Contactează-ne

Administrație

Harghita se laudă că ţine Cheile Bicazului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita a ieşit public anunţînd victoria într-un litigiu privind hotarul cu judeţul Neamţ ■ şeful judeţului vecin exultă după ce judecătorii au stabilit că zona Cheilor Bicazului ţin de Harghita ■ „E de noaptea minţii şi de rîsul curcilor. Nu au cîştigat nimic cei din Harghita“ replică primarul comunei Bicaz Chei ■

Litigiul interminabil dintre autorităţile judeţelor Neamţ şi Harghita ce are ca obiect delimitarea teritorială în zona Cheilor Bicazului a cunoscut zilele trecute o primă decizie. Procesul aflat în derulare la Tribunalul Prahova din anul 2013 are aproape 10 ani vechime, şi nu mai puţin de 52 de termene pentru ca judecătorii să se pronunţe, sentinţa dînd cîştig de cauză autorităţilor din Harghita. „Anulează procesul-verbal avînd ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) – Lacul Roşu – limita Jud. Neamţ 0 + 000 32 +32,000 Km., conform Hotărîrii nr. 540/2000 din 22/06/2000“, se arată în soluţia pe scurt a instanţei. Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, a reacţionat imediat după aflarea deciziei pronunţate pe 12 iunie 2019, proclamînd victoria: „Am cîştigat! După aproape 10 ani de litigii, se soluţionează o dispută la graniţă. strîmtorii Békás (Cheile Bicazului, n.r.) de către judeţul Neamţ nu a fost tolerată de Consiliul judeţean Harghita“, a susţinut şeful CJ Harghita printr-o postare (video) din Facebook, şi pe blogul său. În final, el le cere harghitenilor să susţină eforturile instituţiei pe care o conduce pentru a se impune şi în disputa cu judeţul Bacău pentru cimitirul de la Valea Uzului. Încurajat de decizia magistraţilor de la Tribunalul Prahova, Borboly Csaba susţine răspicat că s-a făcut dreptate, iar Cheile Bicazului aparţin, în totalitate de judeţul Harghita: adică, de la Gheorgheni mergînd spre Neamţ pe o distanţă de 32 de kilometri, trecînd prin staţiunea Lacu Roşu, şi coborînd serpentinele spre comuna Bicaz Chei. Autorităţile din Neamţ s-au declarat uluite de decizia judecătorilor, deoarece este invocată o Hotărîre de Guvern, şi nu Legea 2 din 1968, act ce stabileşte organizarea administrativ-teritorială a României. „Este surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărîre din 2000, nr. 540, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Or’ nu printr-o astfel de hotărîre se reglementează un hotar administrativ şi nu are absolut nici o legătură cu hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, cînd era hotar între fosta Regiune Mureş autonomă maghiară şi Regiunea Bacu. Şi înainte de legea din 1968, dar şi după aceea, hotarul este pe pîrîul Cupaş, deasupra Cheilor Bicazului. Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamţ Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei. E clar, e evident, aşa a fost dintotdeauna şi sperăm ca aşa să fie şi la următoarea instanţă“, a precizat Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ. Acesta e convins că instituţiile din Neamţ vor ataca sentinţa primei instanţe. „E de noaptea minţii şi de rîsul curcilor. Nu au cîştigat nimic cei din Harghita. Ei au cerut să se anuleze un proces verbal de limită, care tot de ei a fost întocmit şi a fost făcut la o lucrare cadastrală. Din ce ştiu, au contestat procesul verbal pentru că nu avea număr de înregistrare de la Primăria Gheorgheni, dar era semnat de toţi. Limita între judeţe e naturalţ şi este la varsarea pîrîului Cupaş în pîrîul Bicaz, adică deasupra cheilor. Ei îşi apără interesele, avînd în vedere că aceste chei sînt un brand internaţional şi atrag turişti de pretutindeni. Noi, care avem proprietăţile 90% acolo, ar trebui să fim mai bine reprezentaţi“, a declarat Gheorghe Oniga, primarul comunei Bicaz-Chei. El este convins că războiul va continua cu multe alte termene pînă la decizia definitivă.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Aiurica

    26 iunie 2019 at 7:52 PM

    E bine, au sanse sa ramana curate.In Neamt s-ar umple de gunoaie.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Incompatibilitatea încă îi mai dă emoţii unui primar

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ procesul în care primarul Romanului, Lucian Micu, a contestat o sentinţă a Curţii de Apel Bacău nu s-a terminat ■ Înalta Curte de Justiţie a dat un nou termen, în martie 2020 ■

Primarul Lucian Ovidiu Micu ar fi trebuit să dea ochii cu magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că în data de 21 noiembrie a avut termen.

Nu a fost prezent la instanţa din Capitală, fiind reprezentat de apărător ales, iar completul a decis o nouă înfăţişare, în martie 2020.

Edilul a contestat hotărîrea dată de Curtea de Apel Bacău, unde a pierdut procesul cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care l-a declarat incompatibil pe motiv că, în calitate de viceprimar, nu ar fi avut voie să fie şi membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Roman.

Primarul a declarat că nu vrea să adauge nimic mai mult decît a spus la conferinţa de presă din 23 octombrie.

„Apărarea se va baza pe două argumente. Primul, ţine de faptul că din punctul meu de vedere nu există incompatibilitate, potrivit legii. Pe de altă parte, mă voi apăra pe o excepţie a faptului că, aşa cum se ştie, sesizarea incompatibilităţii mele la ANI a fost făcută de un cetăţean mort. Din anumite documente pe care le-am aflat cu ocazia unei plîngeri penale pe care am făcut-o şi la instanţa de fond, la Curtea de Apel Bacău, ANI a trimis cam un sfert din dosarul care se află la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La Parchet, cînd mi-am consultat dosarul ce a fost cerut la de ICCJ am constatat că erau două bibliorafturi cu documente. E clar că, neavînd la instanţa de fond toate documentele pe care s-a fundamentat acest raport şi neputîndu-mă apăra, voi declanşa o nouă acţiune pe tema asta. Aşteptăm ca magistraţii de la Înalta Curte să se pronunţe. Va trebui să vedem şi noile modificări legislative care au apărut, pentru că, uitîndu-mă la practica judiciară din ţară, constat că toţi primarii care au fost suspendaţi prin ordin de prefect, pe această temă, au fost repuşi în funcţie. Important pentru mine este să mă canalizez pe investiţiile pentru Roman şi mai puţin contează acest aspect“, a spus Lucian Micu, la data menţionată.

Fixarea primului termen de judecată al procesului la data de 21 noiembrie, adică exact la doi ani de la termenul la care actualul primar a depus recurs şi la trei ani şi jumătate de cînd ANI l-a declarat incomaptibil,  vorbeşte despre durata unui proces în România.

Lucian Micu a pierdut procesul la Curtea de Apel Bacău unde magistraţii i-au respins acţiunea, dînd cîştig de cauză ANI, care l-a declarat incompatibil din cauza faptului că actualul edil deţinea pe atunci şi funcţia de viceprimar al municipiului şi pe aceea de membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului de Urgenţă Roman, stare de incompatibilitate care, aşa cum rezultă din documentele ANI se afla începînd cu luna august 2012 „întrucît deţine simultan funcţia de viceprimar şi funcţia remunerată de membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal de Urgenţă Roman, încălcînd astfel dispoziţiile articolului 97, aliniatul 1, literele d şi k din Legea 161 pe 2003“, se preciza în comunicatul ANI din 12 iulie 2016.

Potrivit acestui act normativ, funcţia de primar şi viceprimar este incompatibilă cu funcţia de administrator, membru al Consiliului de Adnistraţie la societăţile comerciale precum şi la instituţiile publice. În declaraţiile de avere a viceprimarului Lucian Ovidiu Micu, care este de profesie jurist, la Rubrica „venituri din alte surse“ apare că a ridicat de la SMUR, în 2012, suma de 2028 lei, în 2013, suma de 154 lei, în 2015 – 658 lei, în 2016 – 509 lei iar în 2017 – 563 de lei.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Amenzi de peste 245.000 de lei de la inspectorii de muncă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în octombrie, mai mulţi patroni au fost amendaţi cu peste 245.000 de lei ■ cele mai mari sancţiuni au fost pentru munca fără forme legale ■

Funcţionarii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ au efectuat mai multe verificări în rîndul mediului de afaceri, iar pe parcursul lunii trecuite au aplicat sancţiuni contravenţionale care depăşesc 245.000 lei.

„În perioada 1-31 octombrie 2019, s-au efectuat 320 controale, ocazie cu care s-au constatat 384 de deficienţe în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă şi s-au dispus tot atîtea măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate, aplicîndu-se 199 de sancţiuni contravenţionale, din care 11 amenzi în cuantum de 245.500 lei şi 188 de avertismente“, conform unui comunicat al ITM Neamţ.

Cel mai mari sancţiuni au fost în domeniul relaţiilor de muncă. Luna trecută 9 inspectori de muncă au controlat 187 agenţi economici şi au aplicat 28 de sancţiuni, din care 7 amenzi ce au totalizat 224.000 lei şi 21 avertismente scrise pentru încălcarea Codului muncii.

Numai pentru munca nedeclarată au fost 125 de verificări, fiind depistat un caz de încălcare a prevederilor legale privind stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Pentru nerespectarea prevederilor legale, un angajator a fost sancţionat cu avertisment.

Ca urmare a neconformităţilor constatate, au fost dispuse 213 măsuri şi au fost aplicate 28 de sancţiuni contravenţionale, din care şapte amenzi în cuantum de 224.000 lei după ce la 4 angajatori au fost depistate 11 persoane care prestau activitate nedeclarată.

Pentru nerespectarea prevederilor H.G. nr. 905/2017, au fost dispuse 38 de măsuri şi un angajator a fost sancţionat cu avertisment. În perioada analizată, angajatorii au încheiat şi înregistrat la ITM Neamţ opt contracte colective de muncă. În ce priveşte activitatea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, opt inspectori au vizitat 133 de firme, aplicînd 171 de sancţiuni , din care 4 amenzi de 21.500 lei şi 167 de avertismente contravenţionale.

Luna trecută, la ITM au fost raportate 16 accidente de muncă cauzele fiind diverse: cădere de la acelaşi nivel, utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor, accident de traseu şi circulaţie. Toate sînt acum analizate. Din păcate, unul dintre accidente s-a soldat cu decesul unui angajat.

Citește știrea

Actualitate

Prefectura Neamţ, la ora bilanţului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “vreau să mulţumesc tuturor pentru realizarea obiectivelor propuse”, a declarat prefectul de Neamţ, Daniela Soroceanu

Şedinţa de Colegiu Prefectural de miercuri, 20 noiembrie, a constituit şi un moment de bilanţ pentru prefectul de Neamţ, Daniela Soroceanu, care a profitat de ocazie şi pentru a adresa un mesaj de mulţumire colaboratorilor de la şefia instituţiilor deconcentrate din judeţ.

“La data de 29 ianuarie 2019, s-a aprobat Planul de acţiuni pentru realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare pentru anul 2019, la nivelul judeţului Neamţ prin Hotărârea Nr. 1 a Colegiului Prefectural. Acest plan are 17 capitole cu 142 de obiective şi 455 acţiuni. În consens cu acesta, s-a aprobat Planul de management al Instituţiei prefectului Judeţului Neamţ pentru realizarea obiectivelor operaţionale şi strategice asumate, care cuprinde 22 de obiective operaţionale cu 79 indicatori de performanţă.

Primul dintre aceste obiective operaţionale este Implementarea la nivelul judeţului a tuturor obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare. Cele 10 obiective ale Instituţiei Prefectului au fost realizate integral. De remarcat, organizarea de conferinţe de presă comune cu diferite instituţii publice deconcentrate, realizarea unei pagini de facebook pentru instituţie, înfiinţarea unui punct de lucru al Serviciului pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple la Tîrgu Neamţ, inauguraea unui sediu nou al Serviciului Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi realizarea unei aplicaţii de digitalizare pentru problematica Fondului Funciar.

Din cele 455 de actiuni propuse pe total an 2019 s-a realizat procentul de 87,5%, conform monitorizării la 9 luni (398 acţiuni realizate, restul fiind cu termen de realizare trim. IV 2019, rămase însă fără obiect, prin adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 22 din 4 noiembrie 2019). Un alt obiectiv operaţional stabilit pentru Instituţia Prefectului, cel care se referă la supravegherea respectării cadrului normativ la nivelul judeţului, prin verificarea legalităţii, a aplicării unitare şi respectarea Constituţiei şi a legilor, a tuturor actelor normative în vigoare, aşa cum prevede art. 255 din Codul Administrativ. S-a realizat integral.

Aceasta a presupus verificări ale corpului de control, ale comisiilor mixte; analize ale aplicării actelor normative în 12 domenii de activitate (spre exemplu: verificări cu privire la presupuse nereguli în exercitarea funcţiilor de viceprimar, şef birou, consilier, diferite comisii mixte pentru verificarea comercializării produselor pascale, pentru autorizări – lucrări în construcţii, posibile iregularităţi la unele rectificări bugetare, înstrăinări de bunuri).

Referitor la obiectivul care priveşte Consolidarea capacităţii instituţionale  a instituţiei noastre, şi ne referim aici la verificarea  legalităţii actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice locale, în perioada de referinţă, au fost verificate: 209 hotărîri ale Consiliului Judeţean Neamţ; 389 dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ; 5.498 hotărâri ale consiliilor locale; 19.687 dispoziţii ale primarilor”, a declarat prefectul de Neamţ.

Conform precizărilor făcute de aceasta, s-a realizat o acţiune de control, pe baza unei tematici, aprobată prin ordin al prefectului; o acţiune de verificare în teren a modului de utilizare a sumelor alocate din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii (HG 563/2018) pe baza unui eşantion de 11 localităţi reprezentând 25% din totalul de 45 de localităţi care au primit sume prin hotărârea menţionată.

“Din totalul actelor controlate, au fost considerate nelegale 160 acte administrative, fiind întocmite 159 adrese de procedură prealabilă, iar pentru un act s-a solicitat în mod direct instanţei de contencios administrativ anularea sa (Dispoziţia privind constituirea comisiei de concurs şi soluţionare a contestaţiilor pentru postul vacant de conducere de director Cămin pentru persoane vârstnice Roznov).

Din cele 159 acte administrative pentru care au fost întocmite adrese de procedură prealabilă, pentru un număr de 5 acte administrative s-a propus clasarea procedurilor, pentru 153 acte autorităţile administraţiei publice locale sesizate  au dispus măsurile necesare intrării în legalitate, un act fiind încă în procedură de analiză la autoritatea administraţiei publice locale emitente. Un alt obiectiv este Asigurarea bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor pentru Parlamentul European, a celor prezidenţiale, precum şi a referendumurilor, în conformitate cu art. 258 din Codul Administrativ.

Putem preciza că au fost elaborate şi transmise către autorităţile şi instituţiile publice implicate în organizarea proceselor electorale un număr de 25 adrese, prin intermediul cărora au fost diseminate normele legale în domeniu, precum şi modalităţile de îndeplinire a atribuţiilor ce le revin în domeniul electoral. Pentru organizarea alegerilor europarlamentare şi a celor prezidenţiale au fost organizate 6 sesiuni de instruire cu instituţiile publice şi persoanele implicate în procesele electorale”, a mai precizat prefectul Daniela Soroceanu.

Citește știrea

Trending