive, controlul judiciar. Asta după ce procurorii anticorupţie l-au acuzat că în urmă cu 5 ani, în 2013, ar fi primit de la fostul primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, suma de 100.000 de euro pentru a interveni la vîrful Agenţeiei Naţionale de Integritate pentru a-l compromite pe preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme. În încheiere de şedinţă de la Tribunalul Bacău acuzarea a arătat cum s-a întîmplat totul, a prezentat probe inclusiv interceptări, apoi a venit rîndul apărării care a arătat instanţei că lucrurile nu ar sta chiar aşa. Arsene şi-a menţinut declaraţiile de la urmărirea penală şi nu a dorit să dea cu subsemnatul la instanţă, prevalîndu-se de dreptul la tăcere. La final, judecătorii au deliberat şi au aplicat controlul judiciar pentru două luni. Măsura a fost contestată la Curtea de Apel atît de anchetatori, cît şi de inculpat. Prezentăm în continuare decizia şi motivarea instanţei de la Bacău în această speţă.

Banii ar fi fost daţi într-un restaurant din Capitală

Instanţa ia act de faptul că „Parchetul de pe lîngă ÎCCJ – DNA -Serviciul Teritorial Bacău a solicitat prin referat arestarea preventivă pentru 30 de zile privind pe inculpatul AI, cercetat pentru trafic de influenţă. În motivarea propunerii de arestare preventivă se arată: La 17.05.2017 s-a înregistrat la Serviciul Teritorial Bacău al DNA denunţul formulat de ŞG, fostul primar la Piatra Neamţ. Din actul de sesizare rezultă că în vara anului 2013, în restaurantul Chocolat din Bucureşti, ŞG (în acea perioadă primar şi preşedinte PDL Neamţ) i-a dat lui AI (în acea perioadă preşedinte PSD Neamţ şi deputat) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui HG, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI, cu scopul de a-l declara incompatibil pe TC (în acea perioadă preşedintele CJ Neamţ şi preşedintele UNPR Neamţ). ŞG a sesizat că i-a dat suma de 15.000 euro lui AI în timp ce se aflau la hotelul Caro din Bucureşti pentru a fi remişi redactorului şef al ziarului România Liberă, în scopul publicării unor articole denigratoare despre TC. Prin ordonanţa din 17.05.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpatul AI pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Se reţine că, în anul 2013, ŞG era primar la Piatra Neamţ şi preşedinte al PDL Neamţ. În aceeaşi perioadă, AI era preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD şi deputat. CJ Neamţ era condus de TC persoană care era totodată şi preşedinte al UNPR Neamţ. Pe fondul neînţelegerilor politice, atât ŞG cât şi AI doreau înlăturarea din funcţia publică a lui TC. Între ŞG şi AI au avut loc mai multe discuţii atât în Piatra Neamţ cât şi în Bucureşti cu privire la modalităţile de atingere a scopului comun, fiind identificată posibilitatea (expusă de AI) ca TC să fie declarat incompatibil sau în conflict de interese de către ANI. În 2013 preşedinte al ANI era HG. În urma discuţiilor purtate între ŞG şi AI în 2013, într-un restaurant din Bucureşti, ŞG i-a dat lui AI 100.000 euro. Suma a fost adusă de către fiul lui ŞG, ŞG. AI a afirmat că suma de bani va fi remisă numitului TD, în acea perioadă redactor-şef al cotidianului România Liberă, persoană care la rândul său urma să remită banii lui HG, pentru ca acesta în calitate de preşedinte al ANI să constate nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor de către TC. AI a afirmat că legătura cu TD era asigurată prin intermediul unei consiliere personale, care îl cunoştea în mod direct pe TD întrucât lucrase în presă.

Procurorii vorbesc de negocieri pentru returnarea banilor

Remiterea sumei nu a avut finalitatea urmărită, motiv pentru care în anul 2014, ŞG i-a cerut explicaţii lui AI, însă acesta a afirmat că sunt influenţe politice – din partea numitului OG, preşedinte UNPR şi a preşedintelui PSD, VP şi că s-a amânat luarea unei decizii până după alegerile prezidenţiale din 2014, alegeri în care aveau nevoie de susţinerea lui TC. La sfârşitul lunii noiembrie 2014 TC a decedat, iar pe 27.10.2014 ŞG a fost arestat preventiv în dosarul Microsoft. După decesul lui TC, ŞG, aflat în arest preventiv, i-a solicitat fiului său, ŞG, să-i ceară lui AI restituirea sumei de 100.000 euro, întrucât scopul pentru care primise această sumă nu fusese atins. Tot la solicitarea lui ŞG, martora PCM (persoană din anturajul lui ŞG) s-a întâlnit cu AI la Aeroportul Otopeni şi i-a transmis acestuia că ŞG îi cere restituirea banilor prin fiul său, GŞ. Urmare a acestui demers, AI i-a restituit lui ŞG 20.000 euro. După ce măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită cu controlul judiciar – 19.06.2015 – ŞG a luat legătura cu AI şi i-a solicitat şi diferenţa de bani. AI a motivat că nu are suma de bani în numerar (afirmând că banii primiţi în 2013 au fost daţi mai departe pentru atingerea scopului) dar pentru restituirea unei părţi din suma datorată va face demersuri astfel încât firmei Izopoint, controlată de PV, să-i fie atribuită o lucrare de către Primăria Icuşeşti. Din profitul ce urma a fi obţinut, PV urma să-i dea şi lui ŞG o parte, fără a fi stabilită o sumă anume. În 2015, PV era primarul comunei Dragomireşti şi o persoană apropiată atât de AI cât şi de ŞG. Ulterior, între ŞG şi PV au avut loc discuţii în legătură cu suma de bani promisă, însă cel din urmă a motivat că nu a obţinut profit întrucât Izopoint a subcontractat o parte din lucrări unei firme controlate de AI, firmă care a supraevaluat lucrările. Pe 3.10.2016, ŞG a fost condamnat definitiv la 6 ani închisoare şi a fost liberat condiţionat pe 20.09.2017. În perioada iunie-noiembrie 2017, între ŞG, PCM, PV,PA şi AI au avut loc mai multe discuţii în legătură cu restituirea „datoriei“ de către AI, înţelegerea ilicită dintre ŞG şi AI şi provenienţa banilor, discuţii care au fost înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Bacău. Săvârşirea de către AI a infracţiunii de trafic de influenţă rezultă din coroborarea declaraţiei martorului denunţător ŞG, a proceselor verbale de redare a dialogurilor ambientale purtate de ŞG, PCM, PV,PA şi AI, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 23.08.2013 – 05.02.2014 de către ŞG, AI şi PA şi folosite în prezenta cauză, a înscrisurilor ataşate la dosar precum şi a declaraţiilor martorilor ŞG, PCM, PA şi PV.

Contractul pentru Şcoala Icuşeşti, dat cu „dedicaţie“

Martorul ŞG a declarat că la cererea tatălui său, în vara – toamna anului 2013, a retras din căsuţa de valori pe care o deţinea la BCR suma de 100.000 euro şi s-a deplasat în Bucureşti la restaurantul Chocolat, locaţie unde se aflau tatăl său şi AI. Martorul i-a dat banii lui ŞG, fără ca în acel moment să cunoască destinaţia acestora. După arestarea preventivă a lui ŞG (27.10.2014), la solicitarea acestuia, l-a contactat pe AI pentru a-i cere restituirea sumei de 100.000 euro. În acest moment tatăl său i-a relatat motivul pentru care i-a dat banii în 2013 lui AI. ŞG a arătat că după arestarea preventivă a tatălui său a avut mai multe întâlniri cu AI, la una din acestea fiindu-i dată suma de 20.000 euro, fără a putea preciza data. Atât primirea sumei cât şi modul de cheltuire au fost notate de martor pe o hârtie – pentru a justifica tatălui său gestionarea banilor familiei. După condamnarea definitivă a tatălui său (3.10.2016), la cererea acestuia, l-a contactat din nou pe AI şi i-a transmis un bileţel scris de ŞG. Întâlnirea dintre martor şi AI a avut loc în biroul acestuia din urmă din CJ Neamţ, la sfârşitul lunii ianuarie 2017. După ce a citit biletul AI i-a zis că e ok şi tatăl său să stea liniştit întrucât PSD va da o ordonanţă de graţiere în următoarele zile. Martora PCM a declarat că a auzit unele discuţii telefonice purtate de ŞG cu fiul său, PA şi AI, fără a cunoaşte motivele întâlnirilor şi că a aflat ulterior de la ŞG despre remiterea sumei de 100.000 euro în 2013 lui AI şi motivul pentru care au fost daţi banii. După arestarea preventivă a lui ŞG – 27.10.2014 – l-a vizitat pe acesta împreună cu ŞG. La solicitarea lui ŞG l-a contactat pe AI pentru a-i transmite un mesaj. S-a întâlnit cu AI în aeroportul Otopeni şi i-a transmis să-i restituie lui ŞG suma de 100.000 euro prin intermediul lui ŞG. AI i-a spus martorei că va restitui o parte din bani lui ŞG, însă nu dispune de întreaga sumă. După eliberarea din arest a lui ŞG a asistat la o discuţie a acestuia cu PV, discuţie purtată pe terasa casei sale din oraşul Otopeni. Din dialogul celor doi rezulta că pentru recuperarea unei părţi din datorie, AI a făcut demersuri pentru atribuirea unei lucrări de către o primărie din Neamţ către o firmă controlată de PV. Din profitul din lucrare, PV urma să-i dea o sumă de bani lui ŞG pentru a compensa o parte din suma de 80.000 euro datorată de AI. Martora a mai declarat că a discutat acest subiect personal cu PV care i-a spus că nu a obţinut profit din această lucrare întrucât a subcontractat o parte din lucrări – tâmplărie – către o firmă controlată de AI iar această firmă a supraevaluat lucrările. Din verificări a rezultat că Primăria Icuşeşti a încheiat cu Izopoint contractul de lucrări nr.5582/27.07.2015 având ca obiect „construire şcoală în sat Icuşeşti“, preţul fiind de 2.118.928,89 lei fără tva. Prin acte adiţionale succesive termenul de execuţie a fost prelungit până la 26.11.2016. Cu toate acestea, din înscrisurile înaintate atât de Primăria Icuşeşti cât şi SC Izopoint nu rezultă că lucrările au fost finalizate, nefiind întocmit procesul-verbal de recepţie.

Discuţii reluate pe tema banilor

Valoarea estimată a contractului a fost de 498.892,69 euro, astfel încât autoritatea contractantă a aplicat iniţial procedura de atribuire cerere de ofertă. După publicarea anunţului în SEAP, prin procesul-verbal din 23.04.2015 s-a constatat că nu a depus ofertă nici un operator economic. Procedura a fost reluată cu acelaşi rezultat: prin procesul-verbal din 03.06.2015 s-a constatat că nu a depus ofertă nici un operator economic. În aceste condiţii, autoritatea contractantă avea obligaţia să aplica procedura de negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunţ de participare, prin care se solicită operatorilor interesaţi depunerea de candidaturi. În acest caz, anunţul de participare trebuia publicat în SEAP. Cu toate acestea, pe 08.07.2015 Primăria Icuşeşti a transmis invitaţii de participare prin fax la trei firme (…). Doar Izopoint a solicitat documentaţia şi a depus ofertă în termenul stabilit: 15.07.2015, ora 12.00. Conform raportului procedurii încheiat la 20.07.2017, procedura de achiziţie aplicată a fost achiziţie directă. Prin acelaşi raport s-a declarat câştigătoare oferta Izopoint. Pentru executarea contractului Izopoint a achiziţionat de la Rotercom Prestige Tîrgu Neamţ – firmă controlată de AI – tâmplărie lemn stratificat de 150.000 lei (inclusiv tva) conform facturii din 09.10.2015. Martorul PV a fost primar al comunei Dragomireşti în perioada 2004 – aprilie 2017 şi începând cu această dată a fost numit prefect cu sprijinul politic al lui AI. Martorul este, de asemenea, un apropiat a lui ŞG. Martorul a declarat că după eliberarea din arest preventiv a lui ŞG, acesta i-a spus că AI îi datorează o sumă de bani, fără a preciza provenienţa datoriei şi l-a rugat să-i transmită lui AI să-i restituie banii. PV i-a transmis lui AI această solicitare dar, iniţial, acesta din urmă a spus că nu are nici o datorie. Discuţiile despre acest subiect au fost reluate începând cu vara anului 2017, PV discutând atât cu PCM şi ŞG, cât şi cu AI. În fapt, martorul a transmis mesaje de la PCM şi ŞG către AI precum şi răspunsurile acestuia. Martorul a aflat atât de la PCM cât şi de la ŞG că acesta din urmă i-a dat în 2013 suma de 100.000 euro lui AI pentru a urgenta un dosar de incompatibilitate privindu-l pe TC. PV a arătat că AI i-a spus că nu vrea să se întâlnească („nu vrea să se complice“) cu PCM. De asemenea, AI a refuzat să se întâlnească cu ŞG întrucât acesta este implicat în mai multe cauze penale, atât ca inculpat, cât şi ca denunţător (are probleme penale). AI i-a spus martorului că dacă aceştia vor să-i transmită anumite mesaje să o facă doar prin intermediul lui PV. Martorul PV a declarat că după ce i-a transmis mesajele din partea lui ŞG, AI i-a spus că nu are bani dar va încerca să rezolve problema, achiesând la posibilitatea avansată de ŞG de a-i restitui banii în rate. Într-una din discuţiile purtate pe holul CJ Neamţ, AI i-a spus martorului că în luna octombrie 2017 va da un sfert din suma datorată. Acest mesaj a fost transmis de martor lui ŞG, martorul precizându-i acestuia că AI îi va restitui suma de 20.000 euro, cuantumul sumei fiind calculată de martor – un sfert din suma de 80.000 euro. Martorul a precizat că AI a confirmat că îi datorează o sumă de bani lui ŞG şi că această datorie ar proveni dintr-o înţelegere politică pe care cei doi au avut-o privind eliminarea lui TC şi urgentarea unui dosar de incompatibilitate a acestuia, lucru care însă nu s-a întâmplat.

„Tunurile“ pe fostul preşedinte al CJ

La rândul său, martorul PA a declarat că a fost în conflict cu TC – fost preşedinte al C.J. Neamţ, conflictul fiind de natură economică. La rândul său, ŞG era în conflict cu TC, conflict atât de natură politică, cât şi de natură economică. Martorul a confirmat că în perioada 2013 -2014, fără a putea preciza exact data, s-a întâlnit la restaurantul hotelului Caro din Bucureşti cu ŞG care i l-a prezentat pe AI ca fiind deputat PSD de Neamţ. Toţi trei au discutat problema comună, respectiv despre TC, afacerile acestuia şi mai ales informaţiile care circulau în mass-media şi instituţiile statului cu privire la fondurile europene deturnate de TC. În cadrul acestei discuţii, AI a afirmat că are probe clare împotriva lui TC, context în care martorul i-a replicat că are posibilitatea să ia cuvântul în Parlament. PA a declarat că, după părerea sa, AI nu a întreprins nimic în acest sens şi nici nu ar fi putut datorită contextului politic şi susţinerii de care s-ar fi bucurat TC. Martorul a precizat că în cadrul acestei discuţii nu s-a vehiculat nici o sumă de bani şi nu crede că ŞG i-ar fi dat bani lui AI întrucât acesta nu ar fi avut posibilităţi reale de influenţare a deciziilor politice la nivel înalt cu privire la TC. Din declaraţia martorului denunţător ŞG rezultă că PA nu a fost prezent la momentul remiterii banilor către AI, ci a aflat ulterior de la ŞG despre darea banilor. Pe de altă parte, poziţia martorului este explicabilă prin dreptul acestuia de a nu se autoincrimina, având în vedere susţinerile ŞG privind disponibilitatea martorului PA de a contribui financiar pentru atingerea scopului comun. Aceeaşi poziţie a fost adoptată de PA şi cu ocazia discuţiei pe care a purtat-o cu ŞG în apropierea Aeroportului Otopeni, la PECO Mol, pe 04.10.2017. Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 23.08.2013 – 05.02.2014 de către ŞG, AI şi PA rezultă interesul comun al celor trei şi demersurile făcute pentru îndepărtarea din funcţiile publice a lui TC. Astfel, convorbirile telefonice purtate de către ŞG cu AI relevă starea conflictuală a acestora cu TC şi preocuparea comună în sensul creării/întreţinerii unei imagini publice negative a lui TC prin intermediul mass-media. În contextul în care în perioada respectivă au apărut mai multe referiri în mass-media în legătură cu afacerile familiei T şi eventuala incompatibilitate a lui TC, cei doi interlocutori îşi exprimă constant nemulţumirea faţă de instituţiile statului care nu iau nici o măsură. Aceeaşi nemulţumire este exprimată şi de PA în discuţia telefonică cu ŞG din data de 28.08.2013, discuţie generată de o acţiune civilă introdusă de TC, care conducea la întârzierea afacerilor derulate de PA. Din dialogul purtat de cei doi rezultă că printr-un intermediar, care la rândul său urma să vorbească cu prim-ministrul, PA a încercat să-l determine pe TC să-şi retragă acţiunea.

Despre caseta de valori, nevoia de ajutor şi datoria morală

Din aceste mijloace de probă rezultă că AI şi ŞG se întâlneau deseori la Bucureşti, atât la restaurantul Chocolat – locaţie situate în apropierea locuinţei lui AI – cât şi la restaurantul hotelului Caro – în această din urmă locaţie ŞG obişnuia să se cazeze când se afla în Capitală. Din înscrisurile comunicate de ANI rezultă că la data de 16.11.2010 s-a declanşat din oficiu evaluarea averii, regimului juridic al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor de către TC, la acea dată deputat în Parlamentul României. La lucrare au fost ataşate mai multe sesizări printre care şi cele formulate de HG (18.02.2014) şi AI, în calitate de deputat (11.06.2014 şi 01.10.2014). Lucrarea a fost clasată ca urmare a decesului din 14.11.2014 a persoanei evaluate. Din înscrisurile comunicate de Banca Comercială Română – contracte de punere la dispoziţie a casetei de valori încheiate între ŞG şi BCR- Sucursala Neamţ – rezultă că în perioada 21.12.2009 – 12.09.2014 ŞG a închiriat o căsuţă de valori la Sucursala Piatra Neamţ. Conform evidenţelor băncii, titularul a vizitat căsuţa de valori în 2013 la 1 octombrie, 29 noiembrie şi 19 decembrie. Apreciem că datele comunicate de instituţia bancară sunt incomplete întrucât contractele şi actele adiţionale nu acoperă întreaga perioadă în care ŞG a avut închiriată căsuţa. Apreciem că şi datele la care ŞG ar fi accesat căsuţa de valori sunt incomplete, având în vedere că în perioada 09.11.2011 – 01.10.2013, deci aproape doi ani, acesta nu ar fi accesat caseta, nici măcar la data încheierii contractelor. Înscrisurile comunicate de bancă confirmă declaraţia martorului privind deţinerea în 2013 a unei casete de valori. Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul AI a arătat că nu a luat nici o sumă de bani de la ŞG şi nu avea cum să intervină la preşedintele ANI întrucât nu-l cunoştea pe GH, persoană numită în funcţie cu sprijinul fostului preşedinte TB şi al PDL. Inculpatul a declarat că atât el, cât şi ŞG aveau un „război politic“ cu TC, condiţii în care nu ar fi fost necesară primirea unei sume de bani ca să acţioneze împotriva celui din urmă. AI a subliniat că ŞG a formulat mai multe denunţuri, unele din ele dovedindu-se în instanţă nereale şi că în 2013 avea o influenţă politică mai mare decât a sa. AI a subliniat că până în prezent a considerat că are o datorie morală faţă de ŞG, având în vedere că acesta din urmă s-a aliat cu el împotriva lui TC. AI a arătat că s-a întâlnit cu PC atât la Aeroportul Otopeni din cât şi în parcarea hotelului Phoenicia Bucureşti, context în care susnumita i-a cerut să-l ajute pe ŞG, fără să-i fi fost cerut un cuantum anume, în virtutea relaţiilor vechi de prietenie şi având în vedere că ŞG se afla într-o situaţie dificilă: era implicat în dosare penale şi avea nevoie de ajutor pentru cheltuielile legate de plata avocaţilor, experţilor şi recuperarea prejudiciilor. Având în vedere datoria morală invocată, AI a declarat că a vrut să-l ajute financiar pe ŞG, dar nu a avut resurse financiare. Inculpatul a negat rolul de intermediar al martorului PV şi a susţinut că acesta i-a transmis că ŞG îi solicită sume de bani, dar cu titlu de ajutor, fără a discuta niciodată cu martorul că solicitarea priveşte banii remişi în 2013 sau motivul pentru care ar fi primit bani de la ŞG. AI a confirmat că s-a întâlnit cu martorul ŞG în biroul său din Consiliul Judeţean, ocazie cu care martorul i-a înmânat o scrisoare de la tatăl său, scrisoare pe care a citit-o şi ulterior a aruncat-o însă a negat că i-ar fi dat martorului vreo sumă de bani, cu orice titlu. Iniţial, AI a arătat că a participat la un eveniment privat – petrecere – invitat fiind de PV, dar că nu-şi aminteşte dacă a discutat cu acesta despre solicitările lui ŞG. După ce a ascultat înregistrarea ambientală din data de 22.11.2017 a dialogului purtat cu PV, inculpatul a explicat că referirea la pierderile suferite are în vedere pierderile de natură politică pe care le-a suferit atât el cât şi ŞG şi în niciun caz nu se referea la bani. De asemenea, a arătat că atunci când a afirmat că nu ia pe el ce au pierdut s-a referit la faptul că el nu preia problemele lui ŞG din dosarele penale – bani pentru plata avocaţilor, recuperarea prejudiciilor etc. În legătură cu dialogul de mai sus, AI a precizat că a fost purtat la o petrecere la care a băut o anumită cantitate de vin.

Ce a reţinut instanţa

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi motivele invocate în referatul de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză nu există dovezi privind existenţa cazului comiterii unei infracţiuni deosebit de grave apreciate, atât de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, ca fiind justificativ pentru luarea ori menţinerea măsurii arestului preventiv. Astfel, pentru prezervarea ordinii publice, Curtea a admis că prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenţie provizorie, cel puţin o perioadă de timp. Un asemenea element nu poate fi apreciat ca pertinent şi suficient, decât dacă se bazează pe fapte de natură să arate că lăsarea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică. Or în prezenta cauză, apreciind în concret, judecătorul constată ca nu se impune arestarea preventivă a inculpatului AI, deşi chiar fiind comisă o faptă cu caracter penal, fapta în sine şi raportat la împrejurările concrete în care să indice că planează asupra cercetării vreunul din motivele ce fac necesară măsura arestării preventive, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale. Arestarea este o măsură preventivă care atinge grav libertatea individuală, ea având consecinţe nebănuite asupra reputaţiei persoanei, a vieţii inculpatului şi familiei. Simpla acuzare a comiterii de infracţiuni, fie ele grave, nu justifică arestarea preventivă a inculpatului în contextul în care la dosar nu există probe certe că acesta încearcă în mod direct sau indirect să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea ori sustragerea mijloacelor materiale de probă şi că pregăteşte săvârşirea unor noi infracţiuni. Tot astfel existenţa indiciilor temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă penală nu justifică arestarea preventivă prin raportare la trecerea unei perioade de timp destul de mare de la data comiterii presupusei fapte (2013) şi având în vedere atitudinea inculpatului, faptul că până în prezent nu a mai cunoscut rigorile legii penale, s-au prezentat de bună voie la organele judiciare şi la dosar nu există probe certe că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Faţă de aceste aspecte, având în vedere şi probatoriul administrat până la acest moment, Tribunalul constată că deşi există probe şi indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, se apreciază că o măsură preventivă mai uşoară, cea a controlului judiciar, este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 din Codul de procedură penală, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unor alte infracţiuni. in punct de vedere al circumstanţelor personale, se constată că inculpatul AI provine dintr-o familie organizată, are domiciliul stabil, toate aceste aspecte reprezentând suficiente garanţii, alături de cele impuse de judecător, că prin luarea măsurii preventive a controlului judiciar, nu se periclitează buna desfăşurare a procesului penal. Referitor la excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bacău invocată de inculpat prin apărători se constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.48 alin.1 lit. a C. pr. pen, având în vedere că presupusa faptă comisă de AI nu are legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia. În speţă inculpatul ar fi traficat influenţa decurgând din funcţiile deţinute – preşedinte de partid şi deputat – fără ca primirea sumelor de bani să fie realizată în exercitarea atribuţiilor de deputat sau în legătură cu aceste atribuţii.

Obligaţii pentru şeful CJ

Respinge excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bacău invocată de inc. AI. Respinge propunerea Parchetului de pe lîngă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Bacău privind arestarea preventivă a inculpatului AI, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul AI pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 19.01.2018. În baza art. 215 alin. 1 din Codul de procedură penală inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: A) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; B) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; C) să se prezinte la Biroul de Supraveghere Judiciară de la nivelul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectorului de Poliţie Bucureşti, sector 1, conform programului de supraveghere întocmit de către organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat. În baza art. 215 alin. 2 din Codul de procedură penală pe parcursul controlului judiciar impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: A) să nu depăşească limita teritorială a ţării; C) să nu se apropie de martorii din lucrări şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale. În baza art. 215 alin. 3 Cod de procedură penală atrage atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestului preventiv“, conform Tribunalului Bacău.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Roman: Invitaţie la o nouă petrecere estivală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Primăria Roman va organiza duminică, 18 august, al doilea picnic din această vară ■ vor fi activităţi sportive, moment artistice şi lecturi de poveşti ■

Conducerea Primăriei Roman lansează o nouă invitaţie celor care apreciază ieşirile la iarbă verde şi petrecerilor în aer liber. Locuitorii urbei vor avea posibilitatea să participe, cu mic, cu mare, la alte două evenimente organizate de municipalitate. Al doilea picnic programat să aibă loc în această vară va fi organizat duminică, 18 august, în ambianţa naturală a Parcului Municipal. „Este vară, este soare, avem un parc minunat şi mulţi dintre cei dragi s-au întors acasă, astfel că nu există un moment mai bun de a petrece împreună, din nou, la un picnic în Parcul municipal, la care Primăria municipiului Roman vă invită să luaţi parte duminică, pe 18 august. Continuăm tradiţia ca, măcar de două ori pe an, în lunile mai călduroase, să vă invităm să ieşim la iarbă verde într-unul dintre cele mai mari şi frumoase parcuri din Moldova, pentru a ne bucura de natură, dar şi pentru a lega noi prietenii“, se arată în invitaţia lansată pe pagina de socializare a Primăriei Roman. Reprezentanţii administraţiei locale au creionat şi un program al zilei. Copiii sînt invitaţi, din nou, în „Poiana cu poveşti“, un proiect care a întrecut aşteptările iniţiatorilor. Aceasta se va muta din faţa primăriei, în parc, unde copiii vor ascula, cu nesaţ, poveşti, în lectura unor voluntari. Tot pentru cei mici au fost pregătite mai multe ateliere unde copiii vor putea desena, iar un „mega robot“, tot voluntar, va fi prezent pentru a-i amuza pe cei mici. În zona de fitness a parcului, antrenorul Bogdan Huci invită iubitorii de sport în aer liber pentru a face mişcare. Şi amatorii de ciclism sînt invitaţi în parc, alături de echipa MTB, pentru a participa la o întrecere pe pista special amenajată, unde au fost pregătite cîteva traseie cu obstacole. În foişorul din parc se va organiza un concurs de talente locale, iar pe terenul cu gazon sintetic se va desfăşura un meci de fotbal, doritorii fiind aşteptaţi să se înscrie în competiţie. Iubitorii de şah vor putea participa la un concurs desfăşurat în aer liber, în parc fiind aduse de la CSM mese speciale şi table de şah, iar pe lacul artificial din parc se va organiza un concurs de vîslit. Ca şi la picnicul anterior, iubitorii de animale vor avea posibilitatea să adopte un cîine din expoziţia ce va fi organizată şi la această ediţie a picnicului de reprezentanţii adăpostului de cîini comunitari al Direcţiei LocatoServ. Primăria anunţă că are în pregătire şi organizarea celei de a doua petreceri din ştrandul municipal, eveniment ce ar urma să se desfăşoare vineri, 23 august.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Surprize pentru mirii aflaţi la Nunta de aur

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cuplurile căsătorite în 1969 sînt aşteptate cu actele doveditoare la Primăria Tîrgu Neamţ ■ data limită este 30 august ■

Primăria Tîrgu Neamţ pregăteşte surprize cuplurilor care împlinesc anul acesta 50 de ani de căsătorie. „Mirii“ care au spus Da în faţa ofiţerului de stare civilă în anul 1969 şi au domiciliul stabil în Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi, pînă pe 30 august la sediul administraţiei publice locale, la biroul 5, să depună copii după documentele doveditoare, respectiv certificatul de căsătorie şi buletinele sau cărţile de identitate ale ambilor soţi. Cele mai longevive cupluri vor fi sărbătorite pe 7 septembrie, în cadrul unei acţiuni organizate de primărie cu prilejul Zilelor Oraşului Tîrgu Neamţ. Autorităţile locale au dat în toamna anului 2013 startul acţiunilor de omagiere a cuplurilor care au parcurs împreună cinci decenii de viaţă, cu bucuriile şi cu greutăţile inerente. Au fost sărbătorite la acel moment 15 perechi care împliniseră 50 de ani de căsătorie. De atunci încoace, plini de emoţie, seniorii urbei s-au adunat anual în sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ unde au fost serviţi cu cîte o felie de tort şi au ciocnit o cupă de şampanie cu primarul. Oficialităţile şi-au făcut obiceiul să înmîneze fiecărui cuplu cîte o diplomă cu ocazia nunţii de aur, pentru cei 50 de ani petrecuţi împreună, la bine şi la greu. Se mai oferă un cadou în bani, iar doamnelor, un buchet frumos de flori. De regulă, invitaţii profită de prilej pentru a discuta cu autorităţile locale despre problemele cu care se confruntă locuitorii de vîrsta a treia. La fiecare activitate de acest gen, participanţii au asistat şi la o slujbă religioasă în care preoţii au înălţat mulţumiri la Ceruri pentru binefacerile de care s-au bucurat cuplurile în cele cinci decenii de căsătorie, rugîndu-se pentru ca vîrstnicii să aibă în continuare zile senine şi fericire. În altă ordine de idei, La Tîrgu Neamţ, cetatea continuă să atragă miri şi mirese dornici să realizeze între zidurile medievale fotografii pentru albumul de nuntă. Avînd în vedere că se realizează astfel şi o promovare a monumentului, cei interesaţi au putut utiliza în plus, contra unei taxe plătite la Complexul Muzeal Neamţ, şi paraclisul din incinta fortăreţei pentru cununia religioasă oficiată de preot. Dacă se solicită, se pot efectua şi cununii civile cu aprobarea Primăriei Tîrgu Neamţ, fiind necesară în acest caz şi plata unei taxe. Moda cununiilor religioase între zidurile vechi a început în vara lui 2009, cînd ansamblul arhitectonic din vremea voievozilor muşatini a fost reintrodus în circuitul turistic după finalizarea lucrărilor de reabilitare. Locul predilect pentru oficierea cununiilor civile rămîne însă sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ. În prima jumătate a acestui an s-au înregistrat 46 de căsătorii, numărul menţinîndu-se în limitele anterioare, avînd în vedere că în 2018 au spus „Da“ în faţa ofiţerului de stare civilă 42 de cupluri. Printre cei care merg la Stare Civilă sînt şi localnici care muncesc în străinătate şi solicită transcrierea actelor pentru căsătorii încheiate peste hotare, cererile fiind făcute atît personal cît şi de rude apropiate, împuternicite prin procuri notariale. Dar, astfel de transcrieri se pot face şi la ambasadele şi consulatele româneşti, aşa că nu există o evidenţă exactă pentru toate căsătoriile tîrgnemţenilor ce se oficiază în afara ţării. În evidenţele Primăriei Tîrgu Neamţ au mai fost menţionate 222 naşteri în intervalul ianuarie-iunie, cu 20 mai puţine decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, a crescut numărul deceselor, fiind declarate 161 în primul semestru din 2019, comparativ cu intervalul similar din 2018, cînd erau înregistrate 142.

Citește știrea

Actualitate

Muzee şi biblioteci şcolare din Piatra-Neamţ în anii interbelicihg

Știre publicată în urmă cu

în data de

Într-un articol pertinent publicat de profesorul Ion Tăzlăunanu de la prestigioasa şcoală moldavă, Liceul Naţional Iaşi, în „Preocupări Didactice“ – Anul IV, No.1-2, Volum comemorativ, Institutul de Arte Grafice Gh.Asachi, societatea cooperativă – Piatra Neamţ – 1939, a Şcolii Normale de băieţi Gh.Asachi Piatra Neamţ, se referea la muzeele şcolare cunoscute în urbea noastră pe care mi-a fost dat să văd în câmpul meu de activitate ca profesor la Şcoala Normală de băieţi din Piatra Neamţ, fiind considerate de acesta ca „muncă şi realizări admirabile în domeniul unuia din cei mai de seamă factori de cultură: muzeul“. Şi, continua eruditul profesor de Ştiinţe Naturale la „normalişti“ şi la Rareş, din Piatra, între anii 1932-1936: „Muzeul reprezintă pentru regiune un puternic factor educativ, un minunat mijloc de popularizare a ştiinţei, mai cu seamă la noi unde numărul celor neştiutori de carte este încă mare“. Pledoaria pentru asemenea „vestigii ale trecutului“ este binevenită pentru că „strângerea de obiecte pentru cel pasionat de astfel de muncă îi oferă pe lângă o nespusă plăcere putinţa dezvoltării spiritului de cercetare, de observaţie şi pătrundere a adevărului“. În drumurile făcute prin judeţ, am întâlnit astfel de muncă la învăţători, preoţi, profesori. Nicăieri n-am constatat semne de oboseală sau plângeri asupra greutăţilor materiale, ci toţi mi-au mărturisit satisfacţia ce o au, de pe urma acestui fel de muncă extraşcolară. Trecând la periplul său în acest domeniu de educaţie şcolară, „transferatul“ de la Liceul de băieţi din Năsăud, face o remarcă interesantă de preţuire a învăţământului nemţean, că „înainte de a face cunoscute câteva muzee şcolare ori începuturi din oraşul Piatra Neamţ şi din judeţ, trebuie să amintesc că în majoritate ele sunt regionale si că s- au născut în bună parte în urma exemplului dat de un mare dascăl pe care l-a avut şcoala pietreană: M. Stamatin şi că: unii colecţionari învăţători au fost şcolari ai regretatului profesor pietrean“. Iată în cele ce urmează muzeele care au deservit în perioada în discuţie nu numai şcoala ci şi neamul: 1. Muzeul Stamatin „care până acum câţiva ani a purtat numele de Muzeul Cozla“ fiind întemeiat în 1919, de profesorul de ştiinţe naturale de la liceul din Piatra Neamţ (Rareş). El s-a născut cum însuşi întemeietorul spune într-un apel lansat pentru colecţionare de material: „în vederea propăşirii culturale a oraşului şi judeţului, în scopul păstrării de material, care ar servi în viitor la caracterizarea în viitor a vieţii actuale“. În colecţionarea de material a fost ajutat şi de profesorul Ion Filip. Se pare că acest muzeu a fost conceput după tipul acelor „HEIMATHMUSEEN“ din Germania, întrucât în „gândul întemeietorului“ aşa cum reiese din apel era acela de a strânge de preferinţă obiecte regioanle din orice domeniu de activitate din judeţul Neamţ… dar si materialele străine de localitate, care ar interesa prin valoarea lor artistică, ştiinţifică ori istorică, vor fi tot aşa de bine venite“ (ca cele germane amintite). Este de remarcat că dascălul rareşan „a ştiut să intereseze la colecţionare pe elevi- ca niciodată până atunci- pe învăţători, profesori, medici, oameni de toate clasele sociale şi numai într-un an, Muzeul Cozla, prezenta donaţiuni din partea a 2015 persoane din care jumătate erau elevi“. Materialul colectionat era format din: tablouri, picturi, costume şi cusături vechi, obiecte vechi, monede, medalii, arme, cărţi şi alte scrieri vechi, colecţiuni de materiale, diverse obiecte în legătură cu războiul (primul război mondial). De activitatea acestuia s-au ocupat, pe rând, profesorul Stamatin si soţia acestuia, după care, la înfiinţarea de custode al muzeului, sunt amintiţi: „C. Teofănescu, maestrul de lucru manual de la Şcoala Normală, apoi prof.Grigorovici de la 1932-1937“, cu menţiunea că „meritul acestor doi custozi, este doar că sub ei s-au păstrat ordinea şi că materialul adunat cu atâta trudă de întemeietor, a fost în siguranţă“. Nimic mai bun de atât pentru un muzeu! Demn de amintit este şi organizarea muzeului de la Rareş. Astfel, „materialul muzeistic“ a fost depus în două săli a liceului, împărţit în două secţii: ştiinţifică şi alta istoric- etnografică (materialele expuse, după criteriile de mai sus au fost descrise în rândurile anterioare). Oricum, concluzia profesorului Tăzlăvanu era aceea că „puteam să socotim deci Muzeul M.Stamatin ca cel mai bogat din judeţul Neamţ. După ce prezintă şi date interesante despre Muzeul „Casele Naţionale“, organizat şi condus de preotul Constantin Matasă (a făcut obiectul unei descrieri în anii trecuţi), care „nu este un muzeu şcolar“ şi a altor muzee care fac obiectul dizertaţiei noastre ca muzeele şcolare de la Şcoala primară din Săvineşti (înfiinţat în 1933), cea din Dreptu, Muzeul din Humuleşti şi Muzeul din Broşteni la Piatra Neamţ sunt relevate, după cum urmează, după cel înfiinţat de Stamatin. 2. Muzeul de la Şcoala Normală de băieţi, împărţit în două secţii principale, etnografie-istoric şi de ştiinţe naturale, cu numeroase şi interesante piese aşezate în şase dulapuri mari, a răsărit din iniţiativa profesorului Victor Andrei şi a autorului acestor rânduri, cu concursul maestrului de lucru manual, C. Teofănescu şi al elevilor şcolii. 3. Muzeul de la Şcoala Nr.3 de băieţi, cu destul de variat material strâns în două dulapuri mari, este rodul muncii elevilor şi institutorilor şcolii, în frunte cu harnicul director E. Mitru. Nu putem trece cu vederea remarca laudativă faţă de muzeele răsărite pe lângă şcolile de sat. Existenţa lor mărturiseşte strădania unor dascăli spre luminarea trecutului românesc ca şi al frumuseţilor naturale ale ţării noastre şi în continuare, conchide că „spre acestea trebue să ne îndreptăm luarea aminte, ca unele ce sunt, pe nedrept , mai cunoscute“. Afirmaţii, spunem noi, valabile în parte şi în zilele noastre, iar pe meleagurile pline de istorie şi legende a ţinutului de la poalele Olimpului românilor, Ceahlăul, slujitorii învăţământului şi-au adus pe deplin contribuţia în acest domeniu. Stau mărturie bogatele informaţii din arhivă, presa şi memorialistica vremii. Aşadar, să ne bucurăm de astfel de începuturi, ne mai aminteşte dascălul de la Iaşi, „căci cum spune Gr. Antipa în lucrarea sa Reorganisation des Musées d’histoire naturelle (Reorganizarea Muzeelor de istorie naturală) publicată în memoriile secţiunii ştiinţifice seria III, tom IX, din 1934: „Situaţia muzeelor unei ţări dă măsura culturii atinsă de poporul său“. Noi subscriem! şi îndemnul către cei care muncesc pe un astfel de teren să progrese în această îndeletnicire.

Bibliotecile şcolilor primare din urbea Piatra-Neamţ

Profesorul titular definitiv la catedra I-a de limba română, Victor N. Ţăranu, fost director în anul 1938, la şcoala normală de băieţi din Piatra Neamţ, conducătorul revistei Apostolul, al Cercului Didactic din localitate, inserează cu titlul „Biblioteci săteşti şi biblioteci şcolare“, câteva din bibliotecile şcolilor din aşezarea aflată în „triunghiul“ munţilor Pietricica, Bahrin şi Cozla, în revista „Preocupări Didactice- Anul IV.NO.1-2“ din anul 1939. Încă de la început se precizează „organizarea unei biblioteci şcolare cât şi punerea în circulaţie a cărţilor pentru publicul cititor, constituie una din cele mai grele şi meticuloase îndeletniciri (el însuşi bibliotecar la şcoala în discuţie)“. Totodată, trebuie să se ţină seama de gusturile variate ale cititorilor, în vederea contribuţiei la formarea caracterelor prin discernământul cel mai riguros al lecturilor. O bibliotecă trebue, deci, să conţină şi ea cărţi variate, căci altfel nu poate decât să stea totdeauna închisă, ori să fie cercetată rar de vreun specialist. Şi, interesant ar fi ca „o carte de interes general trebue să fie înmânată mai solemn: şcolarilor, la sfârşitul orei de curs; sătenilor, la biserică în sat (şi la oraş), la o consfătuire, specialiştilor , în mod trainic“. Apoi, cititorii „cei mai fervent să fie răsplătiţi prin laude, ori altfel de recompense: o diplomă, de exemplu, dacă cele citite au avut mai ales şi rezultate bune practice. Numai astfel cartea poate constitui pentru om o adevărată hrană sufletească şi un mijloc mai sigur de orientare în viaţă; iar pentru societate ar fi un câştig, căci s-ar lepăda credinţele deşarte, ideile false şi pornirile rele“. Are dreptate profesorul nostru! Face şi o trecere în revistă şi a bibliotecilor mari din ţară: Academia Română cu aproape 400.000 de volume, Biblioteca Universităţii din Cluj cu aproape 500.000 de volume, biblioteci la Tg.Mureş, Alba Iulia, Sibiu, Iaşi, Cernăuţi etc. Toate acestea servesc aristocraţiei culturale, acelui cerc prea restrâns de cărturari care, cu toată marea lor valoare ştiinţifică – nu au pornit încă la popularizarea cărţii. Pentru susţinerea celor afirmate argumentează prin aceea că „înscrierile izolate de până acum, în această direcţie, s-au irosit repede“. Totuşi, remarca că pentru „preoţi şi învăţători era atât de preţioasă revista Albina, Duminica Poporului a profesorului Mehedinţi, apoi conferinţele de la cercurile culturale strânse de Coşbuc, revista Ramura, darurile de la Casa Şcoalelor şi câteva foi judeţene…“. Şi încă ceva: „iniţiativa lui Haret, care a întocmit şi un regulament pentru bibliotecile populare, nu s-a continuat. Acţiunea domnului profesor I. Simionescu pentru popularizarea ştiinţei, prin biblioteca „Cunoştinţi folositoare“, nu au dus la rezultate scontate. A trebuit să vină tot iniţiativa regală cu Fundaţiile regale; revista Albina, precum şi cercurile culturale de la sate şi oraşe, prin tipărirea unor cărţi mai ieftine“. Revenind la situaţia bibliotecilor urbane, în cazul nostru, Piatra – Neamţ, dă ca exemplu „organizarea pe criterii noi, ştiinţifice, catalogarea bibliografică, fişiere cu sertare, după sistemul zecimal al Academiei Române, dar folosindu-se numai literele în loc de cifre la Şcoala Normală de băieţi Piatra Neamţ şi biblioteca liceului Petru Rareş ce are un catalog pe fişe alfabetice, după sistemul obişnuit al bibliotecilor mari, cu precizarea că un rol în modernizarea amintită, cu trimitere la Rareş l-a avut şi istoricul bibliotecii liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ, întocmit de domnul C.Turcu, secretarul liceului. Bibliotecile şcolare din Neamţ, atât urbane cât şi rurale „au fost înzestrate la începutul lor de Casa Şcoalelor, apoi de Casa Regală- acelea de pe domeniile Coroanei Bicaz-Cârnu sau de pe vechea moşie regală Broşteni etc“. Dar tot învăţătorii „au fost aceia care s- au gândit la organizarea mai sistematică a bibliotecilor şi au făcut uneori propuneri concrete dându-se exemple printre altele Şcoala Nr.4 fete din Piatra Neamţ cu bibilioteci pe clase; la Şcoala Nr.1 din Piatra Neamţ se află o sală proprie pentru bibliotecă“. În privinţa bibliotecilor din şcolile primare tot învăţătorii, în mare parte şi-au spus cuvântul. „Biblioteca ar trebui să fie, după biserică şi şcoală, a treia instituţie în stat“, cum remarca un slujitor de şcoală. „Cărţile trebuie să împartă lumina, să întreţină obiceiurile, graiul şi credinţa… cărţi de basme şi literare, şi de povestiri istorice din trecutul neamului nostru“. Remarcă, totodată, profesorul Ţăranu, „vechimea unor bibilioteci şcolare din judeţ, ca acelea de la şcoala primară nr.1 de băieţi din Piatra Neamţ-din 1846-; şcoala primară de băieţi Nr.1 din Tg.Neamţ din 1870; din Nemţişor 1884 etc“. Dar iată un tablou de bibliotecile şcolilor primare din Piatra anului 1935, aşa cum reiese din articolul amintit, cuprinzând numele şcolii, anul înfiinţării, numărul volumelor: romane, traduceri, străine, total şi natura cărţilor: literare, ştiinţifice, reviste, total, după cum urmează: 1. Şcoala de băieţi No.1, 1846, 342, 74, 12, 428; 295, 78, 55, 428. 2. Şcoala de băieţi No.3, 1879, 529,57-, 586; 259, 82, 245, 586. 3. Şcoala de băieţi No.4, 1925, 594, 126, -, 720; 522, 198,-, 720. 4. Şcoala de băieţi No.5, 1926, -, -, -, 300; 217, 83, -, 300. 5. Şcoala de băieţi No.6, 1922, 290, 10, -, 300; 266, 34, -, 300. 6. Şcoala de fete No.2, 1931, 115, 10, -, 125; 103, 22, 1, 126. 7. Şcoala de fete No.4, -, 559, 60, 7, 626; 507, 119, 62, 688. 8. Şcoala de fete No. 5, 1929, 170, 10, -, 180; 160, 20,-, 180. 9. Şcoala de fete No.6, 1925, 200, -, -, 200; 200, -, 100, 300. 10. Şcoala mixtă Doamna, 1936, 43, 17, -, 60; 60, -, 30, 90. Aşadar, un număr de biblioteci remarcabile pentru acea vreme, 10, având în total 3718 volume.

Citește știrea

Trending