Contactează-ne

Social

Guvernarea PSD sub presiunea violenţelor din “Marea manifestaţie a diasporei din 10 august, la care diaspora a lipsit, în frunte cu organizatorul acesteia”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Războiul româno-român, declanşat după alegerile din decembrie 2016, îngroaşă de la o zi la alta rîndurile victimelor colaterale. Războiul a fost declanşat de perdanţii alegerilor împotriva cîştigătorilor, comasaţi în alianţa PSD-ALDE. Principalul obiectiv al protestelor perdanţilor, în frunte cu opoziţia parlamentară, s-a fixat doar pe contestarea PSD -ului şi pe îndepărtarea lui Liviu Dragnea din politică. Paratrăsnetul contestării PSD -ului o constituie condamnarea lui Dragnea pentru rezultatul referendumului popular din 29 iulie 2012, privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Scenariul din spatele protocoalelor a fost ca rezultatul Referendumului să fie considerat de către instanţe ca opera exclusivă a lui Dragnea, care ocupa funcţia de secretar general al PSD. Liviu Dragnea îşi însuşise, cu fudulia specific oltenească, meritul rezultatului referendumului, deşi cei 7,4 milioane de votanţi în favoarea suspendării lui Băsescu, au depăşit cu mult mai mult bazinul votanţilor PSD, care nu depăşeşte 4 milioane de membri şi simpatizanţi. A fost mai mult decît evident că meritul exclusiv al rezultatului referendumului de atunci a fost a celor 85% dintre românii prezenţi la vot. Totuşi, instanţele l-au condamnat doar pe Dragnea la 2 ani de închisoare fără executare, pentru o motivare emisă în premieră naţională, aceea că a contribuit la “obţinerea de foloase nepatrimoniale de către PSD”. Nu este nici acum clar despre ce foloase a fost vorba, deoarece atunci Traian Băsescu nu a fost suspendat, referendumul fiind invalidat de CCR, din lipsă de cvorum. Place sau nu acest Dragnea, masiva contestare publică a sa, declanşată la începutul anului 2017, nu se poate susţine pe baza unui simulacru de proces politic, pentru rezultatul unui referendum, la care şi-au adus contribuţia şi alte partide, care au susţinut suspendarea lui Băsescu. Cel de al doilea dosar al lui Dragnea, care urmează a fi finalizat, ar putea constitui un motiv real de contestare a ascensiunii sale, doar după ce instanţele se vor pronunţa. Realitatea de astăzi ne arată că Liviu Dragnea rezistă pe funcţii, alianţa PSD-ALDE are unul din cele mai coerente programe de guvernare, economia României evoluează în pozitiv, salariile şi pensiile sînt în creştere, Guvernul Dăncilă rezistă în componenţa sa iniţială, PSD rămîne în top ca cel mai mare partid al ţării, în condiţiile în care furia protestatarilor din Piaţa Victoriei, inclusiv a susţinătorilor acestora, a atins paroxismul, alternînd violenţele verbale cu violenţele fizice. Este un război de uzură între români, care epuizează toate energiile pozitive ale naţiunii, aflată în pragul sărbătoririi centenarului Marii Uniri. Alianţa PSD – ALDE este atrasă într-un război generalizat, în care atacurile privind soluţiile tehnice ale guvernării sunt mult mai nesemnificative decât atacurile privind siluirea gramaticii şi limbii naţionale. Nici în PSD nu este prea multă linişte, existînd premizele deschiderii unui nou front în interiorul acestui partid mamut, pe care Dragnea vrea să-l conducă singur.

S-au bagatelizat şi “loviturile de stat”

Marţi 21 august seara, într-un interviu fluviu luat lui Liviu Dragnea la Antena 3, am aflat care au fost dedesubturile marii diversiuni lansată sub numele ,,Mitingul diasporei” din 10 august. Solicitat să definească pe scurt evenimentul, Dragnea a precizat sec că “a fost o lovitură de stat eşuată”, fără a oferi alte amănunte, lăsînd la aprecierea noastră să ajungem la aceeaşi concluzie, sau nu. De pe reţelele de socializare, înainte de 10 august, am fost puşi la curent cu lux de detalii în legătură cu ce ar trebui să se întîmple în Piaţa Victoriei. Aceste reţele s-au dovedit încă de la cazul COLECTIV, că sînt organizatorul subversiv al protestelor stradale din România. De data aceasta, toate scenariile şi detaliile prezentate pe reţele au tranşat obiectivele privind “Schimbarea Guvernului Dăncilă” şi “Îndepărtarea lui Dragnea din funcţiile deţinute în PSD şi în stat”. Pînă la mişcarea “Fără penali” a USR -ului, agăţată parazit pe Diasporă, a fost o diversiune prost disimulată, aceasta fiind dedicată preponderent lui Liviu Dragnea. După estimări, pe 10 august ar fi fost cel mult o sută de mii de cetăţeni în Piaţa Victoriei. Dintre aceştia, procurorii au evidenţiat prezenţa a circa o mie de instigatori ai unor acţiuni huliganice cu vorba şi cu fapta. Din diasporă efectiv nu au fost mai mulţi de o mie de cetăţeni români veniţi acasă în concediu. Pînă acum nu s-a dovedit că avem români din diasporă, care ar fi fost instigatori cu fapta. S-a dovedit în schimb că “diasporezii” prezenţi au fost marii păcăliţi, păcăleala fiind opera exclusivă a strategilor din umbră a mişcărilor anterioare de tip “Rezist” şi ai partidelor PNL, USR şi PMP. Românii din diasporă, cu scaun la cap, care au sesizat păcăleala, nu au rezonat la chemările belicoase de pe reţele şi şi-au văzut pragmatic de alte treburi mai stringente, pentru care veniseră acasă. Cu atît mai mult, cu cît şi marele organizator Cioacă, speriat de obligaţiile asumate, a anulat mitingul, rămînînd în străinătate. Un miting al diasporei, în care se miza pe cifra de un milion de diasporezi în piaţă, ar fi fost extrem de interesant pentru mediul politic, deoarece aceştia au avut contribuţii notabile în alegerile din 2009 şi 2014, cînd cu ajutorul lor şi-au cîştigat mandatele de preşedinte Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Pe 10 august, românii rămaşi acasă ar fi avut şansa să afle mesajele românilor din diasporă, în legătură cu mersul guvernării în România şi şansele revenirii lor în ţară. Dar protestul diasporei a fost confiscat de protestatarii consacraţi, de partidele de opoziţie şi de Klaus Iohannis. Protestele diasporezilor prea ar fi semănat cu protestele salariaţilor multinaţionalelor, care au dovedit că nu au cultura destrămării guvernelor din stradă.

10 august 2018 a fost momentul destinat declanşării unei tentative de lovitură de stat, sub masca unui aşa zis protest paşnic, care a confiscat mitingul diasporei

Cuvîntul de ordine a fost “dacă nici acum, atunci cînd?”, cu referire la modalităţile ocupării clădirii guvernului şi îndepărtării acestuia de la conducerea ţării. Orice acţiune nedemocratică prin care se încearcă îndepărtarea de la putere a unui guvern, poate defini o tentativă de lovitură de stat. Pentru ca o astfel de reuşită să fie percepută ca democratică, manipulatorii induc în mod voit confuzia între “dreptul la liberă întrunire” şi “dreptul de liberă exprimare”, care sînt două dintre drepturile fundamentale ale omului. Ca şi în alte state democratice, în România Constituţia precizează că orice drept poate fi restrîns prin lege. În modalităţile de întrunire sau de exprimare nu sînt admise violenţele, instigarea, nesocotirea ordinii de drept sau nerespectarea drepturilor celorlalţi cetăţeni. “M..e PSD” sau “M..e USR” , de exemplu, ca forme de exprimare, pe lîngă doza de trivialitate şi obscenitate, conţin şi o doză nepermisă de violenţă verbală, menită să stîrnească reacţii adverse. A participa la astfel de proteste cu copii, nu asigură definirea protestelor ca paşnice, ci devoalează faţa hâdă a unui fals puritanism moral. A ataca forţele de ordine, dispozitivele şi obiectivele acestora, a te opune prin forţă dispoziţiilor jandarmilor, nu înseamnă decât că protestul este violent. Să nu se aştepte ca jandarmii să ofere flori protestatarilor în astfel de situaţii. Nu pentru asta sunt prezenţi jandarmii la o manifestaţie, nu aceasta este menirea lor. Legile existente, cum este Legea 60/1991 privind întrunirile, interzic exacerbarea unor astfel de comportamente. Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat pe loc Jandarmeria, sub pretextul că nu toţi protestatarii erau violenţi. Asta dovedeşte cel puţin că Preşedintele, care este şeful CSAT, nici măcar nu a citit legea, ca să afle ce ţară conduce. În evenimentele din 10 august, nici o prevedere legală, nu a fost respectată de către protestatari, începînd cu organizarea şi autorizarea mitingului şi continuînd cu asumarea răspunderii şi obligaţiilor organizatorilor dar şi participanţilor. Pe fondul ameninţărilor de “foc şi sînge” şi “gloanţe în capul poliţiştilor”, pentru a se ajunge la “next level”, jandarmeria s-a organizat pentru a face faţă obligaţiilor sale privind apărarea ordinii de drept şi a drepturilor celorlalţi cetăţeni. Huliganii care au provocat manifestările violente, nestingheriţi de aşa-zişii “protestatari paşnici” au obţinut replica legală din partea jandarmilor. Un expert francez, vizionând multiple înregistrări ale momentului, s-a pronunţat public, susţinînd că în acest caz Jandarmeria română nu a dat dovadă de fermitate. Să fie clar pentru toţi înfierbîntaţii, indiferent din ce tabără fac parte, că raportat la scopul unui miting de protest, există cel puţin două tabere. O tabără care îşi asumă mesajele şi protestează, şi o tabără care nu-şi asumă oportunitatea mesajelor respective şi nu agreează forma respectivă de protest. Conflictul între tabere, firesc de altfel, este rezolvat prin lege. Altfel, conflictul s-ar rezolva în stradă, pînă la un război civil . Rolul Jandarmeriei, într-un astfel de conflict real existent, este să asigure protecţia ambelor tabere în egală măsură. Jandarmeria nu are rolul să stabilească care dintre tabere are dreptate. Rolul acesteia este să asigure protecţia participanţilor la protest, faţă de reacţiile taberei adverse şi în egală măsură să asigure protecţia celorlalţi cetăţeni faţă de acţiunile şi efectele mişcării protestatare. Constituţia României prevede la articolul 57 că exercitarea dreptului de liberă întrunire trebuie să fie făcut “fără a încălca drepturile şi libertăţile celorlalţi”. Este exclus ca Jandarmeria să fie părtinitoare cu una din tabere sau să preia atribuţiile organizatorilor protestului. În toată perioada unui protest, cetăţenii care nu participă, nu au nici un drept în legătură cu acest protest, decît acela de a le fi protejate interesele. Cum ar fi dreptul la linişte publică sau de a circula nestingheriţi în spaţiile publice. Unii “organizatori” anonimi ai protestelor sau “avocaţii ” acestora, urmăresc asiduu şi diversionist statuarea prin lege a aşa ziselor “adunări publice spontane” în care să fie incluse majoritatea formelor de manifestare publică de protest, care să nu aibă nevoie de “declarare prealabilă”, pentru a avea loc. Diversiunea derivă din faptul că se ignoră voit Legea 60/1991 ce defineşte suficient de multe tipuri de adunări publice, care pot fi declanşate spontan, fără “declarare prealabilă”. Trebuie eliminată din spaţiul public aroganţa unor categorii de cetăţeni, mai egali ca alţii, care pretind că în cazul în care ei protestează, aceasta să fie singura atitudine civică care trebuie să domine întreg spaţiul public.

Obligaţia de depistare a instigatorilor într-o manifestaţie publică este exclusiv a organizatorilor nu a jandarmilor

Cu ocazia mitingului din 10 august, fals denumit “Mitingul Diasporei”, s-a dovedit odată în plus că protestatarii ocolesc în mod deliberat respectarea prevederilor legii, privind obligaţiile organizatorilor şi ale participanţilor. Culmea tupeului protestatarilor sau a “avocaţilor” acestora, este că aceştia, deşi nu neagă prezenţa în Piaţa Victoriei a grupurilor violente ale instigatorilor, impută Jandarmeriei că nu a acţionat efectiv pentru extragerea acestora din mijlocul demonstranţilor. Conform legii acţiunea de extragere a instigatorilor şi huliganilor, este obligaţia exclusivă a organizatorilor, care fie îi îndepărtează cu ajutorul oamenilor proprii de ordine, ori le semnalizează explicit prezenţa, organelor de ordine. Mai mult, dacă instigatorii nu pot fi îndepărtaţi de către organizatori, aceştia au obligaţia să ia măsuri de întrerupere a manifestaţiei. În mod sistematic, organizatorii din umbră, sub anonimatul facebook-ului, au urmărit ca pretestele să nu aibă organizatori oficiali, care în realitate ar trebui să reprezintă interfaţa comunicaţională dintre protestatari şi organele de ordine. În lipsa organizatorilor se doreşte ca obligaţiile acestora, privind buna desfăşurare a unui miting, să fie transferată contra legii, organelor de ordine. Ca la noi, la nimeni

După două săptămîni de la mitingul din 10 august, se vorbeşte doar despre violenţele jandarmilor, violenţele provocatoare ale protestatarilor huligani fiind trecute sub tăcere, pentru a nu macula imaginea aşa zisului “protest paşnic” de sorginte românească. După unii, jandarmii trebuiau să folosească gaze lacrimogene unidirecţionale, care să acţioneze doar asupra instigatorilor violenţi. Mitingul din 10 august, nu s-a remarcat prin vreun mesaj, ci doar prin violenţa împotriva jandarmilor, a căror ripostă firească trebuia transmisă în întreaga lume ca breaking news. Analişti, ziarişti şi politicieni, ai lui peşte, pretind că singura măsură legală de ripostă a jandarmilor ar fi fost să-i extragă pe instigatorii dispersaţi printre protestatari, ceea ce nu ar fi fost legal deloc. Toţi enervaţii sar la gîtul jandarmilor, în condiţiile în care nu au existat organizatori, pînă şi liderii opoziţiei prezenţi, inclusiv preşedintele Iohannis nu s-au delimitat de instigatorii violenţi, deplîngîndu-le soarta. Mai mult, au existat televiziuni şi site-uri care au instigat masiv la violenţă. În consecinţă, partidele politice care şi-au adus oameni în piaţă, profită din plin de riposta cu apă, bastoane şi gaze a jandarmilor, înjurînd de mama focului Jandarmeria şi pe cei care o conduc. Uită că la vîrf, Jandarmeria este în subordinea lui Klaus Iohannis. Ironia face că OSCE consideră că “libertatea de întrunire, care defineşte o societate democratică, trebuie să fie crucială pentru crearea unei societăţi tolerante”.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Mesaj de condoleanţe pentru o poliţistă decedată la doar 39 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Neamţ a transmis un mesaj de comdoleanţe pentru o poliţistă care a plecat la cele veşnice la vârsta de doar 39 de ani:

“Inspectoratul de Poliție Județean Neamț deplânge stingerea fulgerătoare din viață, la doar 39 de ani, a colegei noastre, agent șef adjunct de poliție Checheriță Harabagiu Claudia Clara din cadrul Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț care, la data de 3 aprilie 2020, a trecut în neființă.

 

Pe această cale aducem un ultim omagiu celei care a fost o bună colegă, iar trecerea sa în neființă reprezintă o mare pierdere pentru colectivul din care făcea parte și lasă în inimile noastre sentimente de mare tristețe și regrete.

 

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și exprimăm profunda compasiune pentru pierderea suferită.

 

Dumnezeu să o odihnească în pace!”.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Meteo – vreme destul de rece

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii au emis o atenţionare de vreme rea valabilă pînă la data de 3 aprilie ■ ulterior vor fi temperaturi în creştere şi scăpăm de minimele negative ■ pe 6 aprilie ne putem aştepta la o maximă de 11 grade, iar pînă miercuri valorile termice diurne saltă pînă la 17 grade, iar minima nocturnă la 10 ■

Aprilie a debutat cu valori termice sub media perioadei şi meteorologii au emis două atenţionări, prima valabilă pînă pe 2 aprilie, la ora 10:00, anunţîndu-se în toată ţara vreme deosebit de rece, precipitaţii mixte, intensificări ale vîntului şi brumă.

Specialiştii au atras atenţia asupra faptului că în timpul nopţilor şi al dimineţilor se vor înregistra temperaturi minime preponderent negative, local sub -5 grade şi se va produce brumă, la început în jumătatea de nord, apoi şi în cea sudică.

O altă atenţionare valabilă pentru toată ţara a intrat în vigoare de pe 1 aprilie, de la ora 10:00 şi se încheie pe 3 aprilie la aceeaşi oră, anunţîndu-se vreme deosebit de rece, brumă şi îngheţ la sol.

„Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă din an îndeosebi în timpul nopţilor şi al dimineţilor, cînd se vor înregistra temperaturi minime preponderent negative, local sub -5 grade mai ales în jumătatea de nord a teritoriului. Se va produce brumă şi local îngheţ la sol“, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Dacă pe 1 aprilie, în zona noastră au fost prognozate maxime de numai 6 grade, iar noaptea de 1/2 aprilie a adus minime mai mici decît ne aşteptam, de pînă la -3 grade, cu începere de pe 2 aprilie, se îmbunează condiţiile meteo. La Piatra Neamţ este anunţat cer variabil cu soare şi valori termice în creştere pînă la 10 grade Celsius. Cu toate acestea, după lăsarea întunericului nu scăpăm de temperaturile negative şi vor fi cam -2 grade.

Mai cald va fi vineri, 3 aprilie, cînd pare că soarele prinde putere şi aduce temperaturi nesperate, la amiază estimîndu- se o maximă în creştere pînă la 14 grade. Noutăţi sînt şi după lăsarea întunericului cînd nu vor mai fi minime negative. Se vor înregistra valori pozitive, dar modeste pentru acest moment al anului, numai 1 grad.

Singura zi din intervalul de prognoză care nu este însorită pare a fi cea de sîmbătă, 4 aprilie. Norii se cantonează în zonă dar nu aduc precipitaţii şi va fi sensibil mai rece, astfel că la amiază mercurul din termometre saltă pînă la 11 grade. Cerul se degajează după lăsarea întunericului şi se anunţă o minimă nocturnă de 3 grade.

Deprecierea regimului termic diurn continuă duminică, 5 aprilie, cînd nu vor fi mai mult de 9 grade în cel mai cald moment al zilei. Mai rece va fi şi noaptea, iar pe fondul unui cer degajat minima se opreşte la 2 grade. Dacă prognoza se adevereşte, de săptămîna viitoare putem spera la timp mai cald. Luni, 6 aprilie, ne putem aştepta la o maximă de 11 grade şi o minimă nocturnă la limita îngheţului, 0 grade, iar pînă miercuri, 8 aprilie, în zona noastră valorile termice diurne saltă pînă la 17 grade, iar minima nocturnă la 10 grade.

Citește știrea

Actualitate

Plata ajutorului de deces, sînt noutăţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ solicitările se pot trimite doar prin poştă sau electronic ■ plata se va face prin mandat poştal sau în cont curent ■

Casa Judeţeană de Pensii Neamţ anunţă noutăţi în privinţa depuneri cererilor pentru acordarea ajutorului de deces şi modalităţi de plată.

Cererile se pot depune prin poştă sau electronic, iar plata se va face prin mandat poştal sau în cont curent. Începînd cu 31 martie 2020 ajutorul de deces se acordă, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie care nu era asigurat ori pensionar la data decesului – după caz, doar pe baza următoarelor documente transmise poştal sau electronic: a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 11 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; b) copia certificatului de deces; c) copia actului de identitate al solicitantului; d) copia actelor de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, a actului care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar; e) copia dovezii/declaraţiei pe propria răspundere că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces; f) copia actului medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt de peste 18 ani – dacă este cazul; g) copia adeverinţei care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţămînt – dacă este cazul; h) adeverinţă care atestă calitatea de asigurat în sistemul unitar de pensii publice, pînă la data decesului, eliberată şi semnată de angajator – dacă este cazul. Cererea, însoţită de documentele menţionate anterior se poate transmite: prin intermediul serviciilor poştale – către Casa de Pensii – Piatra Neamţ, str. Calistrat Hogaş, nr.24; scanat la adresele de e-mail: ajutoare deces pensionari – elena.iliescu@cnpp.ro, tel.contact – 0233210341; ajutoare deces asiguraţi – contributii.neamt@cnpp.ro, tel.contact- 0233215074. „Menţionăm că aceste prevederi încetează în termen de 60 de zile de la data încetării stării de urgenţă.

Plata aferentă se va realiza prin mandat poştal sau în cont curent, în funcţie de opţiunea solicitantului“, conform unui comunicat al Casei de Pensii Neamţ.

Citește știrea

Trending